3,598 matches
-
propun an de an să "salveze" Roșia Montană: Fânfest. Ca în fiecare an, „salvarea" lor nu e decât o vorbă în vânt. Nu au și nici nu caută soluții concrete pentru Roșia Montană, ci caută un loc unde să se îmbete, să se simtă bine și să se plimbe dezbrăcați pe străzi. Iar câțiva dintre ei, mai activiști și mai importanți decât alții, organizează diverse întâlniri "conspirative", ținute în limbi străine pe după căpițe cu fân și au ajuns să creadă că
FÂNFEST: Mesajul locuitorilor din Roșia Montana pentru FÂNSENIȘTI by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/21794_a_23119]
-
istorie și critică literară să nu fie[...] Cred că o să regreți mai târziu că n-ai avut în tinerețe o voință puternică de autorealizare". În ce-l privește, mărturisește că trăiește "clipe de conștiință demiurgică, de mesianism infinit, care mă îmbată, mă avântă extatic și alcătuiesc o fecundă compensație frequentelor mele depresiuni. Uneori mă trăiesc ca un mit. Și atunci tot ceea ce a fost înaintea mea și tot ceea ce vine după mine îmi pare neinteresant și inutil. Îmi trăiesc drama propriei
O parteneră de corespondență a lui Cioran by Simona Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/16666_a_17991]
-
cuvântul în cea mai sigură armură a singurătății, ritualul într-o umbră ce bate înainte pe un pavaj pietruit cu chipuri de sfincși: "Și acum în seara hărăzită trec/ Hohotind de gânduri, însetat de chin/ Nemișcat în forma zeului petrec/ Îmbătat de rouă în etern suspin"... George Virgil Stoenescu, Fratele meu, versuri, cu o prefață de Eugen Negrici și o postfață de Lidia Vianu, Editura "Univers enciclopedic", Buc., 2000
Un sapiențial vitalist by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/16698_a_18023]
-
Mircea Mihăieș Aflați pe cai mari, pedeseriștii nu pierd nici un prilej să scurme în gunoaiele societății românești, doar-doar vor reuși să prostească populația deziluzionată și derutată de penibila prestație a "algoritmicilor". îmbătați de aroma revanșei, ahtiați de putere, oamenii lui Iliescu au ieșit în haită la cerșit voturi. Aroganța comunistoidă și nesimțirea nomenklaturistă se citesc în privirile rapace ale hienelor politice ce-au dus România la infarctul care, după 1996, n-a
Autoritarismul de bodegă by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16778_a_18103]
-
o poezie a Ninei Cassian (Expresii improprii, în vol. Jocuri de vacanță) mizează tocmai pe asemenea efecte comice. Textul începe cu "Stavăr, filfizon de marcă, / se trezise singur leoarcă", continuă cu "se îndrăgostise turtă", "pînă-ncărunțise criță", "protesta la toartă", "se îmbată lela", "se îngîmfase bocnă" - pentru a sfîrși cu distihul "Geaba, Stavăr! Gata, fete! / Azi ești singur ciuciulete" (sublinierile, desigur, îmi aparțin). Una dintre cele mai frecvente expresii de subliniere a intensității mi se pare a fi, în momentul de față
"La sînge" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16769_a_18094]
-
libertate a fost, poate, motorul istoriei, dar nu de puține ori această idee s-a dovedit o ficțiune, sau a fost atît de abstractă ca și o ficțiune...". Disidenții devin în bloc pentru fostul mare celebrator ceaușist "disidenți de salon, îmbătați de aplauze pentru nulificiența lor". Ne putem întreba de pe ce poziții cuvîntează, la ora actuală, D.R. Popescu. Evident că nu îndrăznește a se mai pronunța deschis în numele ideologiei pe care a slujit-o cu o rîvnă funestă și care i-
O legendă spulberată by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16764_a_18089]
-
ei să facă? Să nu se amestece! Să-i fi lăsat pe iliescieni să coboare până pe ultima treaptă a ticăloșiei și să fi așteptat prilejul de a reconstrui țara de la zero. Preluând din mers năravurile bolșevice, cu instituții cu tot, îmbătați de putere și bolnavi de orgoliu au compromis, pentru decenii de aici înainte, orice șansă de redresare. Trăim deja în post-constantinescianism așa cum am trăi în casă cu un cadavru.
