752 matches
-
protuberanța adamică, a scos un geamăt de plăcere și m-a strâns și mai mult în îmbrățișarea ei... Îi simțeam dorința de a se abandona iubirii, de a sta cât mai mult lipită de trupul meu. Se lăsa cu voluptate îmbrățișată și strânsă la piept, emanând un parfum discret folosit la duș și un flux ciudat al corpului, care mă amețeau. O simțeam răscolită de mâna mea, care i se insinuase între picioare, palpându-i pisicuța și fesele, trăgându-i chiloțelul
PARTEA A II A de STAN VIRGIL în ediţia nr. 184 din 03 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366997_a_368326]
-
fim mereu unul lângă celălalt. Cele trei zile de basm au trecut ca o clipă. Doream cu ardoare să nu ne mai despărțim de intimitatea camerei noastre de hotel, să rămânem în acel peisaj de basm și să ne plimbăm îmbrățișați ca doi îndrăgostiți. Suzana se transformase într-o iubită și amantă perfectă, iar la sfârșitul acestei mini-vacanțe a hotărât ca la plecarea mea din Košice să mă însoțească în România, la Constanța, pentru a mai sta câteva zile împreună. Ajunși
PARTEA A II A de STAN VIRGIL în ediţia nr. 184 din 03 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366997_a_368326]
-
de noaptea albă petrecută alături de D, când am dansat primul nostru dans. Nu tocmai dans, dar momentul și sentimentele sunt de neuitat. Pe melodia noastră, și probabil a multor altor cupluri de îndrăgostiți: ”Unchained Melody” din filmul ”Ghost”, am stat îmbrățișați clipe întregi, mișcându-ne de pe un picior pe celălalt, niciunul din noi neștiind să danseze cu adevărat. Prinsă în pânza de amintiri, uit de țigara de mult stinsă și îmi aprind o alta, în încercarea de a fuma o țigară
LINIŞTE de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 177 din 26 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367177_a_368506]
-
Sufletul unui copil este ca o grădină în care cresc întruna flori divers colorare și parfumate. Purtat în brațele părintelui el se simte ca într-un Paradis; legănat de brațele mamei are parte de cele mai frumoase vise. Mângâiat apoi, îmbrățișat, sărutat, sfătuit, încurajat, copilul crește frumos. Și parcă văzându-i cum cresc, știm mai bine pentru ce am venit pe această lume, știm mai bine ce avem de făcut, iubim mai mult viața, viitorul ne surâde și o putere se
ZIUA COPILULUI de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 152 din 01 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367195_a_368524]
-
Voi, spirite ale simțurilor pierdute în neant, ce vrajă de extaz ați aruncat asupra umilelor ființe topite în toate elementele trăirii, sub toate formele ei? Un vuiet de furtună s-a iscat din senin. Furiile naturii se opuneau. Perechea strâns îmbrățișată încălcase legile nescrise. Ritmurile lor urmau cursul firesc al timpurilor de la crearea lumii și mișcările corpurilor sfidau orice regulă sau ritual,dăruindu-se unul celuilalt cu duioșia și legănarea abandonului total. Focul alb, îi mângâia cu fierbințeala lui, le pătrundea
RITUALUL de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 240 din 28 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364660_a_365989]
-
devreme. Un exercițiu ce-l revelează, elevează decât poate fi singur, căci nu e.. e cu o prezență misterioasă, mereu însoțitoare altfel, mereu implementatoare de un drăguț indescriptibil... Parcul ne înfățișa o poezie de culoare brun-roscat, sau arămiu. Ne plimbăm îmbrățișați cu toate că, mereu eu trebuie să mă aplec să-ți sărut ceva: părul său, mai în jos umerii, gâtul candid, să te mai îmbrățișez petrecându-mi mâinile de pe mijlocelul tău, sau pe burtica, apoi pe coapse, te învârt din spate în
DOMNIŢA TOAMNEI .. de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1787 din 22 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/364709_a_366038]
-
publicului, iar privighetorile tac să se reasculte în voce umană, pe când pe oglinda cerului ochii stelelor zăresc pe sub brazi, pe câmpii, de-a lungul vadurilor albastrelor râuri sărbătoarea iubirii și păcii unde o fată frumoasă sărută cu glasul ei sufletele îmbrățișaților în joc și dragoste de trăire! Este Viorica Macovei această frumoasă româncă, trandafirul Moldovei și Bucovinei, cu glas aurit în aurul muzicii populare și folclorice a Țării de Sus și Moldovei de la Răsărit, cu dor, istorie și legendă...! Aurel V.
