22,212 matches
-
mai mare grupul și controversa. Și ce poate fi mai pasionant pentru un african la Paris decât un meci de fotbal Cameroun Senegal sau o ultima încercare de lovitură de stat, eșuată, din fericire? Vânzătoare ambulante propun acestei mici lumi fericite tot soiul de sandwichiuri înecate într-un sos picant, greu, roșu. Berea își face și ea apariția, ba chiar și un cântăreț gen rasta, agățat de o trompetă obosită. Puzderie de afișe pe zidurile din zonă. Unul dintre ele, imită
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
bizantină, felul în care te îmbraci este un veritabil instrument de putere. Autorul mai notează, cu oarecare amărăciune prost disimulată, că "portretul suferă cel mai mult de pe urma vicisitudinilor istoriei". Constatare amară: oare oamenii care pot afirma că au o "existență fericită" sunt predispuși să țină un jurnal? Lungă discuție, deloc inutilă, acum pe picioar de plecare, cu Andrei G., doctorand la Universitatea Laval. Chinuit de dorul de țară, pendulează între precaritatea canadiană și dificultatea întoarcerii acasă. Aflu apoi cu uimire că
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
întrebat ce carte și ce muzică aș lua cu mine pe-o insulă pustie. Dar răspund neîntrebată. Mi-aș lua întregul ciclu Proust și toate preludiile, fugile, toccatele și passacagliile lui Bach. Aș fi cel mai snob și cel mai fericit Robinson Crusoe. R.P. Asta dacă n-ați da peste un Vineri manelist... A.R. Atunci aș inventa un Joi simfonist. Dar știți ceva? Mi-e puțin teamă ca acreala bătrâneții să nu-mi strepezească unele pasaje din Proust care m-
Toamna decanei: convorbiri cu Antoaneta Ralian by Radu Paraschivescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/592_a_1297]
-
Premiu Ovidius? AMOS OZ Premiul Ovidius are o importanță specială pentru mine din două rațiuni: în primul rând pentru că vine din România, or, între poporul român și poporul evreu există adânci legături istorice; chiar dacă unele amintiri nu au fost întotdeauna fericite, chiar dacă nu a fost o perpetuă lună de miere. Dar există o lungă legătură și eu cred că se poate vorbi de gene culturale iudaice în cultura română și de gene culturale românești în cultura iudaică. Deci, premiul românesc Ovidius
Toamna decanei: convorbiri cu Antoaneta Ralian by Radu Paraschivescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/592_a_1297]
-
o numesc o literatură a gospodăriei, pentru că majoritatea intrigilor din romanele mele au loc în sânul familiei. Dacă aș concentra toate cuvintele romanelor mele într-un singur cuvânt, acela ar fi „familism“. Dacă îmi dai două cuvinte, aș spune „familism fericit“, dacă vrei mai multe cuvinte, atunci citește toată cartea. Eu găsesc că familia, orice familie, este instituția cea mai misterioasă din lume, cea mai paradoxală, cea mai tragică, cea mai amuzantă și cea mai absurdă, așa încât tot ce scriu eu
Toamna decanei: convorbiri cu Antoaneta Ralian by Radu Paraschivescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/592_a_1297]
-
am regăsit raiul pierdut în 1939: colegii mi-au fost și părinți și frați. Aici m-am format ca om și universitar intru criteriul adevarului-corespondenta. Aici mi-am putut lua doctoratul în plăci curbe găurite, mi-am închegat o familie fericită și marea famile: familiile colegilor. În 1978, crezând că fac o afacere, m-am transferat conferențiar dr.ing. la Institutul de Învătământ Superiu din Sibiu dar curând mi-am dat seama că am pierdut admosfera familiară: majoritatea noilor colegi erau “universitari
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93330]
-
și, simultan, a ne dramatiza în inocenți - și din inocență să cădem din nou în martiraj, în prunci căutați noaptea. Niciodată nu ne vom imagina Iude, Ane sau Caiafe - deși Pilați din Pont, în „cazul Labiș”, am întâlnit, și încă fericiți, cu numele pe frontispiciul revistei. Labiș ispitește la nevinovăție. E cea mai adâncă dintre primejdii. Labiș n-a fost un inocent, noi cei din preajma lui n-am fost prunci. Inocenții trezesc o ură ceva mai blândă, pruncii adună suspiciuni ceva
Supraviețuirile 6. În jungla unui bloc de gheață by Radu Cosașu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2292_a_3617]
-
șira spinării sau se lăsa sufocat în îmbrățișările coechipierilor săi - dar cu nici un chip nu se îndepărta de sine însuși și nu se exterioriza agățându-se de obiectele din jur. Obiectele sunt periculoase mai ales când îl văd pe om fericit - asta o știe orice profesionist al euforiei. Trebuie să terminăm cu amatorismul și în acest domeniu. E adevărat că a profesa bucuria e cea mai grea meserie, solicitând multă minte, și e și mai adevărat că viața nu e întotdeauna
Supraviețuirile 6. În jungla unui bloc de gheață by Radu Cosașu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2292_a_3617]
-
