20,178 matches
-
el redactează, de altfel, Cartea Congresului Studențesc de la Suceava. Între 1935 și 1940 predă limba și literatura română la Liceul „Carmen Sylva” din Cernăuți și apoi la Hotin, fiind îndepărtat, de câteva ori, din învățământ și arestat din cauza activității legionare. Afirmația potrivit căreia P. ar fi organizat „echipe ale morții”, lansată sub presiunea Securității de Radu Gyr (în „Glasul patriei”,1964), nu se confirmă. Nu este mai puțin adevărat că ținuta sa înflăcărată, participarea în costum național la manifestările legionare, folosirea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288985_a_290314]
-
a funcției de bunăstare socială. Din punctul de vedere al filosofului, problema este văzută ca fiind una a dreptății distributive, iar miza este aceea de a găsi criteriul pentru alocările binelui social.” [Strasnick, 1976, pp. 241-242]. Voi oferi suport empiric afirmațiilor lui Sen și Strasnick anterior citate, printr-o clasificare a autorilor care au publicat rezultate importante în cadrul paradigmei.<footnote Criteriul pe baza căruia construiesc această clasificare este cel al departamentului în care lucrează (ori au lucrat) fiecare dintre autori. Informațiile
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
fiind preocupările din cadrul paradigmei, atunci ar trebui să fie cazul ca economiștii, filosofii, politologii, matematicienii sau informaticienii să fie interesați de aceasta. Prezența autorilor importanți în cadrul paradigmei în departamente de studii politice, economice, filosofie sau matematică demonstrează valoarea pozitivă a afirmației.<footnote Consider că activitatea de cercetare a politologilor, economiștilor sau filosofilor nu mai poate fi circumscrisă atât de precis nici prin ariile de interes ale acestora, nici prin metode, nici prin modalitatea de abordare a problemelor studiate. Bineînțeles, diferențele nu
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
paradoxului libertarian. Spre exemplu, în (1977), Aldrich nota chiar că, pentru eliminarea paradoxului libertarian, „restricționarea condiției U este cea mai promițătoare posibilitate” [Aldrich, 1977, p. 15]. Această posibilitate este promițătoare nu doar în relație cu celelalte condiții<footnote Motivația acestei afirmații este aceea că nu se pot opera slăbiri ale celorlalte condiții deoarece acestea sunt „pe cât de slabe pot fi”. footnote>, ci și din alt motiv, ce privește un anumit tip de preferințe. În (1970a), Sen nota că, pentru cele mai multe configurații
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
și condiția Pareto slabă. Acest lucru nu necesită demonstrația pe care Gibbard o oferă (a se vedea secțiunea formală a acestui capitol). Să observăm că preferințele, în cazul paradoxului lui Sen, sunt necondiționale<footnote Pentru a înțelege mai bine această afirmație, să luăm cazul prude vs. lewd (original): pentru a fi condiționale, preferințele lui prude trebuie să aibă următoarea formă: prude preferă să nu citească cartea când lewd nu citește cartea, și prude preferă să citească acea carte când lewd o
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
nu sunt intruzive în sensul lui Blau, ciclicitatea persistă când avem mai mult de doi indivizi și mai mult de trei alternative. Acest neajuns este îndepărtat de soluția propusă de Gaertner și Kruger în (1981), (1983). Aceștia pornesc (după propriile afirmații) de la conceptul lui Blau de preferințe intruzive, însă, pentru că restricția lui Blau are problema amintită mai sus, propun una mai puternică. Argumentul, expus în (1981), are trei părți: „a) un drept ar trebui să excludă orice interferență ad hoc a
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
este preferată social tuturor celorlalte alternative, deci mulțimea de alegere socială este nevidă. Teorema este demonstrată. [o.4.2.1*]: Condiția libertariană formulată necondițional rezolvă paradoxul Gibbard, însă există o neclaritate în privința modului în care o face. Voi explica această afirmație. În (1974), Gibbard nota că „dacă o persoană are preferințe condiționale, atunci preferințele acesteia (pe x variantele ce o privesc) pot fi ignorate” [Gibbard, 1974, p. 394]. Problema este însă următoarea: să revenim la cazul conformist vs. nonconformist. Prin ncL
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
j pe (b,c) în toate profilurile în afara celui al cazului prude vs. lewd. Se notează acest profil cu d , și cu *d inversul lui d (acesta se obține inversând preferința fiecărui individ<footnote Blau nu oferă o demonstrație pentru afirmația că d și d* ar fi singurele profiluri care pot da probleme de ciclicitate atunci când folosim procedura libertariană și cea paretiană. Susținerea sa este însă corectă din următoarele motive: în primul rând, indivizii nu pot avea drepturi decât pe x-variante
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
