201,835 matches
-
13 decembrie 2007 (privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România) și se întinde pe o suprafață de 17.923 hectare. Situl reprezintă o zonă naturală (pajiști naturale, stepe, pășuni și terenuri arabile) încadrată în bioregiunea continentală și stepică a Văii Călmățuiului (afluent al Dunării); ce conservă două tipuri de habitate naturale: "Cursuri de apă din zonele de câmpie, până la cele montane, cu vegetație din Ranunculion
Valea Călmățuiului (sit SCI) () [Corola-website/Science/330662_a_331991]
-
2007 (privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România) și se întinde pe o suprafață de 17.923 hectare. Situl reprezintă o zonă naturală (pajiști naturale, stepe, pășuni și terenuri arabile) încadrată în bioregiunea continentală și stepică a Văii Călmățuiului (afluent al Dunării); ce conservă două tipuri de habitate naturale: "Cursuri de apă din zonele de câmpie, până la cele montane, cu vegetație din Ranunculion fluitantis și
Valea Călmățuiului (sit SCI) () [Corola-website/Science/330662_a_331991]
-
și se întinde pe o suprafață de 17.923 hectare. Situl reprezintă o zonă naturală (pajiști naturale, stepe, pășuni și terenuri arabile) încadrată în bioregiunea continentală și stepică a Văii Călmățuiului (afluent al Dunării); ce conservă două tipuri de habitate naturale: "Cursuri de apă din zonele de câmpie, până la cele montane, cu vegetație din Ranunculion fluitantis și Callitricho-Batrachion" și "Pajiști și mlaștini sărăturate panonice și ponto-sarmatice " și protejază specii importante din fauna și ihtiofauna Câmpiei Călmățuiului. La baza desemnării sitului se
Valea Călmățuiului (sit SCI) () [Corola-website/Science/330662_a_331991]
-
și ponto-sarmatice " și protejază specii importante din fauna și ihtiofauna Câmpiei Călmățuiului. La baza desemnării sitului se află câteva specii faunistice enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică), printre care un mamifer: popândău (un rozător din specia "Spermophilus citellus", specie considerată vulnerabilă și aflată pe lista roșie a IUCN); amfibieni și reptile: buhaiul de baltă cu burtă roșie ("Bombina bombina
Valea Călmățuiului (sit SCI) () [Corola-website/Science/330662_a_331991]
-
este o zonă protejată (arie de protecție specială avifaunistică - SPA) situată în partea central-estică a Moldovei, pe teritoriile administrative ale județelor Iași și Vaslui. Aria naturală se află în extremitatea sud-estică a județului Iași (pe teritoriile comunelor Ciortești și Dolhești) și cea nord-estică a județului Vaslui (pe teritoriile comunelor Boțești, Bunești-Averești și Miclești), în imediata apropierea a drumului național DN24, care leagă municipiul Iași de Vaslui
Pădurea Miclești () [Corola-website/Science/330676_a_332005]
-
octombrie 2007 (privind declararea ariilor de protecție specială avifaunistică ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România) și se întinde pe o suprafață de 8.631 hectare. Aria protejată (încadrată în bioregiune geografică continentală) reprezintă o zonă naturală în nordul Podișului Central Moldovenesc (terenuri arabile, pășuni, culturi, păduri de foioase și păduri în tranziție); ce asigură condiții de hrană, cuibărit și viețuire pentru mai multe specii de păsări migratoare, de pasaj sau sedentare (dintre care unele foarte rare
Pădurea Miclești () [Corola-website/Science/330676_a_332005]
-
Valea Mostiștea este o zonă protejată (arie de protecție specială avifaunistică - SPA) situată în partea sudică a Muntenei, pe teritoriul administrativ al județului Călărași. Aria naturală se află în partea central-sudică a județului Călărași, pe teritoriile comunelor Dorobanțu, Frăsinet, Gurbănești, Mânăstirea, Sohatu, Sărulești, Ulmu și Valea Argovei și este străbătută de drumul județean DJ303, care leagă localitatea Coțofanca de Mânăstirea. Valea Mostiștea a fost declarată Arie
Valea Mostiștea (sit SPA) () [Corola-website/Science/330682_a_332011]
-
octombrie 2007 (privind declararea ariilor de protecție specială avifaunistică ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România) și se întinde pe o suprafață de 6.578 hectare. Aria protejată (încadrată în bioregiune geografică stepică) reprezintă o zonă naturală în lunca Văii Mostiștea, afluent al Dunării (râuri, lacuri, mlaștini, turbării, terenuri arabile, culturi, pajiști naturale, stepe); ce asigură condiții de hrană, cuibărit și viețuire pentru mai multe specii de păsări migratoare, de pasaj sau sedentare (important pentru populațiile cuibăritoare
Valea Mostiștea (sit SPA) () [Corola-website/Science/330682_a_332011]
-
