201,835 matches
-
parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România) și se întinde pe o suprafață de 4.186 hectare. Aria protejată aflată pe valea Topologului (încadrată în bioregiune geografică stepică) reprezintă o zonă stepică în vestul Dobrogei (râuri, pajiști naturale, stepe, păduri); ce asigură condiții de hrană, cuibărit și viețuire pentru mai multe specii de păsări migratoare, de pasaj sau sedentare. Situl este important atât pentru populațiile cuibăritoare (în perioada de migrație); cât și pentru cele care iernează aici. La
Stepa Saraiu - Horea () [Corola-website/Science/330693_a_332022]
-
Lacul Techirghiol este o zonă protejată (arie de protecție specială avifaunistică - SPA) situată în sud-estul țării, pe teritoriul județului Constanța. Aria naturală se află în partea estică a județului Constanța, pe teritoriul administrativ al orașului Techirghiol și al comunei Tuzla, în imediata apropiere a drumului național DN39, care leagă municipiul Mangalia de Eforie. Aria protejată (încadrată în bioregiune geografică stepică și pontică
Lacul Techirghiol (sit SPA) () [Corola-website/Science/330718_a_332047]
-
partea estică a județului Constanța, pe teritoriul administrativ al orașului Techirghiol și al comunei Tuzla, în imediata apropiere a drumului național DN39, care leagă municipiul Mangalia de Eforie. Aria protejată (încadrată în bioregiune geografică stepică și pontică) reprezintă o zonă naturală (râuri, lacuri, mlaștini, turbării, culturi, pășuni, terenuri arabile) ce asigură condiții de hrană, cuibărit și viețuire pentru mai multe specii de păsări migratoare, de pasaj sau sedentare. În anii 1983 și 1989 au fost construite două diguri ce împart Lacul
Lacul Techirghiol (sit SPA) () [Corola-website/Science/330718_a_332047]
-
2.939 hectare a fost declarat Arie de Protecție Specială Avifaunistică prin "Hotărârea de Guvern" nr. 1284 din 24 octombrie 2007 (privind declararea ariilor de protecție specială avifaunistică) ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România. Aria naturală Lacul Techirghiol (începând din martie 2006) este protejată prin Convenția Ramsar ca zonă umedă de importanță internațională. În arealul sitului este semnalată prezența mai multor păsări enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 2009/147/CE din 30
Lacul Techirghiol (sit SPA) () [Corola-website/Science/330718_a_332047]
-
lucrând cu mulți muzicieni importanți, inclusiv Jack DeJohnette, Dave Holland, Reggie Workman, Rufus Reid, Lester Bowie, David Murray, Manu Katche și Chico Freeman. În 1984 el a fost un membru al trupei lui Cecil Taylor Stańko și-a pierdut dinții naturali în anii 1990, cu toate că în timp, el a dezvoltat un nou Embouchure cu ajutorul unei dentist priceput și practică monotonă. El cânta ore în șir ceea ce el considera a fi tonuri lungi "plictisitoare", dar care au ajutat la consolidarea buzei, în ciuda
Tomasz Stańko () [Corola-website/Science/330730_a_332059]
-
este o zonă protejată (arie de protecție specială avifaunistică - SPA) situată în Dobrogea, pe teritoriile județelor Constanța și Tulcea. Aria naturală se află în extremitatea nordică a județului Constanța (pe teritoriile administrative ale comunelor Pantelimon și Vulturu) și în cea sudică a județului Tulcea (pe teritoriile comunelor Baia, Baidaud, Casimcea, Stejaru și Topolog), în imediata apropiere a drumului național DN22A, care
Stepa Casimcea () [Corola-website/Science/330727_a_332056]
-
integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România) și se întinde pe o suprafață de 22.226,10 hectare. Aria protejată reprezintă o întindere aridă în Podișul Casimcei (subdiviziune geomorfologică a Podișului Dobrogean) încadrată în bioregiune geografică stepică (pajiști naturale, terenuri arabile cultivate, stepe, pășuni, păduri de foioase, păduri în tranziție); ce asigură condiții de hrană, cuibărit și viețuire pentru mai multe specii de păsări migratoare, de pasaj sau sedentare. Situl este important atât pentru populațiile cuibăritoare (în perioada de