ale verbului a face și a fi. În spiritul orientărilor partidului, ale secretarului său general, concepem conștiința ca un factor activ, o forță creatoare, revoluționară, ca pe o nevoie vitală, ca pe o propulsare spre viitorul cel mai bun, mai fericit.“ („Trepte spre viitor“, Scînteia, 26 august 1989) ALMĂȘANU Virgil „Îmi stăruie în minte îndemnul pe care, în vara acestui an, cu prilejul vizitei la expoziția ce încununa prima ediție a festivalului național «Cântarea României», tovarășul Nicolae Ceaușescu îl adresa creatorilor
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
istorice, la ceea ce avem azi. Și se cuvine s-o afirmăm răspicat: Partidul Comunist Român a devenit ființă din ființa acestei țări, este astăzi un partid al patriei, este garantul independenței și suveranității României, este chezașul viitorului ei demn, nobil, fericit.“ (Contemporanul, 7 mai 1971) „Cuvintele președintelui Ceaușescu sculptează edictul. Când spune Libertate - el trăiește libertatea odată cu noi, când spune Independență - el jură pe ființa acestui pământ, când spune Pace - el vede siguranța pâinii noastre de toate zilele, când spune Comunism
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
prețuire către tovarășa academician doctor inginer Elena Ceaușescu, aducând un respectuos omagiu exemplarei sale activități, întreaga noastră recunoștință și gratitudine pentru sprijinul acordat științei și învățământului românesc și îi adresăm urări de deplină sănătate și putere de muncă, ani mulți fericiți, încărcați de succese tot mai mari în strălucita și rodnica ei activitate, alături de iubitul nostru conducător, tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretarul general al partidului, președintele țării. În solemnitatea acestor momente îi asigurăm de întreaga și neobosita noastră dăruire și muncă pe
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
de amplul Festival național Cântarea României, o adevărată mișcare spirituală a întregului popor inițiată de tovarășul Nicolae Ceaușescu.“ („Ctitor de cultură socialistă“, Scînteia, 25 ianuarie 1987) „Eveniment politic major în viața poporului nostru, Conferința Națională a partidului e un prilej fericit de bilanț, de analiză lucidă a rezultatelor oamenilor muncii din toate domeniile de activitate. Roadele strădaniilor întregului popor sunt bogate și impresionante, concretizate în înfăptuiri de epopee, în fabrici și uzine noi, răspândite armonios pe tot întinsul țării, în sate
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
societate nouă, democratică și prosperă, hotărârea de a lichida într-un termen cât mai scurt decalajele tehnice și economice care separau România de țările avansate».“ („Fundamentarea viitoarelor studii și reconstituirea trecutului românesc“, Contemporanul, 16 august 1985) CÂRNECI Radu „Este o fericită realitate faptul că idealurile politicii partidului nostru comunist sunt întru totul și idealurile politice și estetice ale tuturor creatorilor de frumos. Niciodată libertatea de creație nu a avut un sens mai larg, mai adânc, n-a fost mai total înțeleasă
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
naționale în jurul tău, Partid slăvit, și de adânc devotată recunoștință pentru tot ceea ce ai făcut și desăvârșit în cele cinci decenii de aprigă existență și de activitate creatoare.“ (Steaua, anul XXII, nr. 1, 1-15 mai 1971) 156 DEMETRIUS Lucia O fericită: Lucia Demetrius (nota V. I.) „...Da, Uniunea Sovietică, stăpână pe cea mai înaintată tehnică, propune lumii întregi pace și nu obosește reînnoindu-și propunerile și găsind mereu formule noi care să potolească spiritele iritate și dușmănoase. Pentru că în această țară
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
Partidului Muncitoresc Român. [...] Să realizăm idealurile pentru care au luptat și s-au jertfit cei mai buni fii și cele mai bune fiice ale poporului, sub conducerea partidului nostru drag, să construim socialismul în patria noastră iubită, să asigurăm viitorul fericit al copiilor noștri, prin eforturile noastre, ale tuturor oamenilor muncii.“ (În raportul prezentat la Deschiderea Conferinței Naționale din RPR, martie 1958) Lucia Demetrius față cu plenara CC-ului (nota V. I.) „Plenara CC al PMR din 9-13 iunie și directivele
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
1971) DOMOKOS Géza „România socialistă își omagiază, de ziua nașterii sale, pe bărbatul de stat pe care l-a înălțat de pe-acum între marile figuri ale trecutului ei istoric. Om de seamă, căruia întreaga societate îi dorește ani mulți, fericiți, putere de muncă, activitate neobosită, credință nezdruncinată în adevăratul faptului că nimic nu e dat odată pentru totdeauna în această lume, că oricine își poate afla calea dreaptă, dacă o caută înarmat cu busola cunoașterii și animat de o pasiune
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
activitate revoluționară, depășește, prin conținutul și semnificația ei, limita calendarului, se cuprinde în însăși mitologia românească.“ (Luceafărul, 28 ianuarie 1978) GALACTION-PASSARELLI Luky „Mă bucur că numărul 100 al revistei Tribuna României apare în prima zi a anului centenarului independenței noastre. Fericită coincidență! Tribuna României e o fereastră deschisă asupra patriei mele străbune, asupra trecutului meu, asupra tinereții care a rămas acolo, prinsă ca o floare între filele unei cărți. De la întâia la ultima pagină, totul îmi este drag și familiar: Tribuna