Natura 2000 în România) și se întinde pe o suprafață de 6.578 hectare. Aria protejată (încadrată în bioregiune geografică stepică) reprezintă o zonă naturală în lunca Văii Mostiștea, afluent al Dunării (râuri, lacuri, mlaștini, turbării, terenuri arabile, culturi, pajiști naturale, stepe); ce asigură condiții de hrană, cuibărit și viețuire pentru mai multe specii de păsări migratoare, de pasaj sau sedentare (important pentru populațiile cuibăritoare, atât în perioada de migrație cât și asigurării iernatului). La baza desemnării sitului se află mai
Valea Mostiștea (sit SPA) () [Corola-website/Science/330682_a_332011]
-
Importanța economică a acestui pește este foarte redusă: carnea este mediocră, iar cantitățile prinse, mai mult de femei și copii, sunt mici. În timpuri mai vechi era folosit în mod indirect ca hrană pentru porci și rațe sau ca îngrășământ natural, atunci când era prins în număr mare. Se folosește ca pește de acvariu, fiind comercializat. Se pescuiește prin mocirle cu coșurile și la cotețe; iarna, sub gheață, cu vârșa deasă (Băcescu). Cerințe pentru creșterea în acvarii: necesită bazine individuale de cel
Țigănuș (pește) () [Corola-website/Science/330650_a_331979]
-
care au fost, de asemenea, regularizate prin canalizării și îndiguirea râurilor. Specia a fost inclusă în cărțile roșii în Slovenia, Croația, Republica Moldova și Austria. În Ungaria, acest pește este protejat. În România pentru conservarea speciei au fost desemnate câteva arii naturale protejate: Câmpia Careiului, Câmpia Ierului, Comana, Delta Dunării, Lacul și Pădurea Cernica, Oltenița-Mostiștea-Chiciu, Porțile de Fier, Scroviștea.
Țigănuș (pește) () [Corola-website/Science/330650_a_331979]
-
fost medic militar în armata olandeză staționată în Indonezia. Aici a studiat peștii din această regiune. El a făcut o colecție de 12.000 de exemplare, în prezent cea mai mare parte a ei este conservată la Muzeul de Istorie Naturală din Leiden. La întoarcerea sa în Țările de Jos în 1860, a început pregătirea unei lucrări mari, care a început să apară doi ani mai târziu, sub titlul "Atlas Ichthyologique des Orientales Neerlandaises". Treizeci și șase volume, ilustrate cu 1
Pieter Bleeker () [Corola-website/Science/330658_a_331987]
-
a început pregătirea unei lucrări mari, care a început să apară doi ani mai târziu, sub titlul "Atlas Ichthyologique des Orientales Neerlandaises". Treizeci și șase volume, ilustrate cu 1.500 de planșe, au apărut până în 1878. Muzeul American de Istorie Naturală a reeditat în zece volume această lucrare între 1977 și 1983. Bleeker a publicat, de asemenea, aproximativ 730 de articole pe diverse subiecte, inclusiv 520 despre ihtiologie. El a descris 511 genuri noi și 1925 specii noi, de care mai
Pieter Bleeker () [Corola-website/Science/330658_a_331987]
-
În imediata apropiere de "Casa Regelui" au fost construite o cancelarie, grajduri, acareturi, o cazarmă pentru ostași și alte clădiri. Cancelaria era de asemenea construită din cărămidă, în timp ce alte clădiri erau ridicate din lemn sau din lut. Tabăra suedeză, centrul natural al căreia era "Casa Regelui", în scurt timp s-a transformat într-o comună și, într-adevăr, uneori era numită "Carlopolis" ("Orașul lui Carol"). Turcii o numeau "Benderul Nou". În această comunitate locuiau estimativ o mie de suedezi, finlandezi și
Încăierarea de la Bender () [Corola-website/Science/330674_a_332003]
-
este o zonă protejată (arie de protecție specială avifaunistică - SPA) situată în partea sud-vestică a Muntenei, pe teritoriul administrativ al județului Giurgiu. Aria naturală se află în extremitatea central-sudică a județului Giurgiu, pe teritoriile comunelor Gostinu, Oinacu și Prundu, în imediata apropierea a drumului județean DJ507, care leagă municipiul Giurgiu de satul Gostinu. a fost declarată Arie de Protecție Specială Avifaunistică prin "Hotărârea de
Ostrovu Lung - Gostinu () [Corola-website/Science/330678_a_332007]
-
octombrie 2007 (privind declararea ariilor de protecție specială avifaunistică ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România) și se întinde pe o suprafață de 2.489 hectare. Aria protejată (încadrată în bioregiune geografică continentală) reprezintă o zonă naturală în lunca Dunării (râuri, lacuri, plaje de nisip, terenuri arabile, pășuni, păduri de foioase); ce asigură condiții de hrană, cuibărit și viețuire pentru mai multe specii de păsări migratoare, de pasaj sau sedentare (dintre care unele foarte rare și protejate
Ostrovu Lung - Gostinu () [Corola-website/Science/330678_a_332007]
-
este un sit de importanță comunitară (SCI) desemnat în scopul protejării biodiversității și menținerii într-o stare de conservare favorabilă a florei spontane și faunei sălbatice, precum și a habitatelor naturale de interes comunitar aflate în arealul zonei protejate. Acesta este situat în centrul Transilvaniei, pe teritoriul județului Cluj. Aria naturală se află în extremitatea sudică a județului Cluj (aproape de limita teritorială cu județul Alba), pe teritoriul administrativ al comunei Moldovenești
