201,835 matches
-
stele identice soarelui din sistemul nostru solar. Cea mai apropiată planetă de acest fel ar putea fi la o depărtare de 12 ani-lumină, potrivit oamenilor de știință. În "Zona locuibilă" un interes deosebit se acordă noilor domenii privind locuirea sateliților naturali, deoarece exolunile din ZLC s-ar putea să fie mai numeroase decât planetele.
Zonă locuibilă circumstelară () [Corola-website/Science/330788_a_332117]
-
Băgău este un sit de importanță comunitară (SCI) desemnat în scopul protejării biodiversității și menținerii într-o stare de conservare favorabilă a florei spontane și faunei sălbatice, precum și a habitatelor naturale de interes comunitar aflate în arealul zonei protejate. Acesta este situat în Transilvania (în Podișul Târnavelor), pe teritoriul județului Alba. Aria naturală se întinde în partea nord-estică a județului Alba (pe teritoriile administrative ale orașelor Aiud și Ocna Mureș și
Băgău (sit SCI) () [Corola-website/Science/330814_a_332143]
-
biodiversității și menținerii într-o stare de conservare favorabilă a florei spontane și faunei sălbatice, precum și a habitatelor naturale de interes comunitar aflate în arealul zonei protejate. Acesta este situat în Transilvania (în Podișul Târnavelor), pe teritoriul județului Alba. Aria naturală se întinde în partea nord-estică a județului Alba (pe teritoriile administrative ale orașelor Aiud și Ocna Mureș și cele ale comunelor Hopârta și Lopadea Nouă), în imediata apropiere a drumului național DN1, care leagă municipiul Alba Iulia de orașul Turda
Băgău (sit SCI) () [Corola-website/Science/330814_a_332143]
-
imediata apropiere a drumului național DN1, care leagă municipiul Alba Iulia de orașul Turda. Zona a fost declarată sit de importanță comunitară prin "Ordinul Ministerului Mediului și Dezvoltării Durabile" Nr.1964 din 13 decembrie 2007 (privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România) și se întinde pe o suprafață de 3.129 hectare. Situl include și aria protejată Tăul fără fund de la Băgău, rezervație naturală de
Băgău (sit SCI) () [Corola-website/Science/330814_a_332143]
-
arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România) și se întinde pe o suprafață de 3.129 hectare. Situl include și aria protejată Tăul fără fund de la Băgău, rezervație naturală de interes peisagistic (ochiuri de apă, lacul și zona împrejmuitoare, turbării) ce adăpostește și protejează floră și faună de mlaștină. Acesta este străbătut de mai multe pâraie (Hârtopa, Băgău, Valea Dosului) tributare râului Mureș. Situl Băgău constituie o zonă naturală
Băgău (sit SCI) () [Corola-website/Science/330814_a_332143]
-
naturală de interes peisagistic (ochiuri de apă, lacul și zona împrejmuitoare, turbării) ce adăpostește și protejează floră și faună de mlaștină. Acesta este străbătut de mai multe pâraie (Hârtopa, Băgău, Valea Dosului) tributare râului Mureș. Situl Băgău constituie o zonă naturală (pășuni, terenuri arabile cultivate, păduri de foioase) încadrată în bioregiunea continentală a Depresiunii colinare a Transilvaniei; ce conservă habitate naturale de tip: "Păduri dacice de stejar si carpen" și "Mlaștini turboase de tranziție și turbării oscilante (nefixate de substrat)" și
Băgău (sit SCI) () [Corola-website/Science/330814_a_332143]
-
mlaștină. Acesta este străbătut de mai multe pâraie (Hârtopa, Băgău, Valea Dosului) tributare râului Mureș. Situl Băgău constituie o zonă naturală (pășuni, terenuri arabile cultivate, păduri de foioase) încadrată în bioregiunea continentală a Depresiunii colinare a Transilvaniei; ce conservă habitate naturale de tip: "Păduri dacice de stejar si carpen" și "Mlaștini turboase de tranziție și turbării oscilante (nefixate de substrat)" și protejază floră și faună rară specifică Dealurilor Lopadei (subunitate geomorfologică a "Podișului Târnavelor Mici"). La baza desemnării sitului se află
