201,835 matches
-
județean DJ208R. Zona a fost declarată arie protejată prin "Legea Nr.5 din 6 martie 2000" (privind aprobarea "Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone protejate") și se suprapune sitului de importanță comunitară "Lunca Mircești". Aria naturală reprezintă o zonă acoperită cu pădure mixtă ("șleau de lunca"); ce are în componență specii de stejar ("Quercus robur"), frasin comun ("Fraxinus excelsior"), frasin de câmp ("Fraxinus angustifolia"), velniș ("Ulmus laevis") sau ulm de câmp ("Ulmus glabra"). La nivelul ierburilor
Lunca Mircești (Vasile Alecsandri) () [Corola-website/Science/327629_a_328958]
-
repens"), cupă vacii ("Calystegia sepium"), barba-caprei ("Filipendula ulmaria"), firuța de pădure ("Brachypodium sylvaticum"), cătușa ("Ballota nigra"), busuiocul broaștei ("Veronika beccabunga"), coada șoricelului ("Achillea millefolium L") sau lăcrămioara ("Convallaria majalis"). Obiective de interes istoric, cultural și turistic aflate în vecinătatea rezervației naturale:
Lunca Mircești (Vasile Alecsandri) () [Corola-website/Science/327629_a_328958]
-
este o arie naturală protejată (monument al naturii) de interes național ce corespunde categoriei a III-a IUCN (rezervație naturală de tip paleontologic) situată în județul Iași, pe teritoriul administrativ al comunei Cucuteni. Aria naturală cu o suprafață de 3,23 hectare se află
Punctul fosilifer Băiceni () [Corola-website/Science/327621_a_328950]
-
este o arie naturală protejată (monument al naturii) de interes național ce corespunde categoriei a III-a IUCN (rezervație naturală de tip paleontologic) situată în județul Iași, pe teritoriul administrativ al comunei Cucuteni. Aria naturală cu o suprafață de 3,23 hectare se află în partea nordică a Podișului Moldovei (în sud-vestul Câmpiei Moldovei), în partea central-vestică a județului Iași
Punctul fosilifer Băiceni () [Corola-website/Science/327621_a_328950]
-
este o arie naturală protejată (monument al naturii) de interes național ce corespunde categoriei a III-a IUCN (rezervație naturală de tip paleontologic) situată în județul Iași, pe teritoriul administrativ al comunei Cucuteni. Aria naturală cu o suprafață de 3,23 hectare se află în partea nordică a Podișului Moldovei (în sud-vestul Câmpiei Moldovei), în partea central-vestică a județului Iași, pe partea dreaptă a drumului județean DJ280B: Stroești - Băiceni - Cucuteni, în teritoriul sud-vestic al satului
Punctul fosilifer Băiceni () [Corola-website/Science/327621_a_328950]
-
suprafață de 3,23 hectare se află în partea nordică a Podișului Moldovei (în sud-vestul Câmpiei Moldovei), în partea central-vestică a județului Iași, pe partea dreaptă a drumului județean DJ280B: Stroești - Băiceni - Cucuteni, în teritoriul sud-vestic al satului Băiceni. Rezervația naturală a fost declarată arie protejată prin "Legea Nr.5 din 6 martie 2000" (privind aprobarea "Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone protejate") și reprezintă o zonă colinară ce adăpostește resturi de faună fosiliferă (de moluște
Punctul fosilifer Băiceni () [Corola-website/Science/327621_a_328950]
-
este o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervație naturală de tip floristic) situată în județul Iași, pe teritoriul administrativ al comunei Grajduri. Aria naturală se află în Podișul Moldovei, în partea sudică a județului Iași, pe malurile pârâului Cocoarei (afluent al râului Rebricea) în pădurea Boroșești, în teritoriul vestic
Poiana cu Schit () [Corola-website/Science/327645_a_328974]
-
este o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervație naturală de tip floristic) situată în județul Iași, pe teritoriul administrativ al comunei Grajduri. Aria naturală se află în Podișul Moldovei, în partea sudică a județului Iași, pe malurile pârâului Cocoarei (afluent al râului Rebricea) în pădurea Boroșești, în teritoriul vestic al satului Poiana cu Cetate. Rezervația naturală cu o suprafață de 9,50 hectare a
Poiana cu Schit () [Corola-website/Science/327645_a_328974]
-
Iași, pe teritoriul administrativ al comunei Grajduri. Aria naturală se află în Podișul Moldovei, în partea sudică a județului Iași, pe malurile pârâului Cocoarei (afluent al râului Rebricea) în pădurea Boroșești, în teritoriul vestic al satului Poiana cu Cetate. Rezervația naturală cu o suprafață de 9,50 hectare a fost declarată arie protejată naturală prin "Legea Nr.5 din 6 martie 2000" (privind aprobarea "Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone protejate") și reprezintă o zonă de
