20,247 matches
-
patra carte a D-nei Oltea Rășcanu Gramaticu se citește cu plăcere și ca un ghid turistic, și ca o enciclopedie și ca un jurnal de călătorii, devenind pentru bârlădeni, și nu numai, a patra parte a minunii care se numește talent! Simion Bogdănescu, scriitor 679 SIGUR E OBIȘNUINȚĂ! Dacă e a patra oară, sigur e obișnuință... sau despre un dicton contrazis. Ori poate doar continuat... „Une fois n’est pas coutume” spun francezii: ce se Întâmplă o dată nu Înseamnă obișnuință. Dar
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
genetică în deficitele secretorii sau în sindroamele de rezistență la nivel de receptori care determină diverse tipuri de nanisme. Revenind la caracterul de mare interes practic, remarcăm claritatea cu care sunt explicate datele de auxologie, fapt ce probează antrenamentul și talentul didactic al autorului. în condițiile în care ghidurile naționale folosesc tot mai mult criterii de diagnostic care se referă la parametrii statistici (deviații standard - sau percentile), autorul are răbdarea și claritatea simplă, lipsită de pedanterie, de a îndruma endocrinologul și
Tulburările de creștere: ghid de diagnostic și tratament by Dumitru Brănișteanu () [Corola-publishinghouse/Science/92272_a_92767]
-
, revistă apărută la Roman, ca bilunar, la 1 mai și la 20 mai 1935, având subtitlul „Literar, artistic, științific”. Director este Mihai Crăciun, iar prim-redactor este Em. Florens. În numărul inaugural G.M. Zamfirescu salută noua publicație: „Așteptând talentul de mâine, viguros, tiranic și binefăcător, biruitor, pe care orice revistă provincială ni-l poate vesti, suntem datori să privim cu toată simpatia și acest «Peisaj» artistic, literar și științific al prietinilor de la poalele munților, legați în efortul lor spre
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288748_a_290077]
-
fundamentale care fixează pe lângă unele principii de estetică generală, expresia unei structuri artistice specifice. Horațiu oferă îndrumări generale în arta scrisului, dar fixează și specificitatea genurilor și speciilor literare cu aplicare la genul dramatic și sfaturi și informații referitoare la talent, meșteșug și critică. Însă pentru a înțelege exact metamorfozele semantice ale conceptului de literatură e nevoie să ne întoarcem la originile sale. Indiscutabil punctul de plecare îl constituie litera, preconceptul esențial și central al literaturii, determinant la toate nivelele sale
LITERATURA ȘI JOCURILE EI O abordare hermeneutică a ideii de literatură by Elena Isai () [Corola-publishinghouse/Science/1632_a_2909]
-
Poezii, Chișinău, 1967; Robert Burns, Versuri, Chișinău, 1976; Să vă spună moșul, Chișinău, 1981; A. P. Cehov, Cameleonul, Chișinău, 1982; Din poeții lumii, pref. Mihai Cimpoi, Chișinău, 1992. Repere bibliografice: Al. Cosmescu, Maieștri și învățăcei, Chișinău, 1979, 39-48; Argentina Cupcea-Josu, Generozitatea talentului, „Meridiane” (Chișinău), 1983, 258-267; Ion Ciocanu, Ieșirea din anonimat, LA, 1982, 18 martie; Mihai Cimpoi, Alte disocieri, Chișinău, 1971, 118-124; Mihai Cimpoi, Profiluri literare, Chișinău, 1972, 309-312. M.C.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286490_a_287819]
-
vizibilă și în traducerea, în cadențe cam săltărețe, a tragediei Cidul de Corneille, în 1883. Pentru „junimea studioasă”, D. a alcătuit un Tratat de literatură (1887), cuprinzând noțiuni de stilistică, retorică și poetică, precum și un capitol despre „facultățile literare” (geniu, talent, imaginație), toate exemplificate cu pasaje din clasicii francezi și din scriitorii români. Capitolul final, consacrat istoriei literaturii române (cu date foarte sumare), este însoțit de o selecție de texte din proza și poezia românească. SCRIERI: Flori singuratice, București, 1887; Tratat
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286849_a_288178]
-
