20,223 matches
-
a guvernului a fost desființarea Consiliului Dirigent din Transilvania 46. Consiliul Dirigent nu era doar puțin răspunzător de eșecul experimentului democrat, iar eșecul politicienilor ardeleni avea motive diverse. Cu toate acestea, este îndoielnic dacă aruncarea la gunoi a tuturor promisiunilor făcute transilvănenilor relativ la păstrarea statutului lor de autonomie în România Mare constituie un remediu pentru aceste eșecuri. Guvernul generalului Averescu, care înăbușise atît de brutal Răscoala Țărănească din 1907, a elaborat o reformă agrară, o variantă moderată a celei propuse de
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
lui erau de notorietate publică. S-a îndrăgostit de domnișoara Doleti Dumitrescu, fiica unui viticultor din Tohan, județul Buzău. Primarul i-a căsătorit, ceea ce a provocat un scandal. A promis că va pleca din România, dar și-a încălcat promisiunea făcută lui Iorga și lui Argetoianu. După căsătoria aceasta morganatică, Iorga și Argetoianu s-au angajat față de rege (și de Regina Maria) că prințul Nicolae va părăsi țara. Carol, a cărui viață particulară nu era deloc ireproșabilă, era intolerant față de viața
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
noi și a fost declanșată o campanie electorală violentă, în ciuda dezgustului său, Iorga li s-a alăturat de dragul politicii regelui, goga-cuziștilor, partidului lui Vaida și liberalilor doctorului Angelescu, cu scopul de a se opune Legiunii și lui Maniu. O dată alegerea făcută, Iorga a început să-și utilizeze calitățile de luptător prin intermediul "Neamului românesc". Aceasta avea să se dovedească a fi o gravă eroare. Goga l-a asigurat pe Argetoianu că "în alegerile viitoare nici unui evreu nu i se va permite să
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
trerenurile petroliere de la Ploiești). Acest soldat (sau pilot) german avea un aparat de fotografiat și a reușit să înregistreze pe peliculă singura imagine a trupului ciuruit de gloanțe al lui Iorga. Unul dintre jandarmii români a anunțat autoritățile despre descoperirea făcută. Trupul lui Iorga a fost identificat și transportat cu un camion la București, la cimitirul Bellu. A fost depus în capela cimitirului. A fost anunțată doamna Catinca Iorga, care a venit și a identificat și ea trupul soțului ei. Funeraliile
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
cu ceea ce veți învăța aici, ci doar să vă dați seama cînd cineva debitează absurdități și să-l dați în vileag. Asta-i tot în ce privește educația!" Bismarck și MacMillan se refereau la studiile liberale și la studierea istoriei 4 "Răul făcut unei perspective sănătoase a istoriei Americii de lucrările (lui Bancroft) a fost incalculabil, dacă nu ireparabil". H. E. Barnes, History of Historical Writing, New York, 1962, p. 232 5 Ibidem, pp. 232-234 6 "Neamul românesc", 21 august 1916 7 Jean Lacouture
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
fost, vol. I, p. 213 75 Op. cit., pp. 224-225 76 Thomas III, Marquis de Saluces, Saint Denis, 1893. 77 O viață de om așa cum a fost, vol. I, pp. 230 și 233 78 Op. cit., pp. 233-235 79 Familia Iorga, relatări făcute autorului 80 O viață de om așa cum a fost, vol. I, pp. 244-245. Iorga remarcă degajat că dacă "ești econom cu o bursă, aceasta va acoperi o mulțime de cheltuieli". Iorga avea o antipatie organică față de "Schmelztägel-Wien", rareori scăpînd ocazia
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
istorie. Dacă o faci ca profesor de istorie, cauza este pierdută de la început. Dar dacă îți asumi sarcina aceasta ca istoric, atunci conferința va deveni suportabilă și poate deveni chiar interesantă". Americani și români din America, p. 213 46 Relatări făcute autorului de familia Iorga 47 În 1985, Profesorul Karl Göllner, fost student al lui Iorga, acum profesor la Universitatea din Sibiu, i-a spus autorului o întîmplare: Iorga l-a trimis pe unul din cei mai buni studenți ai lui
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
-o vreodată". O viață de om așa cum a fost, vol. III, p. 7 94 Op. cit., vol. II, p. 83 95 Tudor Vianu, op. cit., vol. 2, pp. 147-148 96 Șeicaru, op. cit., pp. 17-19. Vezi și Călinescu, op. cit., pp. 542-543. Și relatările făcute autorului de profesor Eliza Campus, fostă studentă a lui Iorga 97 Profesorul Göllner își amintește că profesorul Iorga s-a întors de la București la Universitatea lui de vară de la Văleni direct de la o audiență la Palatul regal. La vremea aceea
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Pippidi-Iorga către autor. Iorga se referea întotdeauna la ea ca fiind slăbiciunea slăbiciunilor mele 108 Volumele corespondenței lui Iorga constituie o dovadă stranie a formei și calității foarte diferite a lucrărilor adunate de-a lungul unei vieți întregi. 109 Relatări făcute autorului de către familia profesorului Iorga 110 Șeicaru, op. cit., p. 76-77. Lucrarea a apărut în limba franceză sub titlul Brève histoire de la Petite Arménie, Paris, 1930. 111 Ibidem 112 Theodorescu, op. cit., p. 266 113 Familia Iorga i-a permis cu amabilitate
