231 matches
-
a cărui finalitate o constituie chiar cartea. Coordonator este tînărul poet Adrian Bodnaru, construcția grafică pică în responsabilitatea artistului plastic Dan Ursachi, un rol important îi revine componentei tehnice (adică specialiștilor și utilajelor tipografice), iar undeva, în atmosferă, prin aerul îmbibat subtil cu tot felul de parfumuri rare, veghează, ludic și ceremonios, și ochiul ciclopic al lui Șerban Foarță. De altfel, seria neagră a cărților de poezie de la Brumar a fost deschisă chiar cu volumul Caragialeta al lui Șerban Foarță, carte
Cartea ca obiect estetic by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17285_a_18610]
-
precarele interpretări critice îngăduite în prelungirea lor. Dar n-aveam ce face. Abia mai tîrziu, după ce m-am răzvrătit nu o dată contra metodei, ca tînăr asistent al profesorului devenit și decan, am înțeles două lucruri. Primul era că, decît interpretări îmbibate că un burete de ideologie marxista, documentaristica era infinit preferabila. Iar al doilea, ca, fără un dram de stiință adevărată, istoria literaturii este o îndeletnicire nu doar inutilă, dar înșelătoare că o fată morgana. Astăzi aproape nu se mai învăța
Un dram de stiintă by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17545_a_18870]
-
Neașteptată e mai gingaș: alături de mine Un tânăr marinar: azurul Și albul uniformei sale, și-afară O mare toată-n fragede culori. [Le nere scale della mia taverna] [Negrele scări ale tavernei mele] Negrele scări ale tavernei mele Le cobori îmbibat tot de vânt. Frumosul păr ți-a căzu peste Ochii șăgalnici pe un al meu firmament De demult. În aburoasa tavernă Acum miroase a port și a vânt. Vânt slobod ce sculptează trupuri Și-mboldește pasul marinarilor albi. [La veneta
Sandro Penna, poetul aleanului homoerotic () [Corola-journal/Journalistic/5422_a_6747]
-
tuș și pastă albă. Singure liniile vor să se deseneze Dar se preschimbă în stampe japoneze, Dar printre godete și în frenezia creată Vărs din greșeală ...un pahar cu apă. Iar într-un scurt moment, Pielea-mi devine pergament: Creponată, îmbibată și pătată De stropii de acuarelă picurată. Vreau s-apuc între degete un penel, Dar mi se sfarmă în pulberi de pastel. Pe-obraji îmi curg lacrimi de acril Și picături de albastru de metil. Se-ntind, se-amestecă, devin
Ramuri, muguri si mugurasi de creatie olteniteana Antologie de poezie și proză oltenițeană by Nicolae Mavrodin si Silviu Cristache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91640_a_93424]
-
preajmă, culcându-și caii în iarba înaltă și printre arbori. începu apoi așteptarea, care nu dură prea mult. Curând, pe drum apărură doi cercetași; ceva mai în spatele lor se putea vedea întregul detașament al urmăritorilor. Nemișcați, întinși pe pământul deja îmbibat de aromele verii, suportând zumzăitul și ciupiturile insectelor, hunii scrutau printre firele de iarbă și înșiruirile copacilor, mângâindu-și fiecare cu mâna gâtul sau botul calului, de teamă ca nu cumva, printr-un nechezat, sau chiar printr-o mișcare bruscă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
-Da, la fel ca vinul și whisky, vodca și berea: nu merge. -Bere dimineața? De ce ai încercat un lucru așa de îngrozitor? -Ai dreptate, e cea mai rea. Am făcut-o din admirație pentru Bukowski care se trezea încă adânc îmbibat și care obișnuia să bea de îndată o bere. Am renunțat repede să-l imit. El, era un erou. -Vrei să zici un alcoolic. -Eroul alcoolismului. Bea cu un soi de vitejie. Înghițea doze de necrezut de alcool de calitate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1943_a_3268]
-
eu aș fi fost mama pierdută de mult. Prostituție ieftină. S-ar fi dat oricui pentru jumătate de conservă Whiskas. Interiorul casei arăta de asemenea a mahala. Decădere și schimbare era tot ce vedeam. Pânze de păianjen la uși, mizerie îmbibată adânc în covoare, iar în aer plutea mirosul greu de țigări și bere. Până și eu, care eram destul de rezistentă la asemenea priveliști, am fost copleșită. M-am împiedicat de ceva pe hol și uitându-mă să văd ce e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1980_a_3305]
-
Cu fața murdară de lacrimi, copilul privea. în grabă sosise și băiatul cu gălețile și, ca la foc, începu a căra apă cu ele de la gârlă. țăranii munceau greu, asudați. Fricționată și udată cu apă rece, vita tremura. Un țol îmbibat din care curgeau șuroaie îi acoperea spinarea. între timp, de pe câmp se aduna lume : Adam al lui Marafet, Jana Paraschivei lui Peatră, Ion Tremurici. îi schimbară pe ceilalți la frecat. Animalul însă se umfla din ce în ce și începu
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
