1,512 matches
-
mai departe. Un director de festival trebuie să creeze un brand, cum se spune, din ceea ce face și să urmărească, pînă în cel mai mărunt detaliu, punerea în aplicare a proiectului său. Trebuie să ducă povestea mereu mai departe, să îmblînzească imposibilul, să nu poată trăi fără teatru, să-și respecte echipa, pe creatori și publicul. Un director de festival nu poate nimic fără cei din jurul său. Un director de festival împarte cu oamenii săi succesul, reușita și își asumă singur
Festivaluri, festivaluri by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/7714_a_9039]
-
care a dat-o, atunci, profesorul Vianu calificativului maxim ar putea fi invocată încă, pe post de precedent juridic, de orice critic literar al momentului. Asta dacă e să dăm crezare bucăților de memorialistică versificată din Povești pentru a-mi îmblânzi iubita: "eram hotărât să absolv universitățile mele, și/ toate aceste zbateri le-am transfigurat, în fața gravului/ profesor, într-o descriere personală și infernală a/ celor două stânci, punând de la mine, îndepărtându-mă/ de text, profesorul ascultându-mă cu calm în
Delfinii personali by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/7728_a_9053]
-
compozită cum e, instituie, în plină epocă a evazionismului sintactic, o anume poezie retorică. Culeasă din nou în recenta ediție de Opere - spre mirarea celor a căror acoperire de lectură alternează strict între gazetărie și proză - Povești pentru a-mi îmblânzi iubita se dovedește, fără exagerări, extraordinară. Dacă, lucru știut, în materie de mătuși burgheze Teodor Mazilu e, pentru Cosașu, artizanul gândului cel bun, în chestiunea iubitei nărăvașe mandatul îl deține, după toate aparențele, Tudor Vianu. Că e vorba, în chip
Delfinii personali by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/7728_a_9053]
-
pag. 221) În loc să creeze, ca mai toți poeții cu care este contemporan, tropi rafinați, prozatorul Radu Cosașu preferă, folosindu-se de versuri, să îi denunțe. Așa se face că, deși, prin raportare la poeticile actuale, volumul Povești pentru a-mi îmblânzi iubita apare drept extrem de proaspăt, influența lui reală asupra tinerilor autori a fost, printr-un grozav ghinion bibliografic, nesemnificativă. Priza directă la real, cadența jurnalistică a frazei, discursul întors către sine, aluzia culturală inteligent disimulată, manierismul gestului anodin, tentația stilistică
Delfinii personali by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/7728_a_9053]
-
granițe e, din perspectiva criticii de acum, singura care, în mod real, datează. Hibridizarea genurilor nu mai necesită, iată, scuze prealabile, nici aici, nici în alte cărți. Adică nici în - pe cât se poate diagnostica - poezia din Povești pentru a-mi îmblânzi iubita (1978), nici în - la fel de imprecis simptomatologic - proza din Maimuțele personale (1968) sau din Alți doi ani pe un bloc de gheață (1974). Nu voi comenta, din rațiuni de precizie analitică, decât primul membru al acestei ecuații. Romanul cinic al
Delfinii personali by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/7728_a_9053]
-
neconcordanțe, de vreme ce el își permite luxul de a ceda nonșalant chiar din debutul cărții frâiele narațiunii. Prezența autorului de pe copertă se face simțită numai sporadic. Și admirabil. Avem, prin urmare, un destin etajat după un model cert. Dan Lungu îl îmblânzește prin candoare. Avem o femeie bătrână și nițel resentimentară. Dan Lungu o aduce în momentele calme ale copilăriei. Avem o sumedenie de glume. Dan Lungu le dă consistență prozastică. La rigoare, avem nevoie - se spune - pentru export, de un roman