Băgău (sit SCI) () [Corola-website/Science/330814_a_332143]
-
rară specifică Dealurilor Lopadei (subunitate geomorfologică a "Podișului Târnavelor Mici"). La baza desemnării sitului se află câteva specii faunistice și floristice enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică); astfel: ivorașul-cu-burta-galbenă ("Bombina variegata"); trei specii de nevertebrate: cosașul-de-munte-cu-picioare-roșii ("Odontopodisma rubripes"), rădașca ("Lucanus cervus") și un cărăbuș din specia "Carabus hampei". Vegetația lemnoasă este formată din arboret și subarboret cu specii de
Băgău (sit SCI) () [Corola-website/Science/330814_a_332143]
-
arvense"), ciuboțica cucului ("Primula veris"), coada șoricelului ("Achillea millefolium"), mentă ("Mentha piperita"), păpădie ("Taraxacum officinale") și gălbinare ("Serratula radiata"). În vecinătatea sitului se află numeroase obiective de interes istoric, cultural și turistic (lăcașuri de cult, cetăți, conace, situri arheologice, arii naturale); astfel: Reportaje
Băgău (sit SCI) () [Corola-website/Science/330814_a_332143]
-
lipsită de rădăcină, este făcută prin opoziție cu expresia anglo-americană "„grassroots movement”" (în traducere literală: „mișcare de la rădăcinile ierbii”, redată uneori în limba română prin expresia „la firul ierbii”), denumire metaforică ce desemnează o mișcare autentică de masă, cu „rădăcini naturale” bine înfipte în „solul social” și care se dezvoltă spontan, neavând nevoie de „cultivare”. Calamburul a fost folosit pentru prima dată în 1985 de către senatorul democrat de atunci al statului Texas, Lloyd Bentsen (viitor candidat la vicepreședinția SUA). Confruntat cu
Astroturfing () [Corola-website/Science/330852_a_332181]
-
O altă specie are forma unui țipar mare dotat cu pelerină și trăiește în mediu acvatic. Una dintre extremități este roșu aprins, iar cealaltă cenușie, ambele prezentând încrețituri și protuberanțe. Ea este singura dintre cele trei specii inteligente din habitatul natural care călătorește prin spațiu. Specia posedă o manifestare alternativă, prima generație de urmași fiind tot acvatică și dotată cu membre. Urmașii acesteia revin la forma bunicilor. Personajele din cele două romane scrise doar de Gentry Lee descoperă și ei o
Universul Rama () [Corola-website/Science/330855_a_332184]
-
personajele principale ale romanului "Revelation Space", iar Lințolierii sunt o veche rasă extraterestră prezentată în aceeași carte. Cronologia universului Revelation Space începe cu aproximativ un miliard de ani în trecut, când un conflict la scară galactică pentru disponibilitatea diferitelor resurse naturale duce la exterminarea aproape a întregii vieți inteligente din galaxie. Membrii unei rase supraviețuitoare, care avea să fie cunoscută ulterior ca Inhibitorii, s-au transferat în mașini și au prezis că o coliziune între galaxia Andromeda și Calea Lactee peste 3
Universul Revelation Space () [Corola-website/Science/330874_a_332203]
-
cel mai" "presus soi de nobili e atins de cine nu are în nici un fel de-a face cu forma corporală." "Desigur însă că omul care se desprinde total de aceasta își scurtează existența" "(pe pământ). De asemenea, iese în afara naturalului. Încât în realitate nu pot" "fi întâlniți astfel de oameni, decât dacă vreunul, în supunerea sa față de" "forma spirituală, o sacrifică pe aceea trupească." Ibn Bajja este de părere că retragerea din lume reprezintă singura ieșire din această luptă, sugerând