Fânațele Pietroasa - Podeni () [Corola-website/Science/330689_a_332018]
-
scopul protejării biodiversității și menținerii într-o stare de conservare favorabilă a florei spontane și faunei sălbatice, precum și a habitatelor naturale de interes comunitar aflate în arealul zonei protejate. Acesta este situat în centrul Transilvaniei, pe teritoriul județului Cluj. Aria naturală se află în extremitatea sudică a județului Cluj (aproape de limita teritorială cu județul Alba), pe teritoriul administrativ al comunei Moldovenești, în apropierea DN75, care leagă orașul Turda de Câmpeni. Instituirea regimului de arie naturală protejată pentru situl de importanță comunitară
Fânațele Pietroasa - Podeni () [Corola-website/Science/330689_a_332018]
-
Transilvaniei, pe teritoriul județului Cluj. Aria naturală se află în extremitatea sudică a județului Cluj (aproape de limita teritorială cu județul Alba), pe teritoriul administrativ al comunei Moldovenești, în apropierea DN75, care leagă orașul Turda de Câmpeni. Instituirea regimului de arie naturală protejată pentru situl de importanță comunitară „” s-a făcut prin Ordinul nr. 2.387 din 29 septembrie 2011 (pentru modificarea Ordinului ministrului mediului și dezvoltării durabile nr. 1.964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de
Fânațele Pietroasa - Podeni () [Corola-website/Science/330689_a_332018]
-
Instituirea regimului de arie naturală protejată pentru situl de importanță comunitară „” s-a făcut prin Ordinul nr. 2.387 din 29 septembrie 2011 (pentru modificarea Ordinului ministrului mediului și dezvoltării durabile nr. 1.964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România) și se întinde pe o suprafață de 105,40 hectare. Situl reprezintă o zonă (încadrată în bioregiune continentală aflată în nordul Depresiunii Trascăului
Fânațele Pietroasa - Podeni () [Corola-website/Science/330689_a_332018]
-
întinde pe o suprafață de 105,40 hectare. Situl reprezintă o zonă (încadrată în bioregiune continentală aflată în nordul Depresiunii Trascăului) de pajiști stepice, tufărișuri și păduri cu arboret de stejar ("Quercus robur") și carpen ("Carpinus betulus"); ce conservă habitate naturale de tip: "Pajiști de altitudine joasă", "Pajiști stepice subpanonice", "Pajiști cu Molinia pe soluri calcaroase, turboase sau argiloase", "Păduri dacice de stejar și carpen" și "Tufărișuri subcontinentale peri-panonice" și protejază faună și floră specifice Apusenilor. La baza desemnării ariei naturale
Fânațele Pietroasa - Podeni () [Corola-website/Science/330689_a_332018]
-
naturale de tip: "Pajiști de altitudine joasă", "Pajiști stepice subpanonice", "Pajiști cu Molinia pe soluri calcaroase, turboase sau argiloase", "Păduri dacice de stejar și carpen" și "Tufărișuri subcontinentale peri-panonice" și protejază faună și floră specifice Apusenilor. La baza desemnării ariei naturale se află câteva specii faunistice enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică), printre care: ivorașul-cu-burta-galbenă ("Bombina variegata"), tritonul cu
Fânațele Pietroasa - Podeni () [Corola-website/Science/330689_a_332018]
-
și "Tufărișuri subcontinentale peri-panonice" și protejază faună și floră specifice Apusenilor. La baza desemnării ariei naturale se află câteva specii faunistice enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică), printre care: ivorașul-cu-burta-galbenă ("Bombina variegata"), tritonul cu creastă ("Triturus cristatus")) și tritonul comun transilvănean ("Triturus vulgaris ampelensis"); precum și o specie floristică rară, cunoscută sub denumirea populară de capul-șarpelui ("Echium russicum"). În vecinătatea
Fânațele Pietroasa - Podeni () [Corola-website/Science/330689_a_332018]
-
variegata"), tritonul cu creastă ("Triturus cristatus")) și tritonul comun transilvănean ("Triturus vulgaris ampelensis"); precum și o specie floristică rară, cunoscută sub denumirea populară de capul-șarpelui ("Echium russicum"). În vecinătatea sitului se află câteva obiective (lăcașuri de cult, castele, situri arheologice, arii naturale protejate) de interes istoric, cultural și turistic; astfel:
Fânațele Pietroasa - Podeni () [Corola-website/Science/330689_a_332018]
-
este o zonă protejată (arie de protecție specială avifaunistică - SPA) situată în Dobrogea, pe teritoriul administrativ al județului Constanța. Aria naturală se află în partea nord-vestică a județului Constanța, pe teritoriile comunelor Crucea, Gârliciu, Horia și Saraiu și este străbătută de drumul național DN22A, care leagă orașul Hârșova de localitatea Topolog. a fost declarată Arie de Protecție Specială Avifaunistică prin "Hotărârea
Stepa Saraiu - Horea () [Corola-website/Science/330693_a_332022]