201,835 matches
-
din jurul orașului Tripoli. Uleiul se fierbe pentru aproximativ șase ore în recipiente înalte și largi, fiind amestecat continuu. Pe măsură ce uleiul fierbe, sunt adăugate alte ingrediente care duc la obținerea unei paste cremoase. Abia atunci se pot adăuga parfumurile și coloranții naturali. Crema de săpun este apoi întinsă pe o suprafață netedă și lăsată la răcit pentru o perioadă mai mică sau mai mare de timp, în funcție de compoziție. În alte situații, săpunul se lasă sub soare, în aer liber, pentru ca apa din
Săpunul tradițional libanez () [Corola-website/Science/330049_a_331378]
-
Confluența Jiu-Dunăre este o zonă protejată (arie de protecție specială avifaunistică - SPA) situată în sudul țării, pe teritoriul administrativ al județului Dolj. Aria naturală întinsă pe o suprafață de 19.800 hectare se află în partea sud-estică a județului Dolj (în Lunca Dunării din Câmpia Română la limita dintre "Câmpia Băileștilor" și "Câmpia Romanaților") și este străbătută de drumul național DN55A, care leagă portul
Confluența Jiu-Dunăre (sit SPA) () [Corola-website/Science/330052_a_331381]
-
iar începând din februarie 2013 situl este protejat ca zonă umedă de importanță internațională prin "Convenția Ramsar". Aria protejată este încadrată în bioregiunea geografică continentală a Câmpiei Găvanu-Burdea, subunitate geomorfologică ce aparține zonei de silvostepă a Câmpiei Române. Acest areal natural (râuri, mlaștini, bălți, canale, turbării, pajiști, păduri de luncă, zăvoaie, livezi) asigură condiții de hrană, cuibărit și viețuire mai multor specii de păsări migratoare, de pasaj sau sedentare protejate prin lege. La baza desemnării sitului se află mai multe specii
Confluența Jiu-Dunăre (sit SPA) () [Corola-website/Science/330052_a_331381]
-
și rinocer păros, găsite agățate drept contragreutate la cumpăna unei fântâni din Râșca, ținutul Fălticenilor), domnitorul Mihail Sturdza (elefantul indian Gaba, achiziționat contra sumei de 135 de galbeni), Iacob Cihac, aga Alecu Balș, Gheorghe Asachi și alții. Cabinetul de Istorie Naturală devine cunoscut marelui public și prin faptul că, în una din sălile lui, deputații din Partida Națională, în noaptea de 3/15 ianuarie 1859, au hotărât candidatura colonelului Alexandru Ioan Cuza la domnia Moldovei. Sala expune, alături de obiecte și mobilier
Muzeul de Istorie Naturală din Iași () [Corola-website/Science/330075_a_331404]
-
Mare (arie protejată) este un sit de importanță comunitară - SCI desemnat în scopul protejării biodiversității și menținerii într-o stare de conservare favorabilă a florei spontane și faunei sălbatice, precum și a habitatelor de interes comunitar aflate în arealul sitului. Aria naturală este situată în partea sud-estică a Transilvaniei, pe teritoriul administrativ al județului Brașov. Situl se află în partea sud-estică a județului Brașov, pe teritoriul nord-estic al orașului Predeal și cel estic al localității Timișu de Sus, în partea sud-estică a
Piatra Mare (sit SCI) () [Corola-website/Science/330123_a_331452]
-
Săcele, în imediata apropiere a drumului național DN1, care leagă municipiul București de Sighișoara. Zona a fost declarată sit de importanță comunitară prin "Ordinul Ministerului Mediului și Dezvoltării Durabile" Nr.1964 din 13 decembrie 2007 (privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România) și se întinde o suprafață de 4.274 hectare. Situl a fost înființat cu scopul de a menține o stare de conservare prielnică
Piatra Mare (sit SCI) () [Corola-website/Science/330123_a_331452]
-