Incapacitatea acomodării by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9627_a_10952]
-
urmărindu-l pe CRBL(se citește Cerebel) dansînd break dance pe Bach. Ideea invitării lui în această formulă ține direct de investigarea conviețuirii în afara intimității, tema studiului din acest spectacol. A spațiului - aici, blocul - a ceea ce este traiul de cartier, îmblînzit în această montare, privit cu tandrețe, într-un fel, cu interes. Cu înțelegere. În orice caz, fără nici un fel de resentiment, așa cum o facem noi toți prea des. La Teatrul Odeon, cîțiva artiști importanți spun o poveste. Una dintre miile
Vă place Bach? by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/9615_a_10940]
-
și creștină își schimbă identitatea. șoselele acoperă pășunile, pădurile se micșorează spre a face loc stațiunilor alpine, turismul prinde ființă și liniile de teleferic brăzdează văile. Călătorii și sihaștrii sunt înlocuiți de schiori și alpiniști, iar peisajul asprimii alpestre este îmblînzit de înlesnirile civilizației. Moravurile se domesticesc la rîndul lor și puritanismul se stinge. Femeile își pierd aerul pudic și ajung să se închine tocmai zeului pe care creștinismul l-a repudiat secole de-a rîndul: sexul. Inima li se înveșmîntează
Gustul resemnării by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9661_a_10986]
-
ale "When the Saints Go Mar-ching' În". Până și cei mai re-cal-ci-tranți și mai rebeli elevi, chiar și cei ce poartă in-scrip-ția ÎN SFÂR-ȘIT, LI-BERI pe car-toa-ne sau mă-nun-chiuri ele-gan-te de flori de hâr-tie îm-ple-ti-te cu șnurul robei, par îmblânziți de na-tu-ra fi-na-lă a ce-re-mo-niei și de pie-ta-tea de-su-e-tă a dis-cur-su-ri-lor. Pu-neți umărul la pro-pă-și-rea Americii, li se spu-ne. Luați-vă în pri-mi-re lo-cu-ri-le care va aș-teap-tă în ar-ma-te-le paș-ni-ce ale so-cie-tă-ții de-mo-cra-ti-ce. Chiar dacă va zbateți ca să re-u-șiți, fiți ge-ne-roși
John Updike Teroristul by Iulia Gorzo () [Corola-journal/Journalistic/9641_a_10966]
-
masa noastră. Și-a șters fruntea cu un șervețel, picăturile nu au mai apărut. - Vă simțiți mai bine? Ar fi putut să fugă în timp ce lipsisem de la masă, dar a rămas pe scaun. Mi se părea că, încetul cu încetul, o îmblânzeam, în curând se va simți în largul ei și îmi va răspunde la întrebări sau va lua parte la o conversație reală. Chelnerul a venit să ne întrebe dacă am terminat. - Da. - Doriți și un desert? Am întrebat-o din
Régis Jauffret - Poveste de iubire by Dragoș Jipa () [Corola-journal/Journalistic/9692_a_11017]
-
mai profundă, pe accea a materiei fluide, a magmei în plină efervescență, a amorfului elementar. Și chiar dacă pare paradoxal, în următoarele etape, cînd expresionismul lui se ritualizează și motivele coboară către reprezentări totemice, energia exprimării se disciplinează și paroxismul se îmblînzește. Îndepărtarea de sursa ,,realistă,, nu radicalizează gestul și nu exacerbează vitalitatea, ci, dimpotrivă, le supune unei extrem de subtile cerebralități. Și acest proces este tot mai evident pe măsură ce imaginea se abstractizează și suprafața începe să prevaleze în raport cu planurile de adîncime. Acum
Ion Țuculescu sau despre ieșirea din timp by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9759_a_11084]
-
