21,555 matches
-
joc, ceea ce arată că alegerea lui Costache era inspirată. Au jucat rând pe rând toate jocurile specifice zonei iar la terminarea jocului au mai stat de vorbă, spre a cunoaște mai bine familiile din care proveneau. Fetele și flăcăii au băgat de seamă tendința de apropiere a celor doi și că s-ar părea că pierd un tovarăș de distracții, dar sau mulțumit doar să glumească pe seama lui Costache. Maria nu venise singură la horă, o însoțea mama ei, Elena Cocuz
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
vor adăuga la cei mărișori scoși în martie. A rânduit pentru clocit optsprezece cloște, iar trei își așteptau rândul să le facă cuibare în care vor cloci ouăle să iasă pui. își aminti de cele două cloște care se „răscloceau” băgate în beci, cu aripile legate. Răsclocirea este o manevră ce se aplică acelor găini căzute cloșcă dar care nu dovedesc că sunt bune „mame”: coboară din cuibare fără rost, timp în care ouăle se răcesc, puținii pui care răzbesc să
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
apucase de cosit ovăzul verde. șuieră plină de ură către cei doi feciori ai ei: − Ia uitați-vă la vale...Acum trebuie să faceți ceva, ca să ne luăm pământul ce ni se cuvine nouă. Duceți-vă acolo, amestecațil cu pământul, băgați-l în fântâna care-o sapă Ion Barzu, ca să scăpăm odată de el să nu-l mai văd! Ochii lui Marița, plini de ură și îndemnul hotărât al mamei lor îi făcură pe cei doi feciori să acționze imediat. Lăsară
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
în pace, încerca să tragă de ei să-i dea la o parte, dar ce poate să facă un copil de treisprezece ani în fața unor haidăi voinici și în putere? Noroc de Ion Barzu și oamenii lui care s-au băgat și i-au oprit pe descreierații ce voiau să mă azvârle în groapa de fântână săpată de curând. Veni și Gheorghiță de la cai și povesti și el că, cel mai înverșunat era văru-său Ion care parcă era turbat, striga la
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
fugari, dar numai șase; al șaptelea nu era prin cârdurile ce pășteau pe islaz și nici un cioban nu știa nimic despre animalul rătăcit. Flămândă, obosită de îndelunga căutare, mână spre casă cârdul cu doar cei șase miei găsiți. Ajunsă acasă băgă cârdul în ocol, le dădu un braț de iarbă proaspătă apoi se gândi cum să-i povestească pățania lui mamă-sa, așteptându-se să fie pedepsită și ea pentru boroboața lui Săndel. Micuțul fusese acasă, a mâncat, fără ai povesti
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
era cam bolnav, nu se lăsa și împreună cu Maricica, sora mea mai mare, ținea marginile postatei. Lângă tata secera Dumitru iar la marginea cealaltă urmau Maricica și Lențâca iar după ele Vasile, eu și mama. Mă uitam la mama cum băga ușor secerea printre firele de grâu, cum le apuca cu mâna stângă aplecând întreg smocul spre înainte, apoi cu dreapta făcea harști! cu secerea, retezându-le cu o singură mișcare. Am tras cu ochiul și căutam să fac aceleași mișcări
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
că vine oleacă de ploaie și pe la noi; − Ce tunete, Marie, ce tunete? Aestea nu-s tunete de ploaie, că nu ne-ar strica un chic de ploaie că s-o uscat tare pământul; 2 − Da’ ce-s moșule? se băgă în vorbă Victoria lui Vasile Chiriac, ces, că doar se aud bine? − Sunt tunuri, fă, de pe front, că s-o aprochiet de noi; nu știi că aseară au ajuns la noi refugiați de pe la Târgu Frumos, de lângă Iași, intră în vorbă
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