le iau singur. Ești umilit când altcineva decide pentru tine într-o privință în care se cuvenea și puteai decide singur. În plus, orice umilire autentică trebuie să emane dintr-o sursă identificabilă și să mă vizeze în mod explicit. Afirmația, de pildă, că ai fost „umilit“ de natură rămâne un simplu fel de a vorbi.) Umilința este un hotar impus: în locul unei limite pe care pot să mi-o dau din interior, primesc, fără să consimt, una din afara mea; în loc să
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
fost cercetate de A. D. Xenopol, iar ulterior de Iorga și de alți istorici. După părerea lor, se poate identifica o continuitate pornind de la geto-daci, trecînd prin romani, pînă la românii de astăzi. Această continuitate este deosebit de relevantă în Transilvania. Această afirmație a dus la contra afirmații din partea ungurilor, rușilor și chiar a bulgarilor, care susțin că românii nu se aflau în Transilvania și, prin urmare, în România zilelor noastre, înainte de secolul al XII-lea. Ei s-au infiltrat cel mai mult
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
iar ulterior de Iorga și de alți istorici. După părerea lor, se poate identifica o continuitate pornind de la geto-daci, trecînd prin romani, pînă la românii de astăzi. Această continuitate este deosebit de relevantă în Transilvania. Această afirmație a dus la contra afirmații din partea ungurilor, rușilor și chiar a bulgarilor, care susțin că românii nu se aflau în Transilvania și, prin urmare, în România zilelor noastre, înainte de secolul al XII-lea. Ei s-au infiltrat cel mai mult în Transilvania (și în întreaga
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
asupra eticii națiunii. Apoi, folosirea evreilor ca țapi ispășitori pentru orice rău pe lumea asta (un proces dirijat cu grijă "de sus") le-ar putea acorda un oarecare răgaz liderilor. Dar adevăratele probleme rămîn nerezolvate, așa că toată lumea suferă"25. Această afirmație, deși incontestabilă, nu este atotcuprinzătoare. Cu cîteva pagini mai înainte, Seton-Watson afirmă: "Mentalitatea evreilor este total străină naționalismului romantic care s-a răspîndit în întreaga Europă de răsărit începînd din a doua jumătate a secolului trecut". Trimisul britanic la București
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Aceasta este firea lor. Evreii și străinii fac țara să meargă înainte. Cei care duc totul în spate cîștigă și bani, nu-i așa? S-ar putea mai curînd spune că românii dau totul și nu iau nimic în schimb". Afirmația lui a fost întîmpinată cu gesturi și exclamații de aprobare. Cumnatul spuse: Dar noi, evreii, sîntem generoși, le dăm întotdeauna ceea ce ne cer. În 1937, cînd Garda de Fier era puternică, băieții de la Cămășile Verzi au colindat pe la birouri adunînd
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
domnitorului Sturdza. Vornicul era un reprezentant cinstit și clar văzător al autorității. În Arhondologia Moldovei, Sion îi atribuie neamului Drăghici (și multor alți boieri) o falsă ascendență armeană sau chiar evreiască. A scris lucruri neplăcute și despre familia Arghiropol 8. Afirmațiile lui Sion erau lipsite de fond. Ca pamfletar politic el era obligat să exagereze. După intrarea lui Iorga pe scena politică, exagerările lui Sion au fost preluate de adversarii săi în cea mai josnică manieră 9. Aceștia l-au numit
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
s-au datorat principiilor lui rigide, comise deliberat și niciodată regretate după aceea. A avut el oare o copilărie ca cea mai mare parte dintre noi? Poate că aceasta a fost impresia pe care ne-a dat-o el prin afirmațiile și prin unele din acțiunile sale, ca ale unui student perpetuu, chiar și atunci cînd era mai înaintat în vîrstă. Încerca poate să retrăiască ceva de care nu avusese niciodată parte și căruia îi ducea dorul. Iorga nu a ieșit
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
care a lăudat Biserica Unită din Transilvania pentru rolul ei naționalist, dar le-a cerut ascultătoarelor lui să aibă grijă numai de Biserica Ortodoxă Română, sfătuindu-și auditoriul să schimbe numele asociației lor în "Asociația Ortodoxă Română a Femeilor." Asemenea afirmații erau considerate drept îndrăznețe. A conchis afirmînd că "pînă cînd ultimul om nu va ajunge la înălțimea unei conștiințe creștine și naționaliste, Biserica Ortodoxă nu poate considera că și-a îndeplinit misiunea", și a încheiat sfidător: Am avut curajul să
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
prieteni, fără să facă vizite acasă vreunuia din colegi. Soții Iorga se duceau la teatru, uneori chiar și la operă, iar duminica plecau în excursii. În ceea ce privește studiile sale la Școala de Studii Superioare, trebuie să cităm din nou una din afirmațiile lui lipsite de echivoc: " Nu găsesc în școală nimic care să mă intereseze"67. Ca de obicei, lecturile și experiențele lui i-au lărgit orizontul. A luat contact cu valorile inestimabile deținute de Biblioteca Națională, cea mai mare bibliotecă pe