un simplu jurnalist cu ceva talent sub mia de euro. Piața salariilor s-a dat complet peste cap când Dinu Patriciu a intrat în scenă și a supralicitat. Gazetari cu pană ascuțită, ca Grigore Cartianu sau Ovidiu Nahoi, s-au îmblânzit. Tema oligarhiei și a marilor grupuri de interese care agresează statul a dispărut din scriitura lor. Au schimbat macazul. Au abandonat jurnalismul militant și luptele de tranșee în favoarea unei evadări comandate din politică. În pat cu oligarhul I-au imitat
BULVERSAREA VALORILOR by Dan Tãpãlagã () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1337_a_2737]
-
iese cu totul, dar rămâne la distanță): Nu pot să mă joc cu tine. Nu sunt îmblânzită. MICUL PRINȚ: O, iartă-mă! N-am știut. (se așază amândoi, se privesc în tăcere) Dar spune-mi, te rog, ce înseamnă "a îmblânzi"? VULPEA: Nu ești de prin partea locului. Nu te-am mai văzut. Ce cauți pe aici? MICUL PRINȚ: Caut oamenii. Ce înseamnă "a îmblânzi"? VULPEA: Cauți oamenii... Hm! Oamenii au puști și vânează. E foarte neplăcut! Dar oamenii mai cresc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
știut. (se așază amândoi, se privesc în tăcere) Dar spune-mi, te rog, ce înseamnă "a îmblânzi"? VULPEA: Nu ești de prin partea locului. Nu te-am mai văzut. Ce cauți pe aici? MICUL PRINȚ: Caut oamenii. Ce înseamnă "a îmblânzi"? VULPEA: Cauți oamenii... Hm! Oamenii au puști și vânează. E foarte neplăcut! Dar oamenii mai cresc și găini. E singurul folos de pe urma lor. Cauți găini? MICUL PRINȚ: Nu, caut prieteni. Ce înseamnă "a îmblânzi"? VULPEA: E un lucru prea des
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
PRINȚ: Caut oamenii. Ce înseamnă "a îmblânzi"? VULPEA: Cauți oamenii... Hm! Oamenii au puști și vânează. E foarte neplăcut! Dar oamenii mai cresc și găini. E singurul folos de pe urma lor. Cauți găini? MICUL PRINȚ: Nu, caut prieteni. Ce înseamnă "a îmblânzi"? VULPEA: E un lucru prea des dat uitării. Înseamnă "a-ți crea legături", "a înțelege" și "a te face înțeles". MICUL PRINȚ: "A-ți crea legături..." E frumos. Dar cum se face asta? E ușor? VULPEA: Desigur. Tu nu ești
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
am nevoie de tine. Și nici tu n-ai nevoie de mine. Eu nu sunt pentru tine decât o vulpe. La fel cu o sută, cu o mie, cu o sută de mii de alte vulpi. Dar dacă tu mă îmblânzești, dacă ai să mă înțelegi și ai să mă faci să te înțeleg, vom avea nevoie unul de altul. Tu vei fi, pentru mine, fără seamăn în lume. Eu voi fi, pentru tine, fără seamăn în lume... MICUL PRINȚ: Încep
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
altul. Tu vei fi, pentru mine, fără seamăn în lume. Eu voi fi, pentru tine, fără seamăn în lume... MICUL PRINȚ: Încep să înțeleg. Da, cred că încep să înțeleg... E undeva o floare... mi se pare că m-a îmblânzit... dar n-am știut până acum. VULPEA: Se prea poate. Pe Pământ întâlnești tot felul de lucruri. MICUL PRINȚ: Dar nu e pe Pământ! E în altă parte, undeva... VULPEA: Pe altă planetă? MICUL PRINȚ: Da. VULPEA: Pe planeta aceea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
La ce te gândești? VULPEA: Vezi tu, viața mea e mereu aceeași. Eu vânez găinile, pe mine mă vânează oamenii... Toate găinile se aseamănă între ele și toți oamenii se aseamănă între ei. Așa că mă plictisesc. Dar dacă tu mă îmblânzești, viața mi se va însenina. Voi cunoaște sunetul unor pași deosebiți de ai tuturora. Pașii altora mă fac să intru sub pământ. Pașii tăi mă vor chema din vizuină ca o melodie. Înțelegi? MICUL PRINȚ: Da, cred că da. VULPEA
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