România post-constantinesciană by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16994_a_18319]
-
-o trecînd pe sub ramuri/ e un monad migrînd/ ca o globulă de sînge/ în fericia/ lui Dumnezeu" (Trec). La modul obiectiv, contemplă un univers depopulat, umplut doar de respirația izbăvitoare a Atotputernicului: "O, adierea vieții ei/ lăuntrul/ acestei adieri/ ce-mbată totul/ pînă-n istovul lacrimilor -/ dacă nu e/ lumirii noastre/ respirarea însuși/ a Domnului pe ape -/ n-a fost nimeni/ la vămile durerii/ și-ale morții/ n-a stat nimeni/ sub floare și-ndurare/ totu-i noapte/ și nu mai este
Misticul rebel by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16997_a_18322]
-
uranic de putere/ un tron tunînd/ erupe-n inima-mi - de foc vorbit - un Popol Vuh/ Mă rup de aripi/ stau iradiere/ suflarea mea/ e-acum apoteoză/ ființelor întregului văzduh" (Un centru). O sangvină ebrietate se învecinează cu sacrilegiul: "Mă-mbăt pînă-n/ ultimul mirelui sînge/ arterele mele/ se sparg peste cer/ vorbiți-mă duhuri/ pînă tună de glasu-mi/ temeliile-ntregii puteri" (Mă-mbăt). Nu altminteri decît o ființă demoniac totalizantă, poetul se declară înzestrat el însuși cu daruri mai mult decît
Misticul rebel by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16997_a_18322]
-
suflarea mea/ e-acum apoteoză/ ființelor întregului văzduh" (Un centru). O sangvină ebrietate se învecinează cu sacrilegiul: "Mă-mbăt pînă-n/ ultimul mirelui sînge/ arterele mele/ se sparg peste cer/ vorbiți-mă duhuri/ pînă tună de glasu-mi/ temeliile-ntregii puteri" (Mă-mbăt). Nu altminteri decît o ființă demoniac totalizantă, poetul se declară înzestrat el însuși cu daruri mai mult decît orfice, uzurpatoare ale atributelor divinității: "Sînt o ființă ultimă/ sînt templul/ tuturor limbilor/ în glorie sunînd/ Dacă-a trecut/ cuvîntul peste ape
Misticul rebel by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16997_a_18322]
-
secoli/ punte pulsînd în/ numenul pur -/ mi se dezleagă/ inima-n ceruri/ văd cu arterele/ rupte-n azur!" (Sînt de varga). Sau acest extaz grevat pe o vanitate mixtă, somatic-spirituală, șocant prin decantarea de euforii fiziologice: "toate ființele nemuritoare/ se-mbată-n mine/ ca-ntr-un singur duh -/ nu mai există-n cer/ nici o putință/ nici un extaz/ în care nu-s deschis -/ tot sîngele meu/ strigă-n abis/ sînt flacără/ sînt focul stînd ființă!" (Sînt numai aer). Ajuns aci, bardul înalță
Misticul rebel by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16997_a_18322]
-
o părere) obligați-l/ să se sinucidă sau aruncați-i afară mormîntul sărac/ lucrurile sînt deja simple: viii îi lingușesc/ necontenit numai pe cei morți? (Cîntece de îngropat pe cei vii). Și într-o postură și-n cealaltă, autorul se îmbată de propria sa vitalitate, transpusă în libertatea conexiunilor, o libertate confuză, iritată, primejdioasă, probă a impactului asumat cu lumea: "ești atît de liber că poți să te strecori pe sub peisaj/ ești atît de liber încît o întreagă lume/ poate fi
Poeți ai "Școlii nemțene" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17052_a_18377]
-
fosta lui secretară că Preda bea ca orice om normal, mulți din cei care l-au cunoscut știu (mă număr printre ei) că, cel puțin în ultima perioadă (un an, doi, poate mai mulți, e greu de spus exact) se îmbăta frecvent, dar nu dintr-o plăcere vicioasă, ci dintr-un soi de disperare. Mi s-a părut, nu o dată, că vrea să se distrugă. De ce, nu știu. Nu știu nici apropiați ai lui, pe care i-am întrebat. Ultimul roman
"...Sînt un om terminat" by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17066_a_18391]