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
ideile exprimate acolo. Cuvântarea aceasta reprezintă însăși vocea poporului nostru, care și construiește lucid istoria. Tovarășul Nicolae Ceaușescu a confirmat încă o dată că Partidul Comunist Român, preocupat de progresul economico-social al Patriei acordă, în același timp, o deosebită atenție dezvoltării fericite a științei și culturii, acestea constituind «parte componentă inseparabilă a edificării noii societăți a civilizației socialiste».“ (Viața românească, iunie 1972) GEORGESCU Titus, prof. dr. docent „Întreaga noastră politică internă și externă pornește de la asemenea premise definitorii, de la convingerea fermă că
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
fierbinte, de unde, în urmă cu șaizeci de ani a pornit, ca o lumină mereu urcătoare, drumul vieții președintelui României, Nicolae Ceaușescu. Omul în care cele două dimensiuni ale sufletului nostru - tradiția milenară și modernitatea - se întâlnesc în chipul cel mai fericit.“ (Viața românească, ianuarie- februarie 1978) „În fiecare an, la 26 ianuarie, poporul român omagiază, cu dragoste și respect, ziua de naștere a președintelui Nicolae Ceaușescu, a celui care, alături de soția sa, acad. dr. ing. Elena Ceaușescu, distins om politic și
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
neîndurătoare, fiindcă nu tuturor eroilor ei le-au oferit dreptul de a se bucura de roadele gândului și luptei înflăcărate, ca lui Mihai și lui Bălcescu și lui Cuza. În cazul nostru avem bucuria de a inaugura epoca unei construcții fericite și sigure, sub conducerea unei personalități complexe și puternice, care de patru decenii garantează cu propria sa tinerețe tinerețea victorioasă a patriei, fiindcă are alături de sine tot poporul român.“ (Omagiu tovarășului Nicolae Ceaușescu, Editura Politică, București, 1973, p. 35) „Inițiativa
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
plastici să creeze monumente de mare anvergură, care să poarte nestinsă făclia marilor virtuți ale poporului nostru, pentru menținerea veșnic trează a conștiinței naționale și respectului pentru trecut, artiștii plastici din țara noastră au găsit în aceste prețioase indicații un fericit prilej pentru a-și manifesta adeziunea și întreaga lor putere de creație, făurind în bronz, piatră sau marmură un foarte mare număr de monumente răspândite pe întregul cupris al țării, care, la un înalt nivel artistic, evocă glorioasa noastră istorie
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
ale epocii socialiste, poezia lirică celebrează astfel solemn virtuțile eroice ale omului contemporan, ce construiește cu elan societatea, în care și-a dobândit libertatea și de a trăi în epoca încununării marilor aspirații din trecut, cu nelimitată încredere în viitorul fericit al țării.“ („La ritmul istoriei“, Luceafărul, 26 decembrie 1987) MANDRIC Eugen „ Iar a dialoga în această țară înseamnă, în perspectiva calitativ nouă deschisă revoluției noastre socialiste de tovarășul Nicolae Ceaușescu la Congresul al IX-lea al partidului, înseamnă a urmări
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
Primei femei a țării, Omagiul țării ntregi! Stă steaua lângă stea, pe bolta veșniciei; Alături Marele Bărbat, vegheze Drumul de glorie al României.“ („Omagiu“, Scînteia, 8 martie 1986) „În anotimpul fără seamăn al istoriei noastre, Copiii se joacă în parcuri fericiți, Când porumbeii păcii veghează sub zările albastre, Președintele nostru își dăruiește zilele și nopțile patriei, Muncind mai mult decât oricare, Să fie viitorul o stea de aur Și patria să fie mereu în sărbătoare.“ („Flori de Mai“, Scînteia, 3 mai
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
vechea estetică cu orizonturi înguste, este o poezie de mari frumuseți, de frumuseți tonice, viguroase, luminoase, care dau emoții estetice profunde și totodată ajută pe oameni să muncească cu râvnă la construirea unei lumi noi, a unei lumi pe deplin fericite.“ („Însemnătatea poeziei sovietice“, Gazeta literară, 15 octombrie 1959) „S-a constatat în istoria dezvoltării artei și a literaturii că un exces cauzat, nu rareori, de incultură și de supunere la fluctuațiile de moment ale modei poate duce la marasmul absurdului
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
tovarășul Nicolae Ceaușescu, tuturor creatorilor din țara noastră, de a merge la surse, nu la imitații, e conformă cu tradițiile majore ale oricărei literaturi și un nobil, constructiv îndemn.“ („La izvoarele vieții“, Scînteia, 31 ianuarie 1986) „Un cântec de vremuri fericite, mereu un cântec să rostim în spirit cu chipul Patriei, strămoșesc, pe care-o știm mai frumoasă când i se dăruie egal Bărbatul și Femeia prin tot ce în Faptă e împlinit.“ („Un cântec“, în vol. omagial Cunună de lauri
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]