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
tranziție de la o versiune predominant schizoidă la una predominant paranoică a perspectivei românești asupra lumii; mai exact, de la o structură mintală dominată de mecanismele rezervei și prudenței la una dominată de mecanismele atacului și la un sistem moral bazat pe afirmații agresive și pe forță"5. Ținînd cont de toate acestea, analiza aceasta nu este exhaustivă. România era aliata nu prea pe ascuns a Imperiului austro-ungar și a Germaniei. Regele ei, Carol I de Hohenzollern, era foarte pornit împotriva revizionismului. Toți
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Și nici felul în care vorbeau limba română. Numeroasele intervenții străine în sprijinul evreilor nu făceau decît să exacerbeze situația. Metternich spunea că "fiecare țară își are categoria de evrei pe care o merită"19. Lucrarea lui Iorga contrazicea această afirmație. Lucru care dă de gîndit dar nu constituie ultimul cuvînt. Să examinăm două argumente contemporane: cel al doctorului Moses Gaster, un evreu român care și-a făcut un nume ca filolog în Marea Britanie, pledînd cauza evreilor, și cel al lui
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
și despre Bizanț sînt de o valoare inestimabilă; dar nu mai era nimic de făcut atunci cînd Iorga, politicianul pătimaș, se ocupa de probleme contemporane. După perioada sa junimistă, studiile sale asupra literaturii nu sînt istorii literare, ci pamflete. Conform afirmației lui Barbu Theodorescu, care era un mare admirator al lui Iorga, atunci cînd era vorba de fundalul istoric al articolelor sale sau în scrierea multor lucrări politico-istorice referitoare la evenimente contemporane, "Iorga confunda acțiunea politică cu opera istorică"53. Dușmanii
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
judece evenimentele "fără teamă sau părtinire". Niciodată indiferent față de subiectele de care se ocupa, rolul său de jurnalist le-a pus adesea în umbră pe cele de istoric și de intelectual de renume internațional și chiar pe cel de politician. Afirmațiile lui categorice, patosul contrazicerilor sale, tunîndu-și incomparabilele anateme, toate acestea aveau răsunet. Iorga a fost rareori sceptic sau conciliant, atitudini a căror absență este stranie pentru un istoric. Își scria articolele cu o emoție atît de spontană, încît și astăzi
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
într-o foarte, foarte nefericită poziție geografică. Trebuie să acționăm în direcția interesului național, iar uneori trebuie chiar să ne vindem țara dușmanilor noștri: dar, a avertizat el, nu efectuăm nici o livrare după vînzare". E greu de digerat o asemenea afirmație, după cum greu de digerat este și atitudinea apusenilor care aveau să justifice Ialta sau să-l sprijine pe Ceaușescu. Iorga îi va ataca decenii la rînd pe Stere și pe Tzigara-Samurcaș pentru colaborarea lor cu Puterile Centrale. Dar ei își
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
va fi hotărîtor în zdrobirea Sovietului maghiar. Dar cum mergea războiul în România (și în alte părți)? În vreme ce dezintegrarea forțelor rusești se accentua, o nouă armată română instruită și echipată de francezi era gata la sfîrșitul primăverii anului 1917. După afirmațiile lui Iorga, trupele nu erau doar instruite și echipate de francezi, dar aveau și un aspect francez și (spera el), chiar și spiritul cu care erau îmbibate părea francez. Generalul Berthelot și personalul său făcuseră o treabă bună, după cîte
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
părerea că Iorga, "pe lîngă incontestabilele lui calități este necioplit"56. Lipsa de talent într-ale politicii a lui Iorga era clară și pentru dușmanii săi. Cotidianul berlinez scria: "Iorga este principalul instigator al sentimentelor antigermane din România", dar atenua afirmația aceasta, adăugînd că "este un om lipsit de orice simț sau abilitate politică"57. Prin 1922, șansele politice ale lui Iorga se diminuaseră. Nu-și asumase conducerea generației tranșeelor și nu-și făcuse nici un aliat important. În următoarele două decenii
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
de Iorga față de Statele Unite avea unele limite. Nu avea nici un pic de răbdare cu filosofi obscuri de talia senatorului Borah din statul Idaho. În 1931, ca prim-ministru, Iorga nu a considerat că ar fi sub demnitatea sa să comenteze afirmațiile despre Franța făcute de acesta lui Pierre Laval (căruia senatorul Borah îi spusese că granițele stabilite la Versailles trebuie revizuite, deoarece fuseseră impuse cu forța). Primul-ministru Iorga a replicat prompt: Îi pot trimite două hărți senatorului Borah: una a Statelor Unite
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]