Stepa Casimcea () [Corola-website/Science/330727_a_332056]
-
Pădurea Bogata este o zonă protejată (arie de protecție specială avifaunistică - SPA) situată în centrul țării, în partea estică a Transilvaniei, pe teritoriul județului Brașov. Aria naturală se află în nord-estul județului Brașov, pe teritoriul administrativ al comunelor Apața, Crizbav, Hoghiz și Măieruș și este traversată de drumul național DN13, care leagă municipiul Brașov de Sighișoara. Aria naturală întinsă pe o suprafață de 6.329 hectare, a
Pădurea Bogata (sit SPA) () [Corola-website/Science/330733_a_332062]
-
partea estică a Transilvaniei, pe teritoriul județului Brașov. Aria naturală se află în nord-estul județului Brașov, pe teritoriul administrativ al comunelor Apața, Crizbav, Hoghiz și Măieruș și este traversată de drumul național DN13, care leagă municipiul Brașov de Sighișoara. Aria naturală întinsă pe o suprafață de 6.329 hectare, a fost declarată Arie de Protecție Specială Avifaunistică prin "Hotărârea de Guvern" nr. 1284 din 24 octombrie 2007 (privind declararea ariilor de protecție specială avifaunistică ca parte integrantă a rețelei ecologice europene
Pădurea Bogata (sit SPA) () [Corola-website/Science/330733_a_332062]
-
hectare, a fost declarată Arie de Protecție Specială Avifaunistică prin "Hotărârea de Guvern" nr. 1284 din 24 octombrie 2007 (privind declararea ariilor de protecție specială avifaunistică ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România) și include rezervațiile naturale Cheile Dopca și Pădurea Bogății. Aria protejată (străbătută de Valea Bogății și râul Măieruș) este încadrată în bioregiunea geografică alpină și continentală corespunzătoare părții centrale a munților Perșani și reprezintă o zonă naturală (râuri, mlaștini, turbării, pășuni, păduri de foioase
Pădurea Bogata (sit SPA) () [Corola-website/Science/330733_a_332062]
-
Natura 2000 în România) și include rezervațiile naturale Cheile Dopca și Pădurea Bogății. Aria protejată (străbătută de Valea Bogății și râul Măieruș) este încadrată în bioregiunea geografică alpină și continentală corespunzătoare părții centrale a munților Perșani și reprezintă o zonă naturală (râuri, mlaștini, turbării, pășuni, păduri de foioase, păduri în tranziție) ce asigură condiții de hrană, cuibărit și viețuire pentru mai multe specii de păsări migratoare, de pasaj sau sedentare (unele protejate prin lege). La baza desemnării sitului se află mai
Pădurea Bogata (sit SPA) () [Corola-website/Science/330733_a_332062]
-
Brusturi, Jac, Creaca, Lupoaia, Prodănești) alături de cel al orașului Jibou, precum și în zona înaltă a Meseșului, romanii au amenajat un complex sistem defensiv de apărare a frontierei nord-vestice a provinciei "Dacia Porolissensis" ("„Limes Porolissensis”"). Cu predilecție pe firul unor căi naturale de acces a fost ridicată astfel linia avansată de apărare formată din fortificații de pământ, ziduri, turnuri de apărare și semnalizare, valuri de pământ și șanțuri de apărare. Bazele de apărare au fost construite spre Transilvania în spatele Munților Meseșului, unde
Poarta Meseșului () [Corola-website/Science/330747_a_332076]
-
alcătuiesc o arie protejată (sit de importanță comunitară - SCI) situată în nordul țării, pe teritoriul județului Maramureș. Aria naturală se află în partea central-nordică a județului Maramureș, pe teritoriile administrative al comunelor Băiuț, Bârsana, Bogdan Vodă, Botiza, Budești, Călinești, Groșii Țibleșului, Ieud, Lăpuș, Moisei, Oncești, Poienile Izei, Rozavlea, Săcel, Șieu, Strâmtura și Vadu Izei; și pe cel al orașelor