vie și pe la ora 2 dimineața plec de acasă la vie. Cocoloșit printre bagaje și hrana boilor, încet, încet ne strecurăm pe drumuri lăturalnice pentru ca nimeni să nu simtă lipsa tatei de la vie. Pe o lună, plină de vedeai să bagi ață în ac, pornim la drum și, în sfârșit, ieșim în șoseaua ce leagă Bârladul de Tecuci... Pietriș pe șosea. Curând trecem peste pârâul Pereschiv și Tutova și în jurul orei 8 iată ne intrând în Bârlad și apoi pe la Podul
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
Antonescu și nu se glumește în timp de război!! În ziua întâi n-a tras nici măcar o brazdă. Doar a păscut boii și a dispărut din ochii autorităților locale. În ziua a doua, abia pe la ora 5 după masă, a băgat plugul în brazdă de formă și după trei brazde se pomenește plângând în hohote și în acel moment și-a zis că eu sunt în pericol. Era exact ora la care eu cădeam rănit. „Văleu! a exclamat el atunci, Alixandru
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
această hotărâre nedreaptă și că vorbele dvs. vor ajunge întocmai la mama C.C. Se va vedea că n-ați fost interesat de adevărul-adevărat, ci de un fals grosolan.” Gata cu mine! Ce mai urma după această crucificare? Doar să fiu băgat după gratii! Mă întreb cum de mi-a rezistat inima? Norocul meu era că toată viața am fost hipotensiv cu 13/7 tensiunea arterială și sunt și în prezent la fel. Un confrate, profesorul Juverdeanu, fusese supus unei judecăți asemănătoare
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
pălăria, dornic de muncă, și era căsătorit cu fiica lui Marin Ceaușescu. I-am zis: "Clădirea e veche, dărăpănată. Tomiță, sarcina ta e să facem Infirmeria!" Relațiile atunci erau altceva, nu erau ca acuma să faci ciubucuri și să le bagi în buzunar. "Tomiță, descurcă-te!" și Tomiță s-a descurcat, cu intervențiile prin familia Ceaușescu. Pe atunci se lucra la Casa Poporului și de acolo am avut noi meseriași și materiale. Ați văzut ce Infirmerie a făcut? S. B.: Da
Aşa neam petrecut Revoluţia by Sorin Bocancea, Mircea Mureşan [Corola-publishinghouse/Memoirs/893_a_2401]
-
mare accent pe două lucruri: pe GAZ10 și pe instrucție. Hai să facem GAZ! În '86, se lucra în zona Pantelimonului la irigații, se introduceau conductele. Sigur că am discutat cu unul dintre inginerii de acolo: Dom'le, pe unde băgați conductele astea?" "Pe traseul ăsta". "Păi, are ceva dacă băgați și pe traseul ăstălalt, prin cazarmă pe la noi?" S-a uitat el și-a zis: " Dom'le, nu le duceți acasă, băgăm și pe aici". Și au băgat un sistem
Aşa neam petrecut Revoluţia by Sorin Bocancea, Mircea Mureşan [Corola-publishinghouse/Memoirs/893_a_2401]
-
dintre inginerii de acolo: Dom'le, pe unde băgați conductele astea?" "Pe traseul ăsta". "Păi, are ceva dacă băgați și pe traseul ăstălalt, prin cazarmă pe la noi?" S-a uitat el și-a zis: " Dom'le, nu le duceți acasă, băgăm și pe aici". Și au băgat un sistem de irigații prin cazarmă, pe care eu, pe urmă, l-am folosit. S. B.: Pe partea dumneavoastră de GAZ. Că noi la Divizion nu aveam astfel de sistem. M. M.: Pe partea
Aşa neam petrecut Revoluţia by Sorin Bocancea, Mircea Mureşan [Corola-publishinghouse/Memoirs/893_a_2401]
-
pe unde băgați conductele astea?" "Pe traseul ăsta". "Păi, are ceva dacă băgați și pe traseul ăstălalt, prin cazarmă pe la noi?" S-a uitat el și-a zis: " Dom'le, nu le duceți acasă, băgăm și pe aici". Și au băgat un sistem de irigații prin cazarmă, pe care eu, pe urmă, l-am folosit. S. B.: Pe partea dumneavoastră de GAZ. Că noi la Divizion nu aveam astfel de sistem. M. M.: Pe partea mea. Voi n-aveați, fiindcă erați
Aşa neam petrecut Revoluţia by Sorin Bocancea, Mircea Mureşan [Corola-publishinghouse/Memoirs/893_a_2401]
