201,835 matches
-
anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică) sau aflate pe lista roșie a IUCN; astfel: Mamifere protejate semnalate în arealul zonei naturale: vulpe ("Vulpes vulpes"), jderul de copac ("Martes martes") , veveriță ("Sciurus carolinensis"), șoarecele pitic ("Micromys minutus"); Păsări: șorecarul comun ("Buteo buteo"), cocoșul de munte ("Tetrao urogallus"), sturzul cântător ("Turdus philomelos"), mierlă ("Turdus merula"), mierla gulerată ("Turdus torquatus"), fâsă de câmp ("Anthus
Tinovul Poiana Stampei () [Corola-website/Science/327208_a_328537]
-
mlaștină ("Dryopteris cristata"), coada-calului ("Equisetum sylvaticum"), rogozuri ("Carex curta, Carex rostrata"); precum și câteva specii de mușchi de turbă ("Sphagnum wulfianum", "Dicranum viride", "Campylopus pyriformis", "Sphagnum capillifolium" și "Drepanocladus vernicosus"). Obiective de interes istoric, cultural și turistic aflate în vecinătatea rezervației naturale: Reportaj
Tinovul Poiana Stampei () [Corola-website/Science/327208_a_328537]
-
condiția umană, fiind proiectat într-o condiție mitică. Vorbirea lui își pierde specificul omenesc: "„sunetele pe care le scotea își pierduseră intensitatea și precizia lor omenească, începând să semene cu exploziile infrasonice, cu șuierul, șoaptele și gemetele familiare în lumea naturală; acum părea un susur îndepărtat de pârâu, acum căderea unei cascade, acum vântul deasupra unui lan de grâu sau, vijelios, încovoind ramurile într-o altă pădure. Dacă era agitat, Cucoaneș vorbea aproape incomprehensibil. Teribile siflante, neverosimile palatale, asemenea unor pocnituri
Un om mare () [Corola-website/Science/327155_a_328484]
-
o cabană de pe plajă. Crezând că cei doi s-au certat, colonelul Filip o convinge pe Ioana să se ducă și ea acolo pentru a se împăca. După spusele ei, Ioana era studentă în anul IV la Facultatea de Științe Naturale din București și venise în sat în căutarea unei persoane. Atât Andrei, cât și colonelul, își dau seama că ea minte deoarece nu reușea să facă deosebire între un pescăruș și un călifar și afirmase că Andrei fusese rănit la
Întîlnirea () [Corola-website/Science/327206_a_328535]
-
alcătuiesc o zonă de interes turistic, situată în partea sud-vestică a cartierului Șchei din municipiul Brașov, Transilvania, România. se află în partea nord-vestică a Masivului Postăvarul, între Muntele Tâmpa și rezervația naturală Stejerișul Mare, fiind străbătute de râul Valea cu Apă (cunoscut de localnici sub denumirea de "râul Solomon"), un afluent al râului Șcheiu. Legenda spune că numele acestor stânci vine de la un rege maghiar, Solomon, care în fuga lui de urmăritori
Pietrele lui Solomon () [Corola-website/Science/327216_a_328545]
-
Junilor din Șcheii Brașovului și Brașovul Vechi". in parteneriat cu Primăria Municipiului Brașov. Ziua în care a fost fixat acest eveniment este întodeauna prima duminică după Duminica Paștilor, cunoscuta sub numele de "Duminica Tomii". Pietrele lui Solomon reprezintă o arie naturală în al cărei teritoriu se află mai multe formațiuni geologice (abrupturi calcaroase, stâncării, grohotișuri, turnuri) , fenomene carstice de un deosebit interes peisagistic și turistic. Cheiul este trăbătut de un mic pârâu (Valea cu Apă ce formează mai multe cascade și
Pietrele lui Solomon () [Corola-website/Science/327216_a_328545]
-
picnic sau cățărare pe abrupturile stâncoase din cheile Pietrelor. Fauna este reprezentată de mai multe specii de mamifere și păsări printre care unele protejate la nivel european prin "Directiva CE" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică) sau aflate pe lista roșie a IUCN; astfel: căprioară ("Capreolus capreolus"), mistreț ("Sus scrofa"), jder ("Martes martes"), râs ("Lynx lynx"), vulpe roșcată ("Vulpes vulpes crucigera"), veveriță ("Sciurus carolinensis"), stăncuță ("Corvus monedula"), ciocârlie