Valea Izei și Dealul Solovan () [Corola-website/Science/330750_a_332079]
-
Rona de Sus) și DN17C, care leagă municipiul Bistrița de orașul Vișeu de Sus. Zona a fost declarată sit de importanță comunitară prin "Ordinul Ministerului Mediului și Dezvoltării Durabile" Nr.1964 din 13 decembrie 2007 (privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natură 2000 în România) și se întinde pe o suprafață de 46.873 hectare. Situl reprezintă o zonă naturală (păduri de foioase, păduri de conifere, păduri de
Valea Izei și Dealul Solovan () [Corola-website/Science/330750_a_332079]
-
13 decembrie 2007 (privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natură 2000 în România) și se întinde pe o suprafață de 46.873 hectare. Situl reprezintă o zonă naturală (păduri de foioase, păduri de conifere, păduri de amestec, păduri în tranziție, pajiști, pășuni, terenuri cultivate) încadrată în bioregiunea alpina și continentală a munților și Depresiunii Maramureșului; ce conserva habitate natural de tip: "Păduri dacice de fag (Symphyto-Fagion)", "Pajiști de
Valea Izei și Dealul Solovan () [Corola-website/Science/330750_a_332079]
-
suprafață de 46.873 hectare. Situl reprezintă o zonă naturală (păduri de foioase, păduri de conifere, păduri de amestec, păduri în tranziție, pajiști, pășuni, terenuri cultivate) încadrată în bioregiunea alpina și continentală a munților și Depresiunii Maramureșului; ce conserva habitate natural de tip: "Păduri dacice de fag (Symphyto-Fagion)", "Pajiști de altitudine joasă (Alopecurus pratensis Sanguisorba officinalis)", "Comunității de liziera cu ierburi înalte higrofile de la nivelul câmpiilor, până la cel montan și alpin", "Lacuri eutrofe naturale cu vegetație tip Magnopotamion sau Hydrocharition", "Fânețe
Valea Izei și Dealul Solovan () [Corola-website/Science/330750_a_332079]
-
munților și Depresiunii Maramureșului; ce conserva habitate natural de tip: "Păduri dacice de fag (Symphyto-Fagion)", "Pajiști de altitudine joasă (Alopecurus pratensis Sanguisorba officinalis)", "Comunității de liziera cu ierburi înalte higrofile de la nivelul câmpiilor, până la cel montan și alpin", "Lacuri eutrofe naturale cu vegetație tip Magnopotamion sau Hydrocharition", "Fânețe montane", "Mlaștini turboase de tranziție și turbrii oscilante (nefixate de substrat)", "Păduri acidofile de Picea abies din regiunea montană (Vaccinio-Piceetea)", "Turbării active", "Versanți stâncoși cu vegetație chasmofitică pe roci calcaroase" și "Zăvoaie cu
Valea Izei și Dealul Solovan () [Corola-website/Science/330750_a_332079]
-
Păduri acidofile de Picea abies din regiunea montană (Vaccinio-Piceetea)", "Turbării active", "Versanți stâncoși cu vegetație chasmofitică pe roci calcaroase" și "Zăvoaie cu Salix albă și Populus albă" și protejază specii importante din fauna, ihtiofauna și floră Maramureșului. Situl include rezervațiile naturale: Arcer - Țibleș Bran, Peșteră din Dealul Solovan și Peșteră și izbucul Izvorul Albastru al Izei. La baza desemnării sitului se mai multe specii faunistice enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 92/43/ CE din 22 mai 1992
Valea Izei și Dealul Solovan () [Corola-website/Science/330750_a_332079]
-
Peșteră din Dealul Solovan și Peșteră și izbucul Izvorul Albastru al Izei. La baza desemnării sitului se mai multe specii faunistice enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 92/43/ CE din 22 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de fauna și floră sălbatică); printre care două mamifere: ursul brun ("Ursus arctos") și vidra de rău ("Lutra lutra"); doi amfibieni: ivorașul-cu-burta-galbenă ("Bombina variegata") și tritonul cu creasta ("Triturus cristatus"); opt specii de pești: avat ("Aspius aspius