Ibn Bajja () [Corola-website/Science/330885_a_332214]
-
regiunii Dalmația, și reprezintă un coridor major de transport pe direcția nord-sud la nivel național, și o parte semnificativă din . În afară de Zagreb și Split, autostrada A1 trece pe lângă mai multe orașe croate, oferind acces în mai multe parcuri naționale și naturale, situri din patrimoniul mondial UNESCO și numeroase stațiuni, în special de-a lungul coastei Mării Adriatice. Autostrada este în curs de extindere spre sud de la Split către și orașul Dubrovnik. Importanța națională a acestei autostrăzi este reflectată de impactul pozitiv
Autostrada A1 (Croația) () [Corola-website/Science/330020_a_331349]
-
centrală, și pe coasta Dalmației din sud. Ea deservește, fie direct, fie prin alte drumuri de legătură, un număr mare de destinații turistice, cum ar fi Bjelolasica din Gorski Kotar, numeroase stațiuni de la Marea Adriatică și mai multe parcuri naționale și naturale. În regiunea Lika, acesta sunt Parcul Național Lacurile Plitvice, Parcul Național Sjeverni Velebit și Parcul Natural Velebit, iar în Dalmația autostrada deservește Parcul Național Paklenica, Parcul Natural Telašćica, Parcul Național Kornati, Parcul Natural Lacul Vrana, Parcul Național Krka și Parcul
Autostrada A1 (Croația) () [Corola-website/Science/330020_a_331349]
-
legătură, un număr mare de destinații turistice, cum ar fi Bjelolasica din Gorski Kotar, numeroase stațiuni de la Marea Adriatică și mai multe parcuri naționale și naturale. În regiunea Lika, acesta sunt Parcul Național Lacurile Plitvice, Parcul Național Sjeverni Velebit și Parcul Natural Velebit, iar în Dalmația autostrada deservește Parcul Național Paklenica, Parcul Natural Telašćica, Parcul Național Kornati, Parcul Natural Lacul Vrana, Parcul Național Krka și Parcul Natural Biokovo. Ruta are legături și către mai multe situri din patrimoniul mondial UNESCO, cum ar
Autostrada A1 (Croația) () [Corola-website/Science/330020_a_331349]
-
din Gorski Kotar, numeroase stațiuni de la Marea Adriatică și mai multe parcuri naționale și naturale. În regiunea Lika, acesta sunt Parcul Național Lacurile Plitvice, Parcul Național Sjeverni Velebit și Parcul Natural Velebit, iar în Dalmația autostrada deservește Parcul Național Paklenica, Parcul Natural Telašćica, Parcul Național Kornati, Parcul Natural Lacul Vrana, Parcul Național Krka și Parcul Natural Biokovo. Ruta are legături și către mai multe situri din patrimoniul mondial UNESCO, cum ar fi lacurile Plitvice, Catedrala Sfântul Iacob din Šibenik, Palatul lui Dioclețian
Autostrada A1 (Croația) () [Corola-website/Science/330020_a_331349]
-
Marea Adriatică și mai multe parcuri naționale și naturale. În regiunea Lika, acesta sunt Parcul Național Lacurile Plitvice, Parcul Național Sjeverni Velebit și Parcul Natural Velebit, iar în Dalmația autostrada deservește Parcul Național Paklenica, Parcul Natural Telašćica, Parcul Național Kornati, Parcul Natural Lacul Vrana, Parcul Național Krka și Parcul Natural Biokovo. Ruta are legături și către mai multe situri din patrimoniul mondial UNESCO, cum ar fi lacurile Plitvice, Catedrala Sfântul Iacob din Šibenik, Palatul lui Dioclețian din Split și orașul istoric Trogir
Autostrada A1 (Croația) () [Corola-website/Science/330020_a_331349]
-
În regiunea Lika, acesta sunt Parcul Național Lacurile Plitvice, Parcul Național Sjeverni Velebit și Parcul Natural Velebit, iar în Dalmația autostrada deservește Parcul Național Paklenica, Parcul Natural Telašćica, Parcul Național Kornati, Parcul Natural Lacul Vrana, Parcul Național Krka și Parcul Natural Biokovo. Ruta are legături și către mai multe situri din patrimoniul mondial UNESCO, cum ar fi lacurile Plitvice, Catedrala Sfântul Iacob din Šibenik, Palatul lui Dioclețian din Split și orașul istoric Trogir. A1 este autostradă cu plată, pe baza clasificării