nu mănânc pâine. Mie, grâul nu mi-e de folos. Mie, lanurile de grâu nu-mi aduc aminte de nimic. Și asta-i trist. Însă tu ai părul de culoarea grâului copt. Va fi, de aceea, minunat când mă vei îmblânzi! Grâul, auriu și el, îmi va aminti de tine. Și-mi va fi nespus de dragă adierea vântului prin lanul de grâu... (gest timid de apropiere) Te rog... îmblânzește-mă! MICUL PRINȚ: Bucuros aș vrea, numai că nu prea am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
culoarea grâului copt. Va fi, de aceea, minunat când mă vei îmblânzi! Grâul, auriu și el, îmi va aminti de tine. Și-mi va fi nespus de dragă adierea vântului prin lanul de grâu... (gest timid de apropiere) Te rog... îmblânzește-mă! MICUL PRINȚ: Bucuros aș vrea, numai că nu prea am timp. Am de căutat prieteni care să mă ajute și o mulțime de lucruri de cunoscut. VULPEA: Nu cunoaștem decât ceea ce îmblânzim. Oamenii nu mai au timp să cunoască
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
grâu... (gest timid de apropiere) Te rog... îmblânzește-mă! MICUL PRINȚ: Bucuros aș vrea, numai că nu prea am timp. Am de căutat prieteni care să mă ajute și o mulțime de lucruri de cunoscut. VULPEA: Nu cunoaștem decât ceea ce îmblânzim. Oamenii nu mai au timp să cunoască nimic. Ei cumpără lucruri de-a gata, de la neguțători. N-au timp să și le facă singuri. Cum însă nu există neguțători de prieteni gata făcuți, oamenii nu mai au prieteni. Dacă vrei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
timp să cunoască nimic. Ei cumpără lucruri de-a gata, de la neguțători. N-au timp să și le facă singuri. Cum însă nu există neguțători de prieteni gata făcuți, oamenii nu mai au prieteni. Dacă vrei să ai un prieten, îmblânzește-mă. MICUL PRINȚ: Ce trebuie să fac? VULPEA: Trebuie să ai foarte multă răbdare. La început, vei sta ceva mai departe de mine, uite-așa, ca acum. Eu te voi privi cu coada ochiului, iar tu nu vei rosti niciun
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
plimbare care nu seamănă cu nici o altă plimbare. MICUL PRINȚ: Întâlnirea cu mine e un rit? VULPEA: Da, a început să fie, pentru că nu seamănă cu nici o altă întâlnire. Pe tine te aștept cu inima bătând altfel, pentru că tu mă îmblânzești. Uite, poți să stai lângă mine și să mă mângâi. În tine am încredere. (Se așază alături, Micul Prinț o mângâie delicat.) MICUL PRINȚ: Știi, va trebui, totuși, să ne despărțim. Mai am de îmblânzit atâtea locuri, mai sunt atâția
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
bătând altfel, pentru că tu mă îmblânzești. Uite, poți să stai lângă mine și să mă mângâi. În tine am încredere. (Se așază alături, Micul Prinț o mângâie delicat.) MICUL PRINȚ: Știi, va trebui, totuși, să ne despărțim. Mai am de îmblânzit atâtea locuri, mai sunt atâția prieteni pe care nu-i știu. Și, mai ales, trebuie să mă întorc la floarea mea, care mă așteaptă și, poate, e în primejdie. Știi, eu am, undeva, o floare cum nu mai e alta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
nu-i știu. Și, mai ales, trebuie să mă întorc la floarea mea, care mă așteaptă și, poate, e în primejdie. Știi, eu am, undeva, o floare cum nu mai e alta pe lume... VULPEA: Știu. Dar tu m-ai îmblânzit, și am să plâng la plecarea ta. MICUL PRINȚ: Eu nu-s vinovat, eu nicidecum nu-ți voiam răul. Nimeni nu poate fi îmblânzit împotriva voinței sale. VULPEA: E adevărat! MICUL PRINȚ: Și, totuși, ai să plângi când am să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]