Valea Izei și Dealul Solovan () [Corola-website/Science/330750_a_332079]
-
San Diego, unde Haddad și colegii au evoluat musculițele pentru a se adapta la nivele scăzute de oxigen (hipoxie). După 200 de generații ei au folosit abordarea E&R pentru a identifica regiunile genomului care au fost selectate prin selecție naturală la musculițele care s-au adaptat la hipoxie. Experimente mai recente au început să urmeze predicțiile E&R predictions cu RNAseq și încrucișări genetice. Astfel de eforturi de a combina E&R cu validarea experimentală ar trebuie să fie de
Dovada evoluției () [Corola-website/Science/330755_a_332084]
-
de a recunoaște noul statut al Franței a menținut Europa într-un război în următorul deceniu și l-a adus pe Napoleon în conflict cu aceleași puteri est-europene care asaltaseră Polonia în deceniile anterioare. O alianță convenientă a fost rezultatul natural al acestei situații. Legiunile poloneze voluntare s-au atașat de armatele lui Napoleon, în speranța că împăratul ar permite o Polonie independentă și pentru a-și recupera cuceririle sale. Deși Napoleon a promis mai mult decât a intenționat vreodată pentru
Istoria Poloniei (1795-1918) () [Corola-website/Science/330745_a_332074]
-
teorie larg acceptată în anii 1870. O parte dintre aceste opinii s-au încadrat curentului de gândire asociat disputei politico-culturale reprezentate de controversa creație-evoluție. Inițial, pe baza datelor experimentale, oamenii de știință au fost cei care au criticat teoria selecției naturale. După apariția teoriei sintetice a evoluției însă, majoritatea criticilor au fost formulate în general de liderii religioși și nu de către cercetători și academicieni. Comunitatea științifică nu recunoaște validitatea acestor opinii contrare, invocând faptul că cei care critică evoluția au interpretat
Critica teoriei evoluției (biologie) () [Corola-website/Science/330754_a_332083]
-
îndreptate împotriva teoriei evoluției (ca explicație adecvată a evoluției vieții), respectiv critici îndreptate împotriva evoluției înseși (mai exact, o negare a existenței acestui fenomen). Comunitatea științifică este perfect deschisă la critici ale teoriei, însă criticii care neagă evoluția ca fenomen natural sunt ignorați de comunitatea științifică, tocmai deoarece existența acestui fenomen a fost constatată și confirmată în nenumărate rânduri; practic biologii au încetat cu totul să mai pună la îndoială existența fenomenului și încearcă doar să perfecționeze teoria care îl explică
Critica teoriei evoluției (biologie) () [Corola-website/Science/330754_a_332083]
-
cercetări ar putea fi rodul acțiunilor imprevizibile ale unei divinități omnipotente. În 1976, filosoful Karl Popper a afirmat că „Darwinismul nu este o teorie științifică testabilă, ci un program metafizic de cercetare.” Mai târziu a retractat, afirmând că „teoria selecției naturale este dificil de testat” în comparație cu alte subiecte științifice. Cea mai directă dovadă că teoria evoluției este falsificabilă ar putea fi cuvintele lui Charles Darwin care, în capitolul 6 din "Despre originea speciilor" a scris: „Dacă s-ar putea demonstra că
Critica teoriei evoluției (biologie) () [Corola-website/Science/330754_a_332083]
-
și a oamenilor dintr-un strămoș comun prezice un strămoș comun recent (la scară geologică). Numeroase fosile intermediare au fost descoperite de atunci. Deci, evoluția omului a trecut mai multe teste de falsificare. O teză similară este aceea că selecția naturală ar fi o tautologie. Concret, s-a argumentat că fraza „supraviețuirea celui mai bine adaptat” ar fi o tautologie, deoarece adaptarea fizică este definită drept capacitatea de a supraviețui și de a se reproduce. Totuși, această frază, folosită cel dintâi
Critica teoriei evoluției (biologie) () [Corola-website/Science/330754_a_332083]