-
pînă la următorii două mii de ani de istorie. Cine a mai scris așa-ceva? Este prima istorie completă a ideii de literatură. Deci, ca "români", nu avem nici un motiv de complexare, de umilință". Aidoma unui poet simbolist, Adrian Marino se îmbată de un simțămînt al circulației exotice: "Recent, după reuniunea traducătorilor străini de literatură română, m-am întîlnit cu Laurențiu Ulici, care mi-a spus următorul: un vietnamez a citit versiunea japoneză a cărții mele și a "întrebat" de mine! Versiunea
Adrian Marino între lumini și umbre by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15783_a_17108]
-
paradoxală, dau valoare poemelor de citit în după-amieze de octombrie. Uneori câte un singur cuvânt se încarcă de conotații multiple și fulgurante, ca în poemul acesta: "Apelativ de dragoste,/ Minune,/ Pedeapsă,/ Floare de crin,/ Lancelot,/ Har,/ Neatenție a zeilor,/ Vis îmbătat de sare,/ Furtună,/ Izvor." Laitmotivul acestei cărți ar putea fi nu neapărat un cuvânt sau o idee, ci muzica lui Mozart, să zicem uvertura Flautului fermecat. Sunt poeme eterate, în nuanțe subtile, ce nu cer atât un demers interpretativ cât
Primăvara halucinantă a lui Miller by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/15883_a_17208]
-
nu ne-a părăsit, Iarbă și Om ne dăm întâlnire cu Diavolul pentru a ne învinge temerile despre Dragoste, Viață și Blestem... Iarbă și Om, o singură Moarte! Dacă aș putea plânge, mi-aș amesteca lacrimile cu vin, să vă îmbătați de durerea sufletului meu! Aș îngenunchia în Păcat, cu mâna pe inimă, strigându-vă cu mii și mii de cuvinte neînțelese încă, prinse în flăcările dragostei mele risipite prin așternuturile Vieții... Cu lacrimile îmbătate de dorință, trebăluind deasupra viselor, voi
Poetul de gardă. In: Editura Destine Literare by George Călin () [Corola-journal/Journalistic/82_a_226]
-
amesteca lacrimile cu vin, să vă îmbătați de durerea sufletului meu! Aș îngenunchia în Păcat, cu mâna pe inimă, strigându-vă cu mii și mii de cuvinte neînțelese încă, prinse în flăcările dragostei mele risipite prin așternuturile Vieții... Cu lacrimile îmbătate de dorință, trebăluind deasupra viselor, voi veni lângă copiii din flori de vișin ai civilizației, să-i învăț să vă sculpteze gândurile în boabe de rouă sau..., de ce nu...? În durerea pietrelor aruncate de-a valma în calea vieților voastre
Poetul de gardă. In: Editura Destine Literare by George Călin () [Corola-journal/Journalistic/82_a_226]
-
filmului luat în ansamblu "nu exista o viziune coerentă". Iar dacă el însuși li se păruse plin de sine celorlalți, aceștia avuseseră grijă să n-o spună.) Prin urmare, își reproșa cu atît mai mult că într-o seară se îmbătase în barul Uniunii și îi spusese lui Kingsley că ambiția lui era să scrie un scenariu cu o bătaie în timp de cincizeci de ani. Din această discuție lapidară și îngreunată de alcool Kingsley dedusese că Terry era un fel
Jonathan Coe - Casa somnului by Radu Paraschivescu () [Corola-journal/Journalistic/15650_a_16975]
-
sultanul declară război lui Petru, nu fără ajutorul tehnic al regelui Suediei. Turcia era, atunci, singura putere în stare să stăvilească revărsarea împărăției ruse. Turcii adunaseră o armată uriașă (300.000) față de 40.000 cîtă strînsese, cu greu, Petru. Și îmbătat cu victoria asupra suedezilor (mai ales în vestita bătălie de la Poltava), țarul repetă greșelile rușilor de odinioară. Dimitrie Cantemir i se alătură militar. Dar turcii, înțeleși cu tătarii erau prea puternici. Urmă înfrîngerea de la Stănilești. Dar, brusc, turcii au hotărît