și se întinde o suprafață de 4.274 hectare. Situl a fost înființat cu scopul de a menține o stare de conservare prielnică și a proteja specii din flora spontană, faună sălbatică și clase de habitate de interes comunitar. Aria naturală oferă totodată (doritorilor) posibilitatea practicării turismului montan, pe suprafața teritorială a acesteia aflându-se mai multe obiective de interes turistic (cabane, peșteri, cascade, canioane, zone de agrement), accesibile urmând potecile marcate. Aria protejată reprezintă o zonă montană (regiune biogeografică alpină
Piatra Mare (sit SCI) () [Corola-website/Science/330123_a_331452]
-
stâncoase, ace, coloane, văi, cascade, cheiuri), delimitat la nord de Depresiunea Brașovului, la est de valea Gârcinului Mic și râul Gârcin, la sud de râul Timișul Sec de Sus și "Platforma Predealului" și la vest de Valea Timișului Sec. Aria naturală adăpostește o gamă floristică diversă și asigură condiții de hrană și viețuire pentru o mare varietate de faună caracteristică Orientalilor. Masivul Piatra Mare prezintă o zonă montană cu o mare variație reliefală constituită pe roci sedimentare (ce aparțin geologic zonei
Piatra Mare (sit SCI) () [Corola-website/Science/330123_a_331452]
-
valuri de ger. Cantitatea medie multianuală de precipitații este cuprinsă între 750 mm. (în etajul premontan), ajungând la 1.200 mm. în etajul climatic montan. Situl Piatra Mare încadrat în regiunea biogeografică alpină a Carpaților de Curbură prezintă o arie naturală cu o diversitate floristică și faunistică ridicată, exprimată atât la nivel de specii cât și la nivel de ecosisteme terestre. În arealul sitului au fost identificate 11 tipuri de habitate naturale de interes comunitar, astfel: Pajiști montane de "Nardus" bogate
Piatra Mare (sit SCI) () [Corola-website/Science/330123_a_331452]
-
biogeografică alpină a Carpaților de Curbură prezintă o arie naturală cu o diversitate floristică și faunistică ridicată, exprimată atât la nivel de specii cât și la nivel de ecosisteme terestre. În arealul sitului au fost identificate 11 tipuri de habitate naturale de interes comunitar, astfel: Pajiști montane de "Nardus" bogate în specii pe substraturi silicioase (pajiști seminaturale aflate pe platourile montane și pe versanții văilor, la altitudini cuprinse între 800 și 1.840 m); Păduri ("Tilio-Acerion") pe versanți abrupți, grohotișuri și
Piatra Mare (sit SCI) () [Corola-website/Science/330123_a_331452]
-
europaeus"), cununiță ("Spiraea chamaedryfolia"). La nivelul ierburilor sunt întâlnite mai multe specii floristice (unele endemice sau aflate pe lista roșie a IUCN) enumerate în anexa I-a a "Directivei CE" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică). Specii de flori și ierburi rare semnalate în arealul sitului: floare de colț ("Leontopodium alpinum Cass."), cornuț ("Cerastium transsilvanicum"), clopoțel de munte (cu specii de "Campanula carpatica" și "Campanula alpina"), crucea-pământului ("Heracleum
Piatra Mare (sit SCI) () [Corola-website/Science/330123_a_331452]
-
Salmo trutta fario"), clean ("Leuciscus cephalus"), boiștean ("Phoxinus phoxinus"), zglăvoacă ("Cotus gobio" și "Cotus poecilopus"), moioagă ("Barbus meridionalis petenyi") sau porcușor de vad ("Gobio uranoscopus"). Economia zonei (Săcele, Predeal) este bazată pe turism (muzee, case memoriale, biserici, arii protejate, obiective naturale - cascade, canioane), exploatarea și prelucrarea lemnului, creșterea animalelor, valorificarea balastului de râu și construcții. Municipiul Săcele (atestat documentar pentru prima dată în 1366) păstrează încă vechile obiceiuri ale primelor comunități de (uniuni pastorale autohtone de oieri români, asociați cu fenomenul
Piatra Mare (sit SCI) () [Corola-website/Science/330123_a_331452]
-