Pietrele lui Solomon () [Corola-website/Science/327216_a_328545]
-
negru ("Sambucus nigra"), mur ("Robus fruticosus"), zmeur ("Robus idaeus"), măceș ("Rosa canina"). La nivelul ierburilor sunt întâlnite specii floristice de stâncărie și pajiște (unele protejate prin aceeași "Directivă a CE" 92/43/ CE din 21 mai 1992, privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică.), printre care: clopoțel de munte ("Campanula carpatica"), flămânzică ("Draba nemerosa"), coroniște ("Coronilla varia"), gălbinele ("Lysimachia punctata"), vinețeaua ("Centaurea micronthos"), brândușă de toamnă ("Colchicum autumnale"), floarea paștilor ("Anemone ranunculoides"), păștiță ("Anemone nemorosa"), sugărel
Pietrele lui Solomon () [Corola-website/Science/327216_a_328545]
-
Achillea oxyloba ssp. schurii"), zambilă sălbatică ("Hyacinthella leucophaea"), piperul-lupului ("Asarum europaeum"), steliță vânătă ("Aster amellus"), untul-vacii ("Orchis morio"), stupiniță ("Platanthera bifolia"), țâța-vacii ("Primula elatior ssp. leucophylla"), limba cucului ("Botrychium matricariifolium"), sânziene albe ("Galium mollugo"), traista-ciobanului (Capsella bursa-pastoris), În vecinătatea zonei naturale se află câteva obiective (lăcașuri de cult, monumente istorice, muzee) de interes istoric, cultural și turistic; astfel: • Junii din Șcheii Brașovului și Brașovul vechi - eveniment tradițional cu ritualuri precreștine și ceremonial creștin. Cea mai cunoscută manifestare culturală a Junilor este
Pietrele lui Solomon () [Corola-website/Science/327216_a_328545]
-
este o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a V-a IUCN (parc natural), situată în partea sud-vestică a României, pe teritoriile județelor Gorj (5 %) și Mehedinți (95 %). Aria naturală se află în partea nordică a județului Mehedinți (pe teritoriile administrative ale comunelor Bala, Baltă, Bâlvănești, Cireșu, Godeanu, Ilovița, Isverna, Izvoru Barzii, Obârșia-Cloșani, Podeni
Geoparcul Platoul Mehedinți () [Corola-website/Science/327238_a_328567]
-
este o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a V-a IUCN (parc natural), situată în partea sud-vestică a României, pe teritoriile județelor Gorj (5 %) și Mehedinți (95 %). Aria naturală se află în partea nordică a județului Mehedinți (pe teritoriile administrative ale comunelor Bala, Baltă, Bâlvănești, Cireșu, Godeanu, Ilovița, Isverna, Izvoru Barzii, Obârșia-Cloșani, Podeni și Ponoarele și pe cel al orașului Baia de Arama) și în cea nord-vestică a județului Gorj, pe
Geoparcul Platoul Mehedinți () [Corola-website/Science/327238_a_328567]
-
nordică a județului Mehedinți (pe teritoriile administrative ale comunelor Bala, Baltă, Bâlvănești, Cireșu, Godeanu, Ilovița, Isverna, Izvoru Barzii, Obârșia-Cloșani, Podeni și Ponoarele și pe cel al orașului Baia de Arama) și în cea nord-vestică a județului Gorj, pe teritoriul comunei Padeș. Parcul natural este încadrat între Munții Mehedinți (grupa muntoasă a Munților Retezat-Godeanu aparținând de lanțul muntos al Carpaților Meridionali) și Piemontul Getic, în imediata apropiere a drumului național DN6, care leagă municipiul Drobeta-Turnu Severin de Caransebeș. a fost declarat arie protejată prin
Geoparcul Platoul Mehedinți () [Corola-website/Science/327238_a_328567]
-