Țarul care a europenizat Rusia by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15728_a_17053]
-
să vezi strînse într-un singur loc. Acum sînt goale, cu geamurile sparte, cu totul prăduit înăuntru, cu bucăți din ele care stau să cadă. Ca de pe trupul unui lepros. Aici, cîndva, și domnul Dimisianu depune mărturie, se făcea promenadă, îmbătată de mirosul salcîmilor ce străjuiau strada. La liceul Bălcescu au învățat Nae Ionescu, Bazil Munteanu, Vasile Băncilă, Mihail Sebastian, Nicu Carandino, Perpessicius și lați mari oameni. Și urmele lor au fost înghițite de timp, de istorie. În realitatea Brăilei le
Actualitatea by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15786_a_17111]
-
mine cel de atunci, ca și pentru cel de astăzi, compozitorul Dorin Liviu Zaharia. În afară de cîntări nesfîrșite, de nopți pierdute în alcool și metafizică, venea o oră din noapte cînd Ciabi Zaharia ne spunea: "Acum dăm extemporal. Scriem." După ce ne îmbătam, după ce vorbeam de Nae Ionescu, de Cioran, de cărțile interzise, de poezii, de Kant, dădeam extemporal. Subiectul a fost o dată: "ce știm despre bisericile din București". Era un exercițiu care ne provoca, care scotea din noi ceva ce exista, dar
Alexandru Dabija: "Pentru mine, Cehov este un însoțitor" by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16213_a_17538]
-
Ortodoxismul, religie primitivă, de țărani, face din români mistici periculoși, lesne manipulabili și complet lipsiți de uzul rațiunii. În toate călătoriile sale pe întinsul țării, Kaplan e șocat de cantitățile de alcool (țuică) consumate de localnici, uneori fără să se îmbete. Beau și femeile, și tinerii, toată lumea, astfel că la un moment dat Kaplan începe să-i distingă pe români de germani, de pildă (în Transilvania) după cît de limpede și focalizată le e privirea. Drept e că de la punct încolo
Dincolo de rău by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16287_a_17612]
-
urât la el, doar i-am transmite ceva din disprețul nostru jignitor. La capătul celălalt al mesei un brav mujic cu ochi albaștri și sinceritatea pictată pe față, un surâs de pâine caldă, cine altul decât Tvardovski? Îl privim insistent îmbătându-ne de admirația noastră, până când niște amici ruși vin să se așeze lângă noi. Și aflăm că era tocmai pe dos. Mujicul blând căruia i l-ai fi încredințat pe Dumnezeu era Surkov ce-l acoperise cu noroi pe Pasternak
Pagini de mare literatură by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16292_a_17617]
-
în satul lui. Și n-am aflat. Abia atunci am avut curajul să-l întreb și ce-a fost cu sinuciderea omului, al cărui nume, uite, acum l-am uitat. Fusese o încăierare sentimentală, nicidecum una politică. Bietul om fusese îmbătat și pus să-l omoare pe tata de niște săteni care se bătuseră cu cei doi frați ai tatei mai mici, la bal, pentru fete. A urmat un proces, la care tata s-a dus și l-a disculpat pe
Doina JELA - "Să nu lăsăm să ne fie organizate sentimentele" by Ara Șeptilici () [Corola-journal/Journalistic/16337_a_17662]
-
de autoanalizare indirectă, de înțelegere a realității în care am trăit și prin ea a oamenilor care au ieșit din ea, lăsîndu-și acolo "pas mal de plumes", cum ar spune francezii. Pe de altă parte, nu-mi place să mă-mbăt cu apă rece. Eu cred că dacă prima carte pe tema asta, Cazul Nichita Dumitru, n-ar fi avut un succes considerabil, și de public și la cititori importanți, n-aș fi scris-o pe-a doua. Ori aș fi
Doina JELA - "Să nu lăsăm să ne fie organizate sentimentele" by Ara Șeptilici () [Corola-journal/Journalistic/16337_a_17662]