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
262, 265 și 271 57 Op. cit., vol. III, p. 151 58 O viață de om..., vol. III, p. 210; vezi și Șeicaru, op. cit., pp. 50 și 71. În plus, familia Iorga a scos întotdeauna în evidență acest lucru în relatările făcute autorului 59 "Neamul românesc", 2 noiembrie 1921 60 Un element revelator: în 1923-1924, guvernul a cheltuit șase sute de milioane de lei pentru extrem de importanta mișcare cooperatistă, al cărei succes ar fi putut, în mare măsură, să decidă asupra problemei Reformei
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
nevoie avea dictatorul sovietic de procese? Moscova putea elimina pe oricine dorea, oriunde În blocul sovietic, prin „măsuri administrative”. Prin comparație, procesele par complicate; mărturiile și confesiunile evident false, persecuția fățișă a anumitor indivizi și categorii sociale nu erau deloc făcute să-i convingă pe observatorii străini de buna-credință a procedurilor judiciare sovietice. Dar procesele-spectacol din blocul comunist nu urmăreau dreptatea. Erau mai degrabă o demonstrație pedagogică pentru public, o venerabilă instituție comunistă (primele procese de acest fel au avut loc
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
inferioritate față de proletariat. În anii imediat următori războiului, muncitorii calificați erau la mare căutare - spre deosebire de anii Marii Crize, Încă vii În memoria colectivă. Cărbunele trebuia extras; șoselele, căile ferate, clădirile și liniile electrice urmau să fie reconstruite sau Înlocuite; trebuiau făcute unelte și folosite apoi la fabricarea altor bunuri. Pentru toate aceste meserii mâna de lucru era insuficientă: după cum am văzut, bărbații tineri și În putere din taberele de refugiați și-au găsit cu ușurință slujbă și adăpost, spre deosebire de femeile cu
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
multă vreme expresia cea mai autentică a imaginii de sine și memoriei naționale. Filmele americane fascinau nu numai prin luxul și strălucirea pe care le infuzau În lumea cenușie În care erau vizionate, ci și prin „calitatea” lor. Erau bine făcute, pe o peliculă inaccesibilă ca preț producătorilor europeni. Nu erau Însă filme de „evaziune”, precum fanteziile romantice sau comediile „țăcănite” din anii ’30. Cele mai populare filme americane din anii ’40 aparțineau unui gen botezat ulterior de admiratorii de pe continent
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
oamenilor din Europa - și din restul lumii - au avut doar patru tipuri de lucruri: cele moștenite de la părinții lor, cele pe care și le-au făcut singuri, cele obținute prin troc și cele, foarte puține, pentru care plătiseră cu bani, făcute mai Întotdeauna de cineva cunoscut. Industrializarea din secolul al XIX-lea transformase orașele și locuitorii, dar În multe părți din Europa rurală economia tradițională a funcționat În mare măsură neschimbată până la (și chiar după) al doilea război mondial. De departe
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
Minsk, avea 509.000 de locuitori În 1959 și 907.000 doisprezece ani mai târziu. Rezultatul, În toate aceste orașe, de la Berlin la Stalingrad, a fost clasica soluție sovietică: kilometri Întregi de blocuri cenușii sau pământii din beton, ieftine, prost făcute, arhitectural amorfe, fără urmă de fior estetic (sau amenajări publice). Acolo unde centrul istoric al orașului scăpase nevătămat (ca În Praga) sau fusese reconstruit cu grijă după vechile planuri (Varșovia, Leningrad), noile construcții s-au Înălțat la marginea orașului, ca
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
Constituție pe care Adunarea urma să o redacteze. Această Constituție (validată printr-un al doilea referendum În decembrie 1978) era În multe privințe foarte convențională. Spania devenea o monarhie parlamentară; nu exista o religie oficială (deși, Într-o concesie calculată făcută Bisericii, catolicismul era considerat „fapt social”); cetățenii dobândeau drept de vot la 18 ani; pedeapsa cu moartea era abolită. În contrast cu trecutul recent, Adunarea a Înscris În legea fundamentală a Spaniei dreptul la autonomie pentru regiunile istorice ale țării, Îndeosebi Catalonia
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
pe Învingători și evitând politicos să se uite la victime. Sartre, de departe cel mai cunoscut dintre „tovarășii de drum”, a căzut În acești ani În dizgrație, chiar Înainte să moară, În 1980: moștenirea lui creatoare era pătată de apologia făcută mai Întâi comunismului sovietic, apoi maoismului 3. Schimbarea de climă de la Paris nu a Însemnat doar o reglare de conturi Între două generații de intelectuali angajați. În 1978 a apărut În traducere Logica cercetării de Karl Popper, declanșând procesul de