copilărie furase magneți și fâșii de alamă sărindu-i gardul de beton, iar în liceu făcuse practică acolo. Era mai degrabă o cooperativă, unde zeci de muncitoare tot înfășurau la niște bobine uriașe. Mirosea permanent a liță și a carton îmbibat cu unsoare. Arhitectul vorbi cu un maistru bătrâior, care-i dădu în fine toate detaliile în legătură cu diferite tipuri de claxoane. Când află că existau și claxoane muzicale, care cuprindeau mai multe cornete electrice și care puteau să cânte câte o
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
de poezie-colaje, de mici momente vesele care să mai rupă din tensiune, respectiv, de cântece și dansuri țigănești, într-un spectacol special pregătit pentru festivalul timișorean. Moștenirea, prezentat în liniștea după-amiezii de duminică, se compune, în esență, din relația copil-părinte, îmbibată și de-o istorie personală, și de-o urmă de nostalgie ancestrală. „Inițiativa de a prezenta un astfel de spectacol în acest festival a venit din partea mea. Am început să lucrez la el de prin iunie. Conține și versuri scrise
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2179_a_3504]
-
ușa, care nu cedă. Împinse un umăr În țîțÎni și ușa ieși din balamale. Mirosul acela... Cu Încetinitorul: scoate batista, scoate pistolul, cotul pe perete, Întrerupătorul. Nici o amprentă. Întrerupătorul Împins În jos, luminile aprinse. Sid Hudgens măcelărit pe covor, covorul Îmbibat, pe podea o baltă de sînge lipicios. Brațele și picioarele tăiate și așezate În unghiuri stranii față de trunchi. Despicat de la vintre pînă la gît, cu albul oaselor ițindu-se prin masa aceea roșie. Fișete răsturnate În spatele lui. Dosarele Împrăștiate pe o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
păcat că deja dincolo de Styx. Din cele douăzeci și opt de poezii pe care le-am primit de la tata poetului, cât și din cele citite prin reviste, se poate constata că poezia lui Alexsandru Malin Tăcu era marcată de acea candoare adolescentina, Îmbibata de hâr până la Împlinire. Poetul avea deja o știință a metaforelor, o știință a scrierii poeziei, cum rar poate fi Întâlnită la o asemenea vârstă. Doar la Anta Raluca Buzinschi, și ea tot foarte tânără plecată dincolo de Styx, sau la
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
la poarta cărții sale, deschizând-o larg și intrând, vom descoperi un Alexandru Tăcu de pe Valea Zeletinului, ținându-se de mână, aproape În fiecare poem, cu Omar, desi Îl desparte aproape un mileniu de celebrul cântăreț al deșertăciunii. Umbră lui Îmbibata cu vin, ca remediu universal al tuturor angoaselor, se strecoară În condeiul poetului contemporan nouă și devine un fel de alter ego ce-și mângâie stăpânul cu Grasă de Cotnari. Înaromate cu licoarea lui Bachus, versurile devin zburdalnice. Întreaga carte
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
păreau dureri de intestine. Crezu că are diaree. Își apăsă mușchii, de parcă ar fi vrut să facă pipi, iar Între picioare apăru o senzație de lunecare și ceva căzu În apă. Se uită În toaletă. Acolo era tamponul de tifon, Îmbibat și deformat de sînge, care curgea Încă din ea, gros, negru și răsucit ca o frînghie Înmuiată În catran. Îl chemă pe Reggie. El apăru imediat, speriat de vocea ei. — Isuse! spuse el, cînd văzu conținutul din vasul de toaletă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
umiditatea lor, au o percepție corectă, înțeleg rostul lucrurilor. În Londra lor, poți să-ți scuturi apa de pe umbrelă și să intri într-o ceainărie Lyons, unde, fete palide îmbrăcate în uniforme alb cu negru, servesc prăjituri la fel de grele și îmbibate ca și pajiștile lor, alături de ceaiul maroniu cu lapte care este aproape singurul lucru din oraș, nu prea diferit de omonimul său indian. Se numesc „nippies“ aceste fete și Jonathan se întreabă dacă numele lor vine de la aerul lor ascuțit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
aducă mai mulți bani patronului lor. În dreapta parcului lenevește un râu îngust și sinuos, Guerlante, al cărui nume spune multe despre cursul său încetinit, cu vârtejuri și flori de nufăr. Apa inundă totul. Parcul Castelului e ca o mare țesătură îmbibată. Ierburile cresc fără încetare. Un loc făcut să atragă răul. E ceea ce i s-a întâmplat lui Clălis Destinat: totul s-a terminat în trei săptămâni, între prima vizită a doctorului și ultima lopată a lui Ostrane, groparul, care pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2242_a_3567]
-
un telefon ca să afle unde este cel mai apropiat serviciu de urgență. Individul nu era capabil, de obicei, de inițiative, dar acum s-a mișcat foarte repede. Din fericire, spitalul era aproape, dar până am ajuns acolo, prosoapele erau deja îmbibate și nu mai făceau față. Văzând picături de sânge pe caldarâm, lumea se dădea la o parte din calea mea, crezând, probabil, că mă bătusem. Nu pot să spun că mă durea, dar sângele nu se mai oprea. Doctorul a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2344_a_3669]