Carpaților Meridionali) și Piemontul Getic, în imediata apropiere a drumului național DN6, care leagă municipiul Drobeta-Turnu Severin de Caransebeș. a fost declarat arie protejată prin "Hotărârea de Guvern nr. 2.151 din 30 noiembrie 2004" (privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone) și se întinde pe o suprafață de 106,500 hectare Aria protejată reprezintă o zonă deluroasa (cu un statut mai special datorită gradului destul de ridicat de locuire): înălțimi joase și domoale constituite din șisturi cristaline și
Geoparcul Platoul Mehedinți () [Corola-website/Science/327238_a_328567]
-
constituite din șisturi cristaline și calcare atribuite Jurasicului, formațiuni geologice carstice rare ("Podul lui Dumnezeu"), doline, lapiezuri ("Câmpul de Lapiezuri"), vai, cheiuri, lacuri ("Lacul Zătonul Mare", "Lacul Zătonul Mic"), peșteri (Peșteră Ponoarele); cu păduri, pajiști și fânețe. În perimetrul parcului natural sunt incluse mai multe arii naturale protejate, printre care: Complexul carstic de la Ponoarele, Pădurea de liliac Ponoarele, Cheile Coșuștei, Cornetul Babelor și Cerboanei, Cornetul Băltii, Cheile Topolniței și Peșteră Topolniței, Cornetul Văii și Valea Mănăstirii, Izvorul și stâncăriile de la Camăna
Geoparcul Platoul Mehedinți () [Corola-website/Science/327238_a_328567]
-
atribuite Jurasicului, formațiuni geologice carstice rare ("Podul lui Dumnezeu"), doline, lapiezuri ("Câmpul de Lapiezuri"), vai, cheiuri, lacuri ("Lacul Zătonul Mare", "Lacul Zătonul Mic"), peșteri (Peșteră Ponoarele); cu păduri, pajiști și fânețe. În perimetrul parcului natural sunt incluse mai multe arii naturale protejate, printre care: Complexul carstic de la Ponoarele, Pădurea de liliac Ponoarele, Cheile Coșuștei, Cornetul Babelor și Cerboanei, Cornetul Băltii, Cheile Topolniței și Peșteră Topolniței, Cornetul Văii și Valea Mănăstirii, Izvorul și stâncăriile de la Camăna, Pereții calcaroși de la Izvoarele Coșuștei și
Geoparcul Platoul Mehedinți () [Corola-website/Science/327238_a_328567]
-
Băltii, Cheile Topolniței și Peșteră Topolniței, Cornetul Văii și Valea Mănăstirii, Izvorul și stâncăriile de la Camăna, Pereții calcaroși de la Izvoarele Coșuștei și Peșteră Epuran. Parcul se suprapune sitului de importanță comunitară - "Platoul Mehedinți" și dispune de zece tipuri de habitate naturale (Păduri medio-europene de fag din "Cephalanthero-Fagion", Păduri de "Tilio-Acerion" pe versanți, grohotișuri și ravene, Păduri ilirice de "Fagus sylvatica" (Aremonio-Fagion), Păduri ilirice de stejar cu carpen ("Erythronio-Carpiniori"), Păduri de fag de tip "Luzulo-Fagetum", Pajiști uscate seminaturale și faciesuri cu tufărișuri
Geoparcul Platoul Mehedinți () [Corola-website/Science/327238_a_328567]
-
multe specii de mamifere, păsări, pești, amfibieni și reptile, unele protejate prin lege și aflate pe lista roșie a IUCN sau enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de fauna și floră sălbatică). Mamifere cu specii de: lup ("Caniș lupus"), vulpe ("Vulpes vulpes cricigera"), cerb ("Cervus elaphus"), căprioara ("Capreolus capreolus"), pisica sălbatică ("Felis silvestris"), jder de copac ("Martes martes"), iepure de câmp ("Lepus europaeus"), veverița
Geoparcul Platoul Mehedinți () [Corola-website/Science/327238_a_328567]
-
alcătuiesc o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervație naturală de tip geologic, paleontologic și peisagistic), situată în județul Suceava, pe teritoriul administrativ al orașului Gura Humorului. Aria naturală este situată la limita nordică a Munților Stânișoarei la nivelul zonei de contact dintre Obcina Voronețului și partea din dreapta a râului
Piatra Pinului și Piatra Șoimului () [Corola-website/Science/327231_a_328560]
-