iubirea, admirația, mulțumirea și recunoștința fața de Dumnezeu, pe care îl simțim aproape, ne dă siguranță, ne indică un drum particular, dar nu separat de ceilalți, de societate, de problemele noastre cele mai serioase, de cele care privesc calitățile, virtuțile, talentele, identitatea personală, locul și rolul în comunitatea și în societatea în care trăim. Rolul vieții spirituale în această legătură strânsă cu viața, în globalitatea ei, este o continuă formare în vederea discernământului personal sau comunitar. S. Fausti vorbește despre doi termeni
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
cotidian. Charles-Henry Cuin, directorul Departamentului de Sociologie, are o responsabilitate decisivă în apariția acestei cărți. El m-a impulsionat să continui lucrul la proiect atunci când eram pe punctul de a-l abandona... Agnès Villechaise-Dupont a avut amabilitatea să-și exercite talentul critic asupra manuscrisului final. Am integrat în versiunea definitivă multe dintre remarcile și sugestiile sale. Îi mulțumesc în mod special. Datorită lui Serge Paugam am aflat ce înseamnă adevărata muncă de editare. Îi mulțumesc pentru că m-a determinat să refac
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
linii mari, concepția despre lume specifică epocii moderne, prezentînd primele imagini de ansamblu pe baza a ceea ce dăduseră la lumină noua astronomie și noua fizică. Am comentat deja (* 9) descrierea dată de Bruno sentimentelor totale, precum și înțelegerea lui pentru ele. Talentele sale filosofice și poetice au colaborat în acest sector ca și în celelalte multe ale gîndirii sale. Dar sentimentul total pe care îl avea nu era acela de humor, ci o energie vitală și o înaltă înțelegere acel sentiment care
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
bea, prin intermediul picturii, al interioarelor din hanuri și cabarete, prin banchetele și reuniunile ofițerilor arcași ai regelui de o zi, le roi boit147. Însă aceștia expun cel mai bine ochilor noștri lacomi banchete fabuloase în care artistul își exploatează întregul talent, jucându-se cu luminile pentru a reda în mod spectaculos transparența vinului, a sticlei sau a cristalului de printre obiecte de aur sclipitoare și fructe apetisante. Din secolul al XVIII-lea, vom alege, fără să ezităm, Franța Luminilor, care va
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
l, pentru prințul-episcop din Spire. Maestrul dogar Michael Werner, din Landau (în Palatinat), a construit în 1589 pentru Jean Casimir primul butoi din Heidelberg, curând urmat de un al doilea în 1664, apoi de un al treilea în 1750, grație talentului lui Karl Theodor. Putem vedea și astăzi unul dintre aceste impresionante butoaie în pivnița Castelului din Heidelberg: un adevărat monument din lemn cu o capacitate de 221.726 l. La origine, în aceste butoaie era depozitat vinul de la țărani, supus
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
specifice au un rol esențial în structurarea creativității artistice, venind în completarea celor generale (intelectuale, atitudinale, motivaționale), printre acestea amintim câteva mai importante: capacitatea de discriminare a aspectelor spațiale și a sunetelor; simțul proporțiilor; bogată imaginație; empatia; memoria tonală. Chiar talentul este descris ca o expresie a unor aptitudini speciale, manifestate și dezvoltate în cadrul diverselor domenii, în special în artă. De asemenea, M. Bejat enumeră caracteristicile geniului, astfel: este cea mai înaltă formă de dezvoltare a aptitudinilor; capacitate creatoare ridicată; originalitate
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]
-
