419 matches
-
căror paradigme sunt. „înotătura” haotică a bourului provoacă „turburarea”/„smintirea” cusăturii fetei (dacă bourul face valuri - fata coase „vălurit”). Dar și invers : o țesere/toarcere/coasere regulată (ordonată) denotă, dar și pro- voacă „înotătura lină” a bourului - cu alte cuvinte, îmblânzirea pe cale magică a stihiei acvatice. Abia în ultimă instanță fata amenință bourul că, dacă nu va pluti lin, frații ei (vezi frații plecați în căutarea Europei răpite de taur) îl vor omorî „cu suliți”, urmând să facă din trupul lui
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
273) sau „Cu un mai/ Cu un pai/ Cu plăcintă de mălai” (13, p. 94). 3. De la sacrificii umane la ofrande alimentare De-a lungul timpului, sângeroasa practică a sacrificiilor umane a fost supusă unei serii de modificări care vizau „îmblânzirea” ritualului. Inițial, cel sacrificat (la geți, de exemplu) era „tras la sorți” (Herodot, Istorii, IV, 94) sau era „cel mai vrednic dintre cei ce se îndeletnicesc cu filosofia” (Clement din Alexandria, Covoarele, IV, 8) sau „cel mai frumos și mai
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
malonestitate din partidul roșu sau evrei, vinovați de acte de escrocherie și de brutalitate, vor cerea să pătrunză la picioarele tronului, precum și colectivul mazarist Pherekydes, porțile palatului le sunt deschise și acolo găsesc nu numai o ureche binevoitoare, ci chiar îmblînzirea asprimilor legii în favorul lor. Dar niște proprietari ai pământului Moldovei cari cer numai respectul legilor, numai buna credință, numai adevăr? Aceștia nu merită nici o băgare de seamă. Țara aceasta pare a fi a străinilor și străini nu mai sunt
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
pare că această retorică a fost repede delimitată de politică, ca fiind specie diferită și, de fapt, subordonată acesteia”. În consecință, retorica (nu cea demagogică) și legislația nu reprezintă decât componente ale artei politice. Constatăm aici (în Omul politic) o „îmblânzire” a vehemenței contra retoricii, așa cum se manifestă ea în Gorgias, unde e trecută fără nuanțări între formele lingușirii. Astfel părintele Academiei anticipează într-un anume sens „distorsiunile” strategice care pot fi provocate deliberat noțiunilor noastre primitive asupra relațiilor text/imagine
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
de moarte, înțelepciunea unei plăceri obținute prin punerea de acord cu lumea în dimensiunea momentului, bucuria neumbrită de niciun nor obținută prin practica purei plăceri de a exista - tot atâtea maxime simple și teribil de eficace pe teren existențial... -8- îmblânzirea morții. Epicurismul se structurează în jurul acestei evidențe: vom muri. Adevăr banal, desigur, dar ocultat de cei mai mulți oameni, care se mint, se iluzionează, trăiesc ca și cum ar fi eterni, se îmbată în existență zbenguindu-se ca niște ludioni fără moarte, deformează realitatea
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
pedeapsă trimisă de vreo divinitate înfuriată de cine știe ce greșeală a nefericitei, ci o simplă disfuncție a atomilor, a canalelor fiziologice, o consistență inadecvată a substanțelor. Cerul? Gol de zei, dar plin de atomii care compun soarele, luna, aștrii, stelele... -10- îmblânzirea morții. Nimic nu se naște din nimic, totul pleacă de la atomi și de la deplasările lor în vid - e un lucru care se știe de-acum. Chiar și moartea se supune acestei legi. Or, ea se află la originea multor temeri
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
Răstimp între cuvinte, București, 1984; Poeme, București, 1985; Noapte bună, Săgetătorule!, București, 1989; Strategie și supraviețuire, Chișinău, 1992; Poezii - Poèmes, ed. bilingvă, tr. Radu Cretzeanu, Andrée Fleury, Ion Matei și Paul Miclău, București, 1997; Proze, București, 1998; Ecosofia, București, 2001; Îmblânzirea fiarei din om sau Ecosofia, București, 2001; Sub 50 de stele, București, 2002; Convorbiri în amurg, București, 2002; Cinci jurnale de bord și coroana de spini, București, 2003. Repere bibliografice: Dumitru Solomon, Elogiul pământului natal, GL, 1955, 39; Eugen Atanasiu
MAIORESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287963_a_289292]
-
să meargă. Accentul pe o estetică vizuală rigidă În miezul capitalei tinde să aibă drept rezultat așezări și mahalale pline de săraci care, adesea, șterg podelele, gătesc mesele și Îngrijesc copiii elitelor care lucrează În centrul decorativ planificat. CAPITOLUL 8 ÎMBLÂNZIREA NATURII: O AGRICULTURĂ A LIZIBILITĂȚII șI SIMPLICITĂȚII „Da, poți să Înșiri părțile unei căruțe - Dar asta nu face o căruță”. „Când Începi să iei hotărâri și să le aplici apar reguli și nume. Iar dacă apar nume, ar trebui să
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
of Romanticism, New York, 1986; Mihai Zamfir, Din secolul romantic, București, 1989; J. de Tréville, Le Paradoxe du romantisme, Paris, 1994; Nicolae Manolescu, Poeți romantici, București, 1995; Poezia românească în epoca romantică, îngr. și pref. Mircea Anghelescu, București, 1997; Virgil Nemoianu, Îmblânzirea romantismului. Literatura europeană și epoca Biedermeier, tr. Alina Florea și Sanda Aronescu, București, 1998; Dim. Păcurariu, Curente literare românești și context european, București, 1998, 121-163; Th. Hart, A Reading of Romanticism, New York, 2002. D.G.
ROMANTISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289353_a_290682]
-
de obiecte În scopul folosirii, exploatării și transformării acestora În proprietate. Natura, În schema iluministă, era sălbatică și periculoasă, o forță primară și adeseori diabolică care trebuia să fie domesticită, făcută productivă și pusă În serviciul omului. De multe ori, Îmblânzirea naturii a Început cu cea a „omului” Însuși. Desprinderea sa de natură cerea ca omul să fie mai Întâi separat de propriile instincte animalice. Oamenii, de asemenea, au trebuit să fie transformați pentru a-i face mai raționali, mai calculați
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
propagandă. În Epitomă lucrurile se schimbă de așa manieră încât cele trei autorități par a nu mai fi la locul lor. Lactanțiu nu poate îndepărta definitiv o serie de mărturii foarte prezente totuși în opera originală. De asemenea, dată fiind îmblânzirea mâniei sale față de Imperiu, nu le mai poate păstra în vechiul context. Aceasta îl obligă la un compromis: el citează diferitele surse, cu destulă rapiditate, chiar în finalul capitolului eshatologic, nu ca mărturii despre sfârșitul Romei - de care, așa cum am
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
de glorie (1980), Prognoză meteorologică (1981), Întrebare retorică (1983), Numai dulceața porumbelor (1985), Tango și alte dansuri (1989), Visul vine pe scara de servici (1992) -, unde se fixează formula caracteristică a poetului. Trei sunt elementele specifice acestei faze. Mai întâi, „îmblânzirea” obiectelor, ce nu se mai oferă în alteritatea lor terifiantă, ci ca receptacole ale unei priviri intime, familiare, care le umanizează. În consecință, indiferent de natura lor, lucrurile își dezvăluie „sufletul”, alcătuind deopotrivă suportul și substanța unei microarmonii senzoriale: „Crengile
STOICA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289952_a_291281]
-
90, dar cu vizibilitate mare în mass-media și câmpul intelectual public), aceștia nu au luat în considerare faptul că atât indivizii, cât și instituțiile și comunitățile locale veneau cu un bagaj de dependențe, adaptări politice și economice, precum și deturnări și „îmblânziri” (Creed, 1998) ale măsurilor, de multe ori aberante, venite de la vârful conducerii comuniste. În acest context pot fi privite și reforma drepturilor de proprietate asupra pământului (Legea nr. 18/1991), precum și noua politică agrară de la începutul anilor ’90. Economia gospodăriilor