Poiana cu Schit () [Corola-website/Science/327645_a_328974]
-
Moldovei, în partea sudică a județului Iași, pe malurile pârâului Cocoarei (afluent al râului Rebricea) în pădurea Boroșești, în teritoriul vestic al satului Poiana cu Cetate. Rezervația naturală cu o suprafață de 9,50 hectare a fost declarată arie protejată naturală prin "Legea Nr.5 din 6 martie 2000" (privind aprobarea "Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone protejate") și reprezintă o zonă de protecție pentru mai multe specii floristice de silvostepă, printre care dumbăț ("Teucrium chamaedrys
Poiana cu Schit () [Corola-website/Science/327645_a_328974]
-
este o arie naturală de interes național ce corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervație naturală de tip forestier) situată în județul Iași, pe teritoriul administrativ al Holboca. Aria naturală se află în partea sud-estică a județului Iași, în nordul Podișului Moldovei, în subregiunea
Pădurea Dancu-Iași () [Corola-website/Science/327654_a_328983]
-
este o arie naturală de interes național ce corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervație naturală de tip forestier) situată în județul Iași, pe teritoriul administrativ al Holboca. Aria naturală se află în partea sud-estică a județului Iași, în nordul Podișului Moldovei, în subregiunea Câmpiei Jijiei (Câmpia Jijiei Inferioare) parte integrantă a Câmpiei Moldovei, lângă drumul
Pădurea Dancu-Iași () [Corola-website/Science/327654_a_328983]
-
este o arie naturală de interes național ce corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervație naturală de tip forestier) situată în județul Iași, pe teritoriul administrativ al Holboca. Aria naturală se află în partea sud-estică a județului Iași, în nordul Podișului Moldovei, în subregiunea Câmpiei Jijiei (Câmpia Jijiei Inferioare) parte integrantă a Câmpiei Moldovei, lângă drumul județean 249A Iași - Mânzătești. Rezervația naturală întinsă pe o suprafață 10,80 hectare a
Pădurea Dancu-Iași () [Corola-website/Science/327654_a_328983]
-
județul Iași, pe teritoriul administrativ al Holboca. Aria naturală se află în partea sud-estică a județului Iași, în nordul Podișului Moldovei, în subregiunea Câmpiei Jijiei (Câmpia Jijiei Inferioare) parte integrantă a Câmpiei Moldovei, lângă drumul județean 249A Iași - Mânzătești. Rezervația naturală întinsă pe o suprafață 10,80 hectare a fost declarată arie protejată prin "Legea Nr.5 din 6 martie 2000" (privind aprobarea "Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone protejate") și reprezintă o zonă împădurită în
Pădurea Dancu-Iași () [Corola-website/Science/327654_a_328983]
-
mai multe posibilități de stocare în viitor. CO este injectat prin găuri de sondă la adâncimi mari în roci gazdă ce prezintă pori între granule sau fracturi, înlocuind și comprimând în acest fel fluidul deja prezent în acei pori: gaz natural, apă sau petrol. Rocile gazdă cu o bună porozitate și permeabilitate sunt adecvate ca formațiuni de stocare. Ele se găsesc de obicei în bazine de sedimentare și sunt rezultatul depunerii sedimentelor în trecutul geologic. Sedimentele impermeabile cu granulație fină din
Stocarea geologică a dioxidului de carbon () [Corola-website/Science/327652_a_328981]
-
permeabilitate sunt adecvate ca formațiuni de stocare. Ele se găsesc de obicei în bazine de sedimentare și sunt rezultatul depunerii sedimentelor în trecutul geologic. Sedimentele impermeabile cu granulație fină din aceleași bazine formează bariere între formațiunile de stocare permeabile. Rezervoarele naturale de petrol, gaze naturale sau chiar de CO dovedesc abilitatea lor de a reține fluidele timp de milioane de ani. Formațiunile, rezervoarele și rocile protectoare adânci formează structuri complexe eterogene, faliate și neuniform răspândite. Prin urmare, pentru a evalua cât
Stocarea geologică a dioxidului de carbon () [Corola-website/Science/327652_a_328981]
-
formațiuni de stocare. Ele se găsesc de obicei în bazine de sedimentare și sunt rezultatul depunerii sedimentelor în trecutul geologic. Sedimentele impermeabile cu granulație fină din aceleași bazine formează bariere între formațiunile de stocare permeabile. Rezervoarele naturale de petrol, gaze naturale sau chiar de CO dovedesc abilitatea lor de a reține fluidele timp de milioane de ani. Formațiunile, rezervoarele și rocile protectoare adânci formează structuri complexe eterogene, faliate și neuniform răspândite. Prin urmare, pentru a evalua cât de adecvate sunt structurile