-
aveați, fiindcă erați în colțul celălalt. S. B.: Știți cu ce udam noi? Cu furtunul de la hidrant. M. M.: Da, știu. Rău stăteam și cu apa, n-ați văzut că erau turnurile alea de apă, că altfel n-aveam de unde? Băgând conductele de irigații, trăgeau apă din lac, din Pantelimon, și aveam apă în cazarmă. Într-o zi m-am dus la stația de metrou "Muncii", unde fusese o fabrică de ciment care se demola și care avea niște geamuri mari
Aşa neam petrecut Revoluţia by Sorin Bocancea, Mircea Mureşan [Corola-publishinghouse/Memoirs/893_a_2401]
-
să aibă valuri de pământ în jur. S. B.: Trebuia făcută biuta 11. M. M.: Da, într-un colț al cazărmii am excavat și am scos pământ. Ce facem cu groapa? Am profitat că erau cei cu irigațiile și-am băgat apă de la irigații în groapă. Apa a venit și cu icre și cu pește. Și-ntre timp au apărut peștii ăia mărunți și uite așa s-au legat una de alta. GAZ-ul, pentru noi, era aur. Știți de ce? Pentru că
Aşa neam petrecut Revoluţia by Sorin Bocancea, Mircea Mureşan [Corola-publishinghouse/Memoirs/893_a_2401]
-
-ul? Cu subofițerii. "Fraților, pentru noi e!" Doar ați văzut ce GAZ am făcut: modern, betonat, aranjat. S. B.: Era mare, îmi amintesc. M. M.: Erau și probleme. Cum să dăm apă la porci? Niște subofițeri au zis: Dom'le, băgăm la capăt un plutitor de WC, cu conductă, și în fiecare cocină o conductă de apă la nivel. Când vine porcul și suge apă se declanșează plutitorul la WC și curge apa. Deci, o chestiune simplă. Da, dar într-un
Aşa neam petrecut Revoluţia by Sorin Bocancea, Mircea Mureşan [Corola-publishinghouse/Memoirs/893_a_2401]
-
Doamne ferește, să nu tragă în celălalt. Și ăștia fugeau noaptea în oraș, se băteau, jucau poker, jocuri de noroc. Țin minte de unul că mi l-a adus Miliția acolo și a venit Comandantul Diviziei și Secretarul Consiliului politic. Acela băgase cuțitul în cineva, într-o seară, prin oraș, și a venit cu Miliția. Ce să-i facem noi? Îl întreb: "Bă, băiete, ce-ai făcut?" I-am scăpat una. A mai zis el ce-a zis, i-a tras și
Aşa neam petrecut Revoluţia by Sorin Bocancea, Mircea Mureşan [Corola-publishinghouse/Memoirs/893_a_2401]
-
ce să le facă? Dar erau docili. M. M.: Îi ții două-trei zile la rând, altceva ce poți să le faci? S. B.: Țin minte că era ofițer de serviciu atunci în Corpul de gardă locotenentul Bocăneală. Și i-a băgat în arest cu ăsta răul, violentul, că altundeva nu avea unde. Ce-a făcut ăsta? A dat un pumn în geam și cu sticla și-a tăiat venele de la mâna stângă. Săracii, ceilalți doi, au bătut în ușă și-au
Aşa neam petrecut Revoluţia by Sorin Bocancea, Mircea Mureşan [Corola-publishinghouse/Memoirs/893_a_2401]
-
de cazare mai bune și mobilier, minuni, și mâncare separată. S. B.: Cazarmă ca acasă. M. M.: Mai multe nu știu pentru că am întrebat, iar Comandantul Diviziei a zis: "Nu-i treaba dumitale! Știe Friptu". Adică CI-stul. Nu m-am băgat. Simplu, ăsta-i adevărul, că pe vremea aia dacă te băgai într-o chestiune care nu era a ta, nu știai ce pățești. Și atunci nu ne băgam. S. B.: De fuga Nadiei Comăneci s-a știut în decembrie. S-
Aşa neam petrecut Revoluţia by Sorin Bocancea, Mircea Mureşan [Corola-publishinghouse/Memoirs/893_a_2401]
-
B.: Cazarmă ca acasă. M. M.: Mai multe nu știu pentru că am întrebat, iar Comandantul Diviziei a zis: "Nu-i treaba dumitale! Știe Friptu". Adică CI-stul. Nu m-am băgat. Simplu, ăsta-i adevărul, că pe vremea aia dacă te băgai într-o chestiune care nu era a ta, nu știai ce pățești. Și atunci nu ne băgam. S. B.: De fuga Nadiei Comăneci s-a știut în decembrie. S-a comentat? În unitate la mine s-a comentat. M. M.