Caragiale despre actor că este instrument, dar și instrumentist în arta teatrală. Creativitatea actoricească dispune de trei dimensiuni majore implicate în procesul creator - cognitivă, afectivă și expresivă. La rândul său, Gh. Neacșu a identificat doi parametri care au relevanță pentru talentul actoricesc, capacitatea de transpunere și capacitatea de expresie. Sintetizând contribuția cercetărilor de specialitate, Gh. Neacșu prezintă principalele calități ale actorilor: - cultură generală vastă și de specialitate; - capacități empatice deosebite; - calitățile fizice implicate: aspect agreabil, timbru plăcut al vocii, dicție bună
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]
-
se pot referi la măsuri ca: organizarea unor grupe mici în cadrul clasei pentru diferite activități școlare; studiul individual; elaborarea de proiecte la bibliotecă sau cabinete școlare. 3. Creativitatea și supradotarea Creativitatea este considerată o condiție a supradotării intelectuale sau a talentului, întrucât copiii superior înzestrați sunt capabili de idei, produse noi, acest lucru implicând corelația dintre creativitate și abilitățile mentale superioare. Creativitatea poate fi considerată o altă fațetă a inteligenței, întrucât este folosită în anumite situații, când demersurile logice și abstracte
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]
-
folosită în anumite situații, când demersurile logice și abstracte par a nu mai fi eficiente. Renzulli propune, în 1977, un model al supradotării intelectuale care prezintă trei dimensiuni esențiale ale supradotării, printre care se află și creativitatea: - aptitudini intelectuale și talente peste medie, generale (verbale, numerice, spațiale) și speciale (pentru anumite obiecte de învățământ) și care presupun o bună capacitate de operare cu informațiile, și mai bună adaptare la situațiile atipice, prin folosirea acestor informații; - latura afectiv motivațională a intereselor interne
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]
-
Dacă Școala B.P. Hasdeu Iași este de mulți ani, una dintre cele mai valoroase unități școlare din județ, cunoscute și recunoscute ca atare, acest fapt se datorează în primul rând realității incontestabile că aici au activat mereu dascăli de mare talent, oameni dăruiți, care au știut să cultive și să dezvolte la elevi interesul pentru carte și pentru învățătură, asigurând astfel acel climat benefic, de seriozitate, de muncă, de disciplină și de respect al valorilor, care a făcut posibilă obținerea, în
ACCENTE ISTORIOGRAFICE by Claudia Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/791_a_1732]
-
Lupii și oile, București, 1950 (în colaborare cu Valeria Sadoveanu), Teatru, București, 1950 (în colaborare cu Valeria Sadoveanu), Pădurea, București, 1954 (în colaborare cu Valeria Sadoveanu), Bun e adevărul, dar mai bun norocul, București, 1957 (în colaborare cu Valeria Sadoveanu), Talente și admiratori, București, 1957 (în colaborare cu Valeria Sadoveanu); Honoré de Balzac, Verișoara Bette, București, 1952; A. P. Cehov, Povestiri, București, 1957 (în colaborare cu Anda Boldur, Valeria Sadoveanu și Xenia Stroe); John Steinbeck, Despre oameni și șoareci, București, 1957 (în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289424_a_290753]
-
Iată de pildă, Anii de ucenicie, revistă a Școlii de literatură și critică literară „Mihai Eminescu”, apărută în anul 1951, în cinstea revoluției din octombrie, odată cu revista Tânărul scriitor, deocamdată scoasă în condiții grafice modeste: doar multigrafiată. Aici Cresc noi talente literare, demonstrează V.Nicorovici 7. „Cu aceste gânduri de mare bucurie, de recunoștință față de Partidul Muncitoresc Român care a descătușat forța creatoare a poporului nostru, cu sentimentul mândriei poporului nostru, cu sentimentul mândriei creatoare pentru tinerele vlăstare care se ridică
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