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
de la Dunărea de Jos. După o incursiune reușită la nord de fluviu și cucerirea unei cetățui a geților, el ridică un altar de mulțumire zeului fluviului Istros. Un sacrificiu similar închină Împăratul Traian zeului fluviului la inaugurarea podului de la Drobeta. Îmblânzirea zeului-fluviu prin astfel de lucrări propice romanilor a fost consemnat pe Columna Traiană printr-o scenă în care este reprezentat, în grota sa subacvatică, puternicul Zeu, asistând protector la trecerea în Dacia, pe podul de vase de la Viminacium, trupele conduse
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
Enkyklios paideia 89 5.1. Curriculumul suprem 89 5.2. Programa matematico-kosmopoietică 90 5.3. Idealul „omului desăvârșit” 93 Note și referințe bibliografice 94 Capitolul VI. Supraviețuirea curriculumului polymatheic 97 6.1. Școlile și marile invazii barbare 97 6.2. Îmblânzirea barbarilor prin educație 98 6.3. Restaurația curriculară 99 6.4. Curricula „barbare” 101 6.5. Pauperizarea paideia-ei 102 Note și referințe bibliografice 103 Capitolul VII. Ambiguitatea curriculumului cenobitic 109 7.1. Coenobium - o școală pregătitoare 109 7.2. Regula
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
mileniu Pico della Mirandola, un l’uomo unico, l’uomo universale 10. În orice caz, absolventul „școlii retorului” devenea un avocat redutabil, cum probabil nici o altă școală de drept nu a mai reușit în epocile anterioare să realizeze. 6.2. Îmblânzirea barbarilor prin educațietc "6.2. Îmblânzirea barbarilor prin educație" După cum se vede, acest învățământ împlinea năzuințele pedagogice expuse de Quintilian în Institutio oratoria și, dintr-un anumit punct de vedere, chiar le depășea. Dar se oprea aici. Numai școlile cu
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
uomo unico, l’uomo universale 10. În orice caz, absolventul „școlii retorului” devenea un avocat redutabil, cum probabil nici o altă școală de drept nu a mai reușit în epocile anterioare să realizeze. 6.2. Îmblânzirea barbarilor prin educațietc "6.2. Îmblânzirea barbarilor prin educație" După cum se vede, acest învățământ împlinea năzuințele pedagogice expuse de Quintilian în Institutio oratoria și, dintr-un anumit punct de vedere, chiar le depășea. Dar se oprea aici. Numai școlile cu adevărat superioare, precum cea de la Atena
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
de cenaclu a Universității din Chișinău. Publică mai târziu volumele de poezie Peste Carpați, peste cutremure... (1989), 101 poeme haiku (1994), cuprinzând versuri aforistice de un dramatism incisiv, ca și cele din cartea Necropole pentru suflet (1996). Proza, îndeosebi romanul Îmblânzirea curcubeului (1981), conține pagini memorabile despre viața tragică a părinților săi, a consătenilor pierduți în „Siberii de gheață”. O lucrare valoroasă sub aspect istorico-literar este evocarea documentară Za gorizontom (1986), ca și romanul Tânguiosul glas de clopot... (1989), care reconstituie
PREPELIŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289010_a_290339]
-
în 2003, publică volumul de teatru Dacă rusoaicele nu mai au de la cine naște copii, agață un român... . Pregătește pentru tipar o amplă antologie (în șase limbi) intitulată 500 poeți români de pe glob. SCRIERI: Mama noastră - pasăre albastră, Chișinău, 1980; Îmblânzirea curcubeului, Chișinău, 1981; ed. I-II, București, 1997; Constelația tinerelor talente, Chișinău, 1982; Constantin Constantinov, Chișinău, 1982; Za gorizontom, Moscova, 1986; Tânguiosul glas de clopot..., I, Chișinău, 1989; Peste Carpați, peste cutremure..., Chișinău, 1989; 101 poeme haiku - 101 poèmes haiku
PREPELIŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289010_a_290339]
-
naturist coexistă sub semnul unui estetism asumat. Dualitatea iubire / moarte este obsesia modulată în diversele secțiuni ale cărții. Renunțând la dramatismul sfâșietor, poeta acceptă acum legea „risipei de a înflori în țărână”, pentru ca discursul ei să declanșeze jocul dificil al îmblânzirii și armonizării lumii înconjurătoare. Își simte (aduce) îngerii aproape, în buna tradiție a „poemelor cu îngeri”: „Vino, aproape, îngere,/ și surpă în mine/ aburindă a simțurilor cetate”. Reușește să găsească o variantă a motivului angelic consonantă cu imaginarul său: „Cu
RADULESCU-9. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289106_a_290435]
-
nevăzut (în colaborare cu Magdalena Constantinescu), București, 2001. Repere bibliografice: Florin Costinescu, Interogație și mișcare, CNT, 1988, 49; Constanța Buzea, Sărbătoare și limb al identităților, AFT, 1988, 12; Ioan Holban, „Liniștea aerului”, CL, 1989, 5; Mariana Ionescu, Consecvența poetului și îmblânzirea lumii, „Carnet literar”, 1999, 9; Octavian Soviany, O teroare a frigului, LCF, 1999, 32; Aurelian Titu Dumitrescu, Epistolar târziu, București, 2003, 83-117. M.In.
RADULESCU-9. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289106_a_290435]
-
condiția de incertitudine, reprezintă tot cazul deciziei certe. Calculul decizional continuă să fie absolut riguros, doar că de această dată lucrează cu probabilități. Rezultatul său este tot cert, dar într-un sens probabilist. Atribuirea de probabilități reprezintă o modalitate de „îmblânzire” a incertitudinii, de absorbție a ei într-un calcul rațional cert. După ce probabilitățile au fost atribuite, indiferent prin ce metodă și cât de sigură este o asemenea atribuire, decidentul lucrează cu ele în aceeași manieră ca în primul model. Calculul
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
Idylic Model in Literature, Berna-Frankfurt am Main-Las Vegas, 1977; ed. (Micro-armonia. Dezvoltarea și utilizarea modelului idilic în literatură), tr. Manuela Cazan și Gabriela Gavril, Iași, 1996; The Taming of Romanticism. European Literature and the Age of Biedermeier, Cambridge-Londra, 1984; ed. (Îmblânzirea romantismului. Literatura europeană și epoca Biedermeier), tr. Alina Florea și Sanda Aronescu, București, 1998; A Theory of the Secondary. Literature, Progress and Reaction, Baltimore-Londra, 1989; ed. (O teorie a secundarului. Literatură, progres și reacțiune), tr. Livia Szász Câmpeanu, București, 1997
NEMOIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288419_a_289748]
-
se străduiesc să îl acrediteze - numit, pentru evitarea oricăror confuzii cu alte formule literare care au recurs la vis, o. structural sau o. estetic -, exprimându-se în texte „strecurate” în revistele literare și culturale ale vremii, în atmosfera de relativă îmblânzire a controlului politico-ideologic exercitat de regimul totalitar. O mare parte dintre acele texte, alături de altele, ulterioare, au fost adunate de Corin Braga în volumul Momentul oniric (1997), fiind astfel repuse în circulație, spre edificarea celor interesați de un episod multă
ONIRISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288537_a_289866]
-
Mihai Șora, Cluj-Napoca, 2003. Repere bibliografice: Ioana Bot, A citi, a trăi, a scrie, TR, 1992, 46-47; Cornel Ungureanu, Arșavir și alți bătrâni de ispravă, O, 1993, 6 ; Ioana Pârvulescu, Un neobișnuit „om obișnuit”, RL, 1994, 38; Dan C. Mihăilescu, Îmblânzirea memoriei, „22”, 1996, 19; Octavian Soviany, Iarăși frații Acterian, CNT, 1996, 19; Z. Ornea, Ultimul prieten al lui Cioran și Eugen Ionescu, RL, 1996, 34; Mircea Zaciu, Scrisori nimănui, Oradea, 1996, 121-126; Alexandru Paleologu, „Arșavir era cel mai bun dintre
ACTERIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285158_a_286487]