Stocarea geologică a dioxidului de carbon () [Corola-website/Science/327652_a_328981]
-
se extinde din Anglia până în Polonia. Nisipurile au fost depuse în diferite perioade din trecutul geologic. Sedimentele au fost afectate de procesele de formare a rocilor ce au lăsat o parte din spațiul poros umplut cu apă salină sau gaz natural. Intercalațiile argiloase au fost compactate sub forma unor strate impermeabile ce au împiedicat ascensiunea fluidului. Mare parte din formațiunile grezoase se află la adâncimi cuprinse între 1 și 4 km, unde presiunea este suficient de mare pentru a stoca CO
Stocarea geologică a dioxidului de carbon () [Corola-website/Science/327652_a_328981]
-
urmare apa este saturată în săruri, mult mai sărată decât apa de mare. Sute de structuri s-au format în acest bazin în procesul de ridicare a domurilor determinat de mișcările sării care a condus la crearea capcanelor pentru gazele naturale. Aceste capcane constituie obiectivele pentru explorarea siturilor de stocare a CO și a proiectelor pilot. Estimările capacității de stocare a CO sunt de obicei foarte mult aproximate și se bazează pe extinderea spațială a formațiunilor potențiale de stocare. Capacitatea de
Stocarea geologică a dioxidului de carbon () [Corola-website/Science/327652_a_328981]
-
că fura sistematic lumânările din închisoare și, dacă ducea lipsă de bere, bea din apa destinată spălării vaselor. (În perioada respectivă, din cauza distrugerilor cauzate de război, inclusiv în sistemele sanitare, răspândirea infecțiilor prin apă era foarte probabilă, astfel încât consumarea apei naturale era descurajată. Soldaților li se furnizau băuturi slab alcoolice și băuturi preparate din apă fiartă.) Conducătorul închisorii a raportat cazul lui Domery către „Comisia pentru îngrijirea semenilor bolnavi sau răniți și pentru îngrijirea și tratamentul prizonierilor de război”, instituția însărcinată
Charles Domery () [Corola-website/Science/327663_a_328992]
-
este o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervație naturală de tip acvatic) situată în nord-estul României, pe teritoriul administrativ al județului Iași. Aria naturală cu o suprafață de 4.316 hectare este situată în extremitatea estică a județului Iași în teritoriile administrative ale comunelor: Bivolari, Gorban, Grozești, Prisăcani, Probota
Rezervația acvatică Râul Prut () [Corola-website/Science/327699_a_329028]
-
este o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervație naturală de tip acvatic) situată în nord-estul României, pe teritoriul administrativ al județului Iași. Aria naturală cu o suprafață de 4.316 hectare este situată în extremitatea estică a județului Iași în teritoriile administrative ale comunelor: Bivolari, Gorban, Grozești, Prisăcani, Probota, Trifești și Țuțora, formând granița între România și Republica Moldova. Rezervația naturală a fost declarată arie
Rezervația acvatică Râul Prut () [Corola-website/Science/327699_a_329028]
-
al județului Iași. Aria naturală cu o suprafață de 4.316 hectare este situată în extremitatea estică a județului Iași în teritoriile administrative ale comunelor: Bivolari, Gorban, Grozești, Prisăcani, Probota, Trifești și Țuțora, formând granița între România și Republica Moldova. Rezervația naturală a fost declarată arie protejată prin "Legea Nr.5 din 6 martie 2000" (privind aprobarea "Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone protejate") și reprezintă cursul (luciul de apă) râului Prut și lunca dreaptă a acestuia
Rezervația acvatică Râul Prut () [Corola-website/Science/327699_a_329028]
-
Secțiunea a III-a - zone protejate") și reprezintă cursul (luciul de apă) râului Prut și lunca dreaptă a acestuia și a fost constituită în scopul protejării mai multor specii de pești din ihtiofauna României, în vederea reproducerii și dezvoltării puietului. Aria naturală asigură deasemenea și condiții de cuibărit și hrană pentru mai multe specii de păsări migratoare, de pasaj sau sedentare.
Rezervația acvatică Râul Prut () [Corola-website/Science/327699_a_329028]
-
sa la coroana regală, și, după 1032, el a fost numit tot rege în cronici. Mieszko a murit brusc între 10 și 11 iulie 1034, probabil în Poznań. Cronicile poloneze declară fără urmă de îndoială că a murit din cauze naturale. Informațiile că ar fi fost ucis de purtătorul sabiei regale (în poloneză titlul se numește "Miecznik") din cronicile lui Gottfried de Viterbo se referă da fapt la Bezprym. Cu toate acestea, istoricii moderni cred că a fost ucis într-un
Mieszko al II-lea Lambert () [Corola-website/Science/327681_a_329010]