prima dată în 1366) păstrează încă vechile obiceiuri ale primelor comunități de (uniuni pastorale autohtone de oieri români, asociați cu fenomenul transhumanței); astfel: „Sântilia” (manifestare de mare amploare ce îmbină folclorul muzical-coregrafic și portul popular cu tradiția, într-un cadru natural de excepție) organizată anual în "Poiana Angelescu" și „Balul Plăcintelor” (petrecere anuală a mocanilor săceleni odată cu lăsatul secului. Cu acest prilej se prepară celebrele plăcinte mocănești cu brânza sărată). O altă manifestare etno-culturală este „Napok Szent Mihály” (Zilele Sf. Mihail
Piatra Mare (sit SCI) () [Corola-website/Science/330123_a_331452]
-
anexelor gospodărești, precum și practicarea unor sporturilor extreme (mașini de teren, ATV-uri, motociclete) ce perturbă liniștea arealului. Pe teritoriul ariei protejate și în vecinătatea acesteia se află mai multe obiective de interes turistic (lăcașuri de cult, monumente istorice, muzee, rezervații naturale, peșteri, cascade, cheiuri), astfel: Lăcașuri de cult Edificii istorice Muzee Arii protejate Zone naturale Situl Piatra Mare este străbătut de mai multe trasee montane (dotate cu podețe, balustrade, consolidări și lărgiri de poteci, marcaje de orientare și avertizare) amenajate cu
Piatra Mare (sit SCI) () [Corola-website/Science/330123_a_331452]
-
perturbă liniștea arealului. Pe teritoriul ariei protejate și în vecinătatea acesteia se află mai multe obiective de interes turistic (lăcașuri de cult, monumente istorice, muzee, rezervații naturale, peșteri, cascade, cheiuri), astfel: Lăcașuri de cult Edificii istorice Muzee Arii protejate Zone naturale Situl Piatra Mare este străbătut de mai multe trasee montane (dotate cu podețe, balustrade, consolidări și lărgiri de poteci, marcaje de orientare și avertizare) amenajate cu scopul de a facilita accesul turiștilor în siguranță la destinația aleasă (vârfuri, peșteri, cascade
Piatra Mare (sit SCI) () [Corola-website/Science/330123_a_331452]
-
Rezervația naturală silvică „Zberoaia-Lunca” este o arie protejată de pădure din lunca râului Prut, cu arborete de plop ("Populus alba", "Populus nigra") și salcie ("Salix alba", "Salix fragilis"). Rezervația este situată în cadrul Ocolului Silvic Nisporeni, Întreprinderea pentru Silvicultură „Nisporeni”. Rezervația este amplasată
Rezervația naturală Zberoia - Lunca () [Corola-website/Science/330093_a_331422]
-
arabescul acoperind toți pereții într-un sanctuar de echilibru estetic și tehnic, elegantă rafinată și o aluzie la transcendență cerescă. În patria lor în Asia Centrală, turci trăiau în ceea ce putem numi domuri, cum ar fi corturi adecvate pentru mediul lor natural. Aceste corturi au influențat mai tarziu arhitectură turcească și artele lor decorative. Selgiucizii ajunși în Iran, au întâlnit o arhitectură bazată pe tradiții vechi. Integrarea acestui lucru cu elemente din tradițiile lor proprii, selgiucizii au produs noi tipuri de structuri
Arhitectura otomană () [Corola-website/Science/330117_a_331446]
-
din opt bărbați și două femei, majoritatea studenți sau absolvenți ai Institutului Politehnic Ural (în prezent Universitatea Tehnică de Stat din Ural). Lipsa martorilor oculari a dus la numeroase speculații. Anchetatorii sovietici au stabilit pur și simplu că "„o forță naturală copleșitoare”" a provocat moartea. Accesul în zonă al schiorilor și al altor aventurieri a fost interzis timp de trei ani după acest incident. Cronologia exactă a incidentului rămâne neclară din cauza lipsei supraviețuitorilor. Anchetatorii au stabilit că excursioniștii și-au rupt
Incidentul Diatlov () [Corola-website/Science/330138_a_331467]
-