faze pompoase, fac parte și alte finaluri. Evident, toate acestea l-au împiedicat pe Frunză în asemenea cazuri să realizeze imagini veridice ale vieții noastre, figuri minunate ale omului nou. Poetul care a știut cu alte prilejuri să satirizeze cu talent birocrația ce mai stăruie încă în instituțiile noastre, să critice oficiul de închirieri etc, trece acum pe stradă cuprins de visuri, de dragoste, de chemări tainice, și nu mai vede nimic în jurul său. Atât de roză i se pare realitatea
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
și-l duc către lungimi nefirești, nu pot înlocui ceea ce-i lipsește mai mult poetului, o cunoaștere aprofundată a vieții, un material bogat de fapte izvorâte din viața oamenilor muncii din țara noastră. Fără acest miez viu, puternic, poezia, oricât talent ar avea autorul - și Eugen Frunză are mult talent - eșuează în frazeologie goală”. După o vreme, într-un context mai larg, Scânteia sancționează opiniile susținute anterior, printr-un comentariu al lui Sergiu Fărcășan 13 care, fără a intra în prea
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
ceea ce-i lipsește mai mult poetului, o cunoaștere aprofundată a vieții, un material bogat de fapte izvorâte din viața oamenilor muncii din țara noastră. Fără acest miez viu, puternic, poezia, oricât talent ar avea autorul - și Eugen Frunză are mult talent - eșuează în frazeologie goală”. După o vreme, într-un context mai larg, Scânteia sancționează opiniile susținute anterior, printr-un comentariu al lui Sergiu Fărcășan 13 care, fără a intra în prea multe detalii, constată prestația meritorie a poetului, „tendința generală
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
critice apărute în Scânteia și Contemporanul. Punctul de vedere al comisiei de proză a fost exprimat în referatul expus de tov. Dumitru Mircea. Referatul a arătat în mod just că romanul lui Vladimir Colin, în ciuda unor momente realizate - care vădesc talentul autorului - constituie în ansamblu o lucrare neizbutită, o rămânere în urmă în dezvoltarea prozei noastre. Analizând deficiențele cărții, referatul a remarcat că în roman sunt reliefate mai puternic tocmai elementele vechiului, că predomină imaginea deprimantă a vieții din delta de
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
de natură socială, care frământă personajele sale, în dauna înfățișării unei vieți interioare complexe, în care să găsim problemele intime specifice fiecărui individ (...). Romanul Pâine albă, fără a fi o întrupare perfectă a tot ceea ce poporul nostru muncitor așteaptă de la talentul lui Dumitru Mircea, este o încercare din cele mai valabile, care îl așează, de la început, pe autor, printre scriitorii noștri ale căror pagini închinate noului sat românesc, vor rămâne”. O carte „de care poporul are nevoie” este și romanul lui
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
număr, la tema dată de: Asztalos Istvan, Dumitru Corbea, Otilia Cazimir și Gavril Mihai. În nr.6 (279), 8 febr., vorbesc despre planurile lor de creație: Ion Istrati, Al. Jar, N. Jianu și Cicerone Theodorescu 7. V. Nicorovici. - Cresc noi talente literare. În: Contemporanul, nr. 2 (275), 11 ian. 8. Al. Oprea - Despre revista „Călăuza bibliotecarului”. În: Viața românească, nr. 3, mart. 9. Aurel Martin. - Viața noastră în imagini. În: Viața românească, nr. 11, nov. 10. Sorin Arghir - Despre emisiunile literare
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
I. Vitner. Lista celor criticați se lărgește cu alte nume: Cicerone Theodorescu, M.R. Paraschivescu, Aurel Baranga, Virgil Teodorescu ș.a. Dar să ascultăm vorbitorii. „În cuvântul său în cadrul dezbaterilor acad. Mihail Sadoveanu a spus: «Iubiți prieteni, (...). Un scriitor are nevoie de talent. Are nevoie de cultură: o găsește, să zicem, în biblioteci sau în școala pe care o urmează (...). Avem o școală de literatură (...). Talentul nu-l poate da școala odată cu diploma (...). Scriitorul trebuie să pătrundă în întregime literatura progresistă a poporului
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]