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
În acești ani, consumul anual de băuturi alcoolice În URSS pe cap de locuitor a crescut de patru ori) și mureau de tineri. Construcțiile publice În societățile comuniste erau nu doar respingătoare din punct de vedere estetic, dar și prost făcute și neconfortabile, reflectând fidel autoritarismul meschin al sistemului. Un taximetrist din Budapesta Îi spunea cândva autorului, arătând spre clădirile Înghesuite, reci și murdare care desfigurează periferia orașului: „În astea trăim noi. Blocuri comuniste: vara e foarte cald, iarna, foarte frig
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
străini, pe spaniolul Felipe Gonzáles, al cărui model social-democratic avea să-i pară, cu timpul, cel mai apropiat de al său. Lumea Își punea speranțele În Gorbaciov și pentru că opoziția internă din URSS era inexistentă. Numai partidul putea Îndrepta stricăciunile făcute și, din fericire, partidul Își alesese drept lider un om care avea atât energia, cât și experiența administrativă necesare unui astfel de efort. Pe lângă faptul că era neobișnuit de educat și cult pentru un birocrat sovietic de rang Înalt, Gorbaciov
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
o confruntare militară externă ar fi fost nu numai costisitoare, ci și inadecvată: așa cum explicase Gorbaciov În octombrie 1986, În cursul unei vizite În Franța, „ideologia” nu era o bază adecvată pentru politica externă. Acest punct de vedere reflecta recomandările făcute lui Gorbaciov de o nouă generație de experți sovietici În afaceri externe, Îndeosebi de colegul său Aleksandr Iakovlev, care Înțelesese că URSS putea exercita un control mai eficient asupra relațiilor sale externe prin concesii bine calculate decât printr-o confruntare
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
american James Baker i l-a promis, de fapt, omologului său rus În februarie 1990. Dar mai târziu, când promisiunea a fost Încălcată, Gorbaciov deja nu mai putea interveni. A reușit totuși să extragă, aproape literal, o compensație pentru concesiile făcute. Așa cum prevăzuse cancelarul german, Uniunea Sovietică putea fi convinsă cu argumente financiare. La Început, Gorbaciov a Încercat să ceară pentru negocierile de unificare o recompensă de 20 de miliarde de dolari, dar s-a mulțumit În final cu opt miliarde
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
vorbind despre un „federalism controlat” (un compromis gorbaciovist tipic), Elțîn susținea public și cu convingere lupta statelor baltice pentru independență. În aprilie 1991, Gorbaciov a acordat cu reticență republicilor dreptul la secesiune prin noua Constituție a Uniunii, dar această concesie făcută realității nu a făcut decât să-i șubrezească și mai mult poziția: inamicii lui conservatori erau acum convinși că Gorbaciov trebuie Înlăturat pentru ca ordinea să fie restabilită. Între timp, pe 12 iunie 1991, Elțîn, care Îl Întrecuse de mult pe
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
cinematografică se Îmbunătățise... dar oamenii nu Își mai permiteau costul biletelor. În situația dată, transformarea economică a Europei de Est, dificilă și incompletă, prilejuiește observația johnsoniană: poate nu a fost făcută cum trebuie, dar este surprinzător că a fost totuși făcută. Același lucru se poate spune despre tranziția spre democrație. Cu excepția Cehoslovaciei, nici una dintre fostele societăți comuniste dintre Viena și Vladivostok nu avea de unde să cunoască libertatea politică reală, iar mulți comentatori locali priveau cu scepticism viitorul pluralismului politic. Cum fără
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
dilemele specifice istoriei interne a comunismului. Trebuiau inculpați cei care chemaseră tancurile sovietice să reprime revoluția maghiară din 1956 sau să Înăbușe Primăvara de la Praga din 1968? Imediat după revoluțiile din 1989, mulți erau de părere că așa ar trebui făcut. Dar unele dintre victimele celor implicați erau foști lideri comuniști. Cine merita atenția posterității? Bieții țărani maghiari sau slovaci alungați de pe pământurile lor sau activiștii comuniști care Îi izgoniseră pentru a deveni ei Înșiși victime ale sistemului la doar câțiva
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
un drapel albastru, pe care se disting cele douăsprezece stele ale medaliei miraculoase...astfel încât drapelul Europei este drapelul Fecioarei". Schița lui Heitz este adoptată de către statele ce făceau parte la acea dată din Consiliul Europei. Textul rezoluției lor aduce alegerii făcute o justificare poetică, dacă nu chiar păgână: Pe fondul albastru al cerului Apusului, stelele care simbolizează popoarele Europei formează cercul în formă de unire. Ele sunt în număr de douăsprezece, simbol al perfecțiunii și al desăvârșirii..."91 Tot în anul
by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]