Autostrada A1 (Croația) () [Corola-website/Science/330020_a_331349]
-
este un sit de importanță comunitară (SCI) desemnat în scopul protejării biodiversității și menținerii într-o stare de conservare favorabilă a florei spontane și faunei sălbatice, precum și a habitatelor naturale de interes comunitar aflate în arealul zonei protejate. Acesta este situat în județul Iași, pe teritoriul administrativ al comunei Românești. Aria naturală se află în partea central-estică a județului Iași și cea estică a satului Avântu, lângă drumul comunal (DC11
Dealul lui Dumnezeu () [Corola-website/Science/330034_a_331363]
-
biodiversității și menținerii într-o stare de conservare favorabilă a florei spontane și faunei sălbatice, precum și a habitatelor naturale de interes comunitar aflate în arealul zonei protejate. Acesta este situat în județul Iași, pe teritoriul administrativ al comunei Românești. Aria naturală se află în partea central-estică a județului Iași și cea estică a satului Avântu, lângă drumul comunal (DC11) care leagă localitatea Românești de satul Ursoaia. Zona a fost declarată sit de importanță comunitară prin "Ordinul Ministerului Mediului și Dezvoltării Durabile
Dealul lui Dumnezeu () [Corola-website/Science/330034_a_331363]
-
a satului Avântu, lângă drumul comunal (DC11) care leagă localitatea Românești de satul Ursoaia. Zona a fost declarată sit de importanță comunitară prin "Ordinul Ministerului Mediului și Dezvoltării Durabile" Nr.1964 din 13 decembrie 2007 (privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România) și se întinde pe o suprafață de 579 hectare. Aria protejată reprezintă o zonă depresionară (în regiunea bioegeografică continentală) în sudul "Dealurilor Moldovei
Dealul lui Dumnezeu () [Corola-website/Science/330034_a_331363]
-
ssp moldavica", cunoscută sub denumirea de viperă-de-stepă, specie aflată pe lista roșie a IUCN. În arealul sitului este semnalată și prezența unei insecte protejate la nivel european prin "Directivei CE" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică); cunoscută sub denumirea de cosaș de stepă ("Saga pedo"); specie considerată vulnerabilă și aflată deasemenea pe lista roșie a IUCN. Reportaj
Dealul lui Dumnezeu () [Corola-website/Science/330034_a_331363]
-
cu apă minerală carbogazoasă în vane și bazine, bazine în aer liber cu apă minerală carbogazoasă, mofete și instalații de electroterapie și hidroterapie. Este tonic, moderat stimulant cu unele nuanțe de sedare Atât apa, cât si gazele mofetice au radioactivitate naturală mijlocie. Aerul este ozonat și bogat în aeroioni negativi. Culmile împădurite care înconjoarăm stațiunea, o feresc de vânturi puternice. Au cel mai important rol dintre factorii balneari, locali. Sunt ape carbonatate cunoscute drept "„borvize”"., utilizate fie în bazine - în cură
Balvanyos () [Corola-website/Science/330030_a_331359]
-
a acesteia. Amenajările balneare sunt (la nivelul anului 2013) fie în paragină, fie doar prezentabile turistic - fără facilități reale de tratament. Nu există medic de specialitate, nu există o supraveghere metodologică a actului terapeutic și nici una de laborator a factorilor naturali de cură. Cel mai apropiat spital se află la Târgu Secuiesc. Se află atât în centrul stațiunii - de folosință publică, precum și la unele pensiuni (cu regim privat). Este situat lângă hotelul Best Western, constituit dintr-o serie de elemente suspendate
Balvanyos () [Corola-website/Science/330030_a_331359]