alcătuiesc o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervație naturală de tip geologic, paleontologic și peisagistic), situată în județul Suceava, pe teritoriul administrativ al orașului Gura Humorului. Aria naturală este situată la limita nordică a Munților Stânișoarei la nivelul zonei de contact dintre Obcina Voronețului și partea din dreapta a râului Moldova, aproape de drumului european E58, în partea central-sudică a județului Suceava și cea sudică a localității Gura Humorului Accesul
Piatra Pinului și Piatra Șoimului () [Corola-website/Science/327231_a_328560]
-
a localității Gura Humorului Accesul se face din E58 pornind de la Gura Humorului spre Câmpulung Moldovenesc, cu viraj la stânga spre Voroneț, iar apoi după traversarea râului Moldova spre stânga pe un drum parțial asfaltat care urmărește îndeaproape albia râului. Rezervația naturală are o suprafață de 0,50 hectare. Ea reprezintă o zonă parțial împădurită (pin silvestru, brad, molid fag), în a cărei teritoriu se află: Merită menționat faptul că afinul negru, se afla aici la cea mai mică altitudine din Bucovina
Piatra Pinului și Piatra Șoimului () [Corola-website/Science/327231_a_328560]
-
este o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervație naturală de tip forestier) situată în județul Suceava, pe teritoriul administrativ al comunei Zamostea. Aria protejată cu o suprafață de 107,60 hectare se află în lunca dreapta a râului Siret, la limita nord-estică a județului Suceava cu județul Botoșani. Rezervatia
Pădurea Zamostea - Lunca () [Corola-website/Science/327246_a_328575]
-
de tip forestier) situată în județul Suceava, pe teritoriul administrativ al comunei Zamostea. Aria protejată cu o suprafață de 107,60 hectare se află în lunca dreapta a râului Siret, la limita nord-estică a județului Suceava cu județul Botoșani. Rezervatia naturală a fost declarată arie protejată prin "Legea nr.5 din 6 martie 2000" (privind aprobarea "Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a zone protejate") și reprezintă o zonă de lunca, împădurita cu specii arboricole de stejar ("Quercus
Pădurea Zamostea - Lunca () [Corola-website/Science/327246_a_328575]
-
este o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervație naturală de tip forestier) situată în județul Suceava, pe tereitoriul administrativ al comunei Sucevița. Rezervația naturală cu o suprafață de 102 hectare, a fost declarată arie protejată prin "Hotărârea de Guvern nr.1143 din 18 septembrie 2007" (privind regimul ariilor naturale
Pădurea Voivodeasa () [Corola-website/Science/327274_a_328603]
-
este o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervație naturală de tip forestier) situată în județul Suceava, pe tereitoriul administrativ al comunei Sucevița. Rezervația naturală cu o suprafață de 102 hectare, a fost declarată arie protejată prin "Hotărârea de Guvern nr.1143 din 18 septembrie 2007" (privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și a faunei sălbatice) și reprezintă o zonă muntoasă
Pădurea Voivodeasa () [Corola-website/Science/327274_a_328603]
-
naturală de tip forestier) situată în județul Suceava, pe tereitoriul administrativ al comunei Sucevița. Rezervația naturală cu o suprafață de 102 hectare, a fost declarată arie protejată prin "Hotărârea de Guvern nr.1143 din 18 septembrie 2007" (privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și a faunei sălbatice) și reprezintă o zonă muntoasă aflată la la poalele Obcinelor Mari, acoperită cu păduri de conifere în asociere cu foioase, stepe și pajiști naturale.
Pădurea Voivodeasa () [Corola-website/Science/327274_a_328603]