-
degrabă a pornografie. Nu credeam Într-un adevăr suprem care ne ilumina la sfârșit, ca un apendice. Poate că În filmele despre care povestea Anton se Întâmpla așa, dar În viața reală, În nici un caz, aici adevărul era Împărțit egal - Îmbibat atât de materie, cât și de minte. Încet am Început totuși să Înțeleg cum Își câștiga prietenul meu existența. Și cărei activități se dedicase când m-a invitat În sudul Franței acum câțiva ani. Dacă te referi la ceea ce cred
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
reparat automobile de pe Podyras Street, la parterul întunecat al unei clădiri comerciale neocupate în rest. Ușile garajului erau de obicei deschise, umplând nările pietonilor cu un miros usturător de crenvurști fierți și muștar, la care se adăuga cel de ciment îmbibat timp de mulți ani cu lubrifianții și uleiurile de motor care se scurseseră din toate tipurile de mașini. Miasma care ieșea din Paradisul Vânzătorilor îl făcea uneori pe trecătorul perplex și copleșit să privească prin ușa deschisă spre întunericul din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
nou transport de răniți, În loc de a se odihni o frântura de ceas, gustau o cafeluța și ... iarăși la datorie. Reglementar, triajul noilor sosiți Începea cu examinarea lor "la piele", În scopul depistării leziunilor avute, schimbarea garourilor hemostatice și a bandajelor Îmbibate, imobilizarea provizorie, cu atele, a fracturilor, administrarea de lichide cu medicamente analgetice, sulfamide antigangrenoase, controlul radiologic al focarelor de fractură și zdrobiri pentru descoperirea corpurilor străine (schije, plumbi) reținute. După aceasta la sala de operații. De fapt, lucrau concomitent două
Istoria Neurochirurgiei Ieşene by Hortensiu Aldea, Nicolae Ianovici, Lucian Eva [Corola-publishinghouse/Memoirs/1293_a_2216]
-
efort să-și schimbe forma pălăriei, scoțându-i fundul În afară. Trecu pe lângă West End spre Broadway, intrând În prima prăvălie cu hamburgeri, așezându-se În spate și comandând ceai. Bău până la fundul ceștii grele, până la gustul taninat, storcând plicul Îmbibat și cerând celui de la tejghea Încă niște apă, simțindu-se pârjolit de sete. Pe fereastră hoțul lui nu apăru. Deja cea mai mare nevoie a lui Sammler era acum să ajungă În patul său. Dar știa ceva despre cum să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
n-ai altă soluție decât să te angajezi pe vară undeva, de preferință noaptea, ca să nu pierzi ziua de ștrand de pe malul Dunării, așa că iată-mă la fabrica de mobilă din oraș, întorcînd de zor, în fiecare noapte, plăci aglomerate, îmbibate bine cu un miros înțepător de nu știu ce substanță, până dimineața la 7 când plecam către casa ei. O mai blangodeam prin parc până dispăreau ai ei la serviciu, după care băteam cu semnal în poarta mare, verde, nu înainte de a
Singur sub duș by Dan Chișu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295575_a_296904]
-
spărgea ca o coajă de ou, ca o ciupercă, și toată această mâzgă uscată se ridica În aer, răspândindu-se asemenea unui abur scos de o locomotivă prin toate ungherele casei. Se răzbuna atunci și praful de pe covor, și praful Îmbibat În fotolii, și cel pitit ca un motan sub canapea, și praful de pe geam, și cel din spatele ușii, și cel Îmbibat de zeci de ani de zile În mobilier. Acest lucru se Întâmpla Însă destul de rar, iar Mașa era atât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
singur și, în virtutea acestui fapt, nu se mai cuvine sè mènânce singur! totul pèrându-mi-se, brusc, ciudat și ireal! M-aș convinge cè n-am visat numai dacè aș reintră în camera mateianè și m-aș apropia de patul, fost mateian, îmbibat acum de copleșitoarea prezențè femininè din așternuturi, îmi sting nerèbdètor țigară neterminatè și traversând holul, pèșesc fèrè zgomot spre cameră mateianè, deschizând încetișor ușa, ca sè n-o trezesc, o privesc din prag, cum doarme, parcè minunându-mè cè femeia de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2309_a_3634]
-
de tăria vinului amestecat cu soare fixând hipnotic ochiul nopții, Luna. Ba da. Când? Anul trecut, care an trecut, adevărat, nici n-a apucat să plece, trăim cu plecarea ei, bogată, lăsată, păstrată, nealterată, descântată, nediluată, neuitată, de nestemată, alunecată, îmbibată, îmbălsămată, neterminată. Silozurile pârâie de porumb. Dunărea geme de pești aruncându-se peste maluri împreună cu noaptea, de-a valma. Greierii cântă, ziua dă buluc cu parfumurile care s-au dus, agresiv te cuprinde amintirea ei, amintirea sapă gropi în suflete
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]