Aşa neam petrecut Revoluţia by Sorin Bocancea, Mircea Mureşan [Corola-publishinghouse/Memoirs/893_a_2401]
-
zis: "Nu-i treaba dumitale! Știe Friptu". Adică CI-stul. Nu m-am băgat. Simplu, ăsta-i adevărul, că pe vremea aia dacă te băgai într-o chestiune care nu era a ta, nu știai ce pățești. Și atunci nu ne băgam. S. B.: De fuga Nadiei Comăneci s-a știut în decembrie. S-a comentat? În unitate la mine s-a comentat. M. M.: Atât doar. Atât s-a auzit, că a plecat. În rest, nimic. De aia vă spun că
Aşa neam petrecut Revoluţia by Sorin Bocancea, Mircea Mureşan [Corola-publishinghouse/Memoirs/893_a_2401]
-
s-a comentat. M. M.: Atât doar. Atât s-a auzit, că a plecat. În rest, nimic. De aia vă spun că noi eram un pic protejați prin însuși comportamentul nostru, adică ne autoprotejam. Adică, nu mă interesa, nu mă băgam în joc. De aia, zic eu încă o dată, nu-s nostalgic. 2.2. Mici schimbări. Semne sau simple întâmplări? S. B.: Începând din toamnă sau tot apropiindu-ne de decembrie vă aduceți aminte să fi existat anumite ordine inexplicabile sau
Aşa neam petrecut Revoluţia by Sorin Bocancea, Mircea Mureşan [Corola-publishinghouse/Memoirs/893_a_2401]
-
restrictive, știu eu? S. B.: Niște schimbări au fost chiar fără să vi se spună de ce, dar le-ați perceput? M. M.: Sistemul acesta de contrainformații era drăcesc, funcționa perfect. Apoi, era în mintea tuturor, a noastră, frica. Nu ne băgăm, nu facem. S. B.: Toți aveați familii, aveați și un statut de invidiat. Militarul în România comunistă era bine văzut. M. M.: Extraordinar de bine văzut și prețuit pentru că mergea la munci, mergea în economie, mergea la inundații, mergea la
Aşa neam petrecut Revoluţia by Sorin Bocancea, Mircea Mureşan [Corola-publishinghouse/Memoirs/893_a_2401]
-
era altă treabă, să fiți în poziție. S. B.: În poziție, cu lăzile cu efecte pe platou, în așteptarea de a fi preluați. M. M.: La noi era altfel. Trebuia să scoatem tancurile, să le încolonăm, să încărcăm materialele, să băgăm muniție în ele. E o diferență între ce era scris pe hârtie și ce se întâmpla practic. Era trecut acolo să punem muniția în tancuri în nu știu câte ore; ne-au trebuit două zile. Ăsta-i adevărul. S. B.: Așa s-
Aşa neam petrecut Revoluţia by Sorin Bocancea, Mircea Mureşan [Corola-publishinghouse/Memoirs/893_a_2401]