beneficiind astfel și ele de pe urma defilării laterale. Se folosește mult animația. Microsoft recomandă confirmarea consecventă a tranzițiilor și a interacțiunilor cu utilizatorul (cum ar fi apăsarea sau mișcarea de tragere cu degetul) printr-o anumită formă de mișcare sau animație naturală. Scopul este de a-i da utilizatorului impresia unei interfețe „vii” și prompte, cu „un simț sporit al profunzimii”. Microsoft a compilat o listă de principii considerate ca fiind centrale acestui limbaj de design. Primele reacții față de interfața Metro au
Metro (limbaj de design) () [Corola-website/Science/330153_a_331482]
-
este o clădire clasată monument istoric care adăpostește în prezent Muzeul de Istorie Naturală din Iași și Societatea de Medici și Naturaliști. Clădirea a fost construită la sfârșitul secolului al XVIII-lea sau începutul secolului al XIX-lea, între anii 1801- 1811, pe locul unei case mai vechi care a aparținut un timp cronicarului
Casa Roset din Iași () [Corola-website/Science/330164_a_331493]
-
sale, Agripina, cu ocazia căsătoriei acesteia la 10 noiembrie 1824 cu vornicului Costache Sturza. Aceasta o vinde, în 1844, cu 3000 de galbeni, Societății de Medici și Naturaliști care își instalează aici sediul și mută totodată și Cabinetul de Istorie Naturală, aflat anterior într-un spațiu exiguu din clădirea Universității. Clădirea este situată pe fosta uliță a Hagioaiei (în prezent Bulevardul Independenței) și, atunci când a fost cumparată de Societatea de Medici și Naturaliști, se învecina la sud cu Școala de arte
Casa Roset din Iași () [Corola-website/Science/330164_a_331493]
-
arbori dintre care se mai păstrează astăzi doi stejari seculari declarați Monumente ale Naturii în 1973. În prezent, clădirea adăpostește la parter sediul Societății de Medici și Naturaliști, biblioteca medicală și redacția "Revistei Medico-Chirurgicale" iar la etaj Muzeul de Istorie Naturală.
Casa Roset din Iași () [Corola-website/Science/330164_a_331493]
-
regimului comunist din Ungaria, biserica și mănăstirea și-au redobândit funcționalitatea originală, fiind reconstruite și renovate în timp record. A fost reluată viața monahală iar biserica-grotă a redevenit loc de rugăciune și de pelerinaj pentru credincioși. În prezent, datorită cadrului natural, locației ultracentrale din oraș, precum și arhitecturii sale aparte, biserica-grotă este un important reper turistic, ea atrăgând un număr mare de turiști, pentru care administrația mănăstirii a amenajat un centru de primire vizitatori, modern și multifuncțional. Totodată, terasa din fața intrării în
Biserica-Grotă Sfântul Gerard din Budapesta () [Corola-website/Science/330156_a_331485]
-
Sanctuarul rupestru, aflat în interiorul stâncii ce formează un pinten al versantului sud-estic al dealului Gellert, are intrarea principală spre "Szent Gellert tér" ("Piața Sfântul Gerard") și se află la o înălțime de aproximativ 15m față de nivelul pieței, în fața unei terase naturale de mici dimensiuni. Accesul la intrarea bisericii se face pe o alee care urcă din direcția sud-vest, de la Piața Gerard până la terasa din fața bisericii. În imediata vecinătate a intrării în biserică se afla următoarele obiective: Peștera care găzduiește biserica rupestră
Biserica-Grotă Sfântul Gerard din Budapesta () [Corola-website/Science/330156_a_331485]
-
imediata vecinătate a intrării în biserică se afla următoarele obiective: Peștera care găzduiește biserica rupestră este compusă din două părți: cea superioară, numită inițial "Szent Iván-barlang" ("Peștera Sfântul Ivan"), mai târziu: "Lourdes-i Barlang" ("Peștera din Lourdes"), care este o peșteră naturală și cea inferioară, formată dintr-un sistem de incinte rezultate prin excavație. Temperatura în interiorul sistemului de peșteri este constantă, în tot timpul anului, de 21°C . Ideea realizării bisericii-grotă a apărut pentru prima oară în anul 1924, după ce un grup
Biserica-Grotă Sfântul Gerard din Budapesta () [Corola-website/Science/330156_a_331485]