VIORICA MACOVEI. TRANDAFIRUL ŢĂRII DE SUS ŞI MOLDOVEI DE LA RĂSĂRIT de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2114 din 14 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/364756_a_366085]
-
loc și plecăm, stația de taxi este la cincizeci de metri, mergem să cinăm și apoi facem ce dorești tu. - Vreau să merg la cămin să fac un duș. - Așa vom face. Cei doi tineri mergând pe trotuar ținându-se îmbrățișați s-au urcat în primul taxi și au pornit spre centrul orașului. Când au ajuns la grădina Miorița să servească cina, Andrada disperată îl întreabă pe Cristian: - Cris, dar florile? - Care flori scumpo? - Trandafirii! - Ce-i cu ei? Nu i-
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1299 din 22 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349459_a_350788]
-
vezi ce-alergătură, bâte-n cap ce-o să primim. Când vede geamul deschis: scandal, țipă îndrăcit... “Intră-n casă, când ți-am zis!”Moșneagul s-a zăpăcit. Urcă pe scări, nervos, trage ușa: „ zdranc!” zăvorul; Pe când noi stăteam sub tei îmbrățișați, fiindcă dorul Ne-a unit și putem pleca, iar fereastra cu zăbrele... Se uită moșul prin ea - să-mi vadă cerul cu stele. Căci de mâine o să plece... să păzească în pădure Iepurii; n-are ce-alege, că proverbul bine
T E I B Ă T R Â N de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 938 din 26 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/349640_a_350969]
-
și-l gâdila pe Cristian pe față, lăsându-se cuprinsă de acesta cu mâna de după mijloc și în pași ritmați dansau pe alee, apoi se smulgea din îmbrățișarea lui fugind pe alee, dar nu așa tare să nu fie prinsă, îmbrățișată și sărutată de Cristian. Îi plăcea jocul și se simțea fericită că a ieșit în natură cu prietena ei și cu băieții. Chiar, ce-o face Deea acum? își punea ea întrebarea puțin geloasă pe ea și mai ales pe
ROMAN (CONTINUAREA ROMANULUI CAT DE MULT TE IUBESC...) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1167 din 12 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/350311_a_351640]
-
însă, imaginea Andreei în brațele lui Cornel era un adevărat ,,spectacol" pentru tineri, cărora nu le venea să creadă. Revenirea bruscă a curentului îi împiedică la început să se îndepărteze unul de celălalt, moment în care rămaseră ca două statui îmbrățișate. Majoritatea tinerilor care veneau la discotecă se cunoșteau sau se știau din vedere. Dacă intrai o odată sau de două ori în COBRA, era imposibil să nu fii cunoscut sau știut de ceilalți care frecventau discoteca în fiecare seară. Arabul
PARTEA A TREIA de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 1167 din 12 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/350378_a_351707]
-
destinul va fi viața ta”. Oare de ce nu-i dădusem lui Andrei să citească din înțelepciunile lui Dalai Lama? s-a întrebat Florica și, cu ambele brațe, își îmbrățișă genunchii legănându-și corpul ca-n anii copilăriei. Apoi, peste genunchii îmbrățișați își aplecă capul obosit. „Și totuși nu există religie mai mare ca adevărul”, rosti Florica, de parcă discuta cu Andrei. Celularul suna în poșetă... Șoșana o vestea că o așteaptă afară, la ieșire, și-o roagă să vină să le ia
LA CAESAREA de GETTA BERGHOFF în ediţia nr. 1557 din 06 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348638_a_349967]
-
visului său interstelar, vis născut într-o noapte ploioasă de sfârșit de primăvară, când zburând printre aștri, s-a întâlnit cu prințul călare pe armăsarul său negru, împodobit cu harnașamentul poleit cu aur. A luat-o pe cal și amândoi îmbrățișați au alergat spre castelul de cleștar ridicat pe vârf de munte. Era prințul ce i-a salvat viața și de care s-a îndrăgostit pe loc. Iubirea pentru el va străluci, precum strălucește luceafărul de miazăzi, în nopțile senine cu
ROMAN PREMIAT DE LIGA SCRIITORILOR de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1194 din 08 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/348592_a_349921]
-
de la neoane cad palide pe aleile curate sau pe trunchiurile copacilor ce aruncă în dosuri umbre confuze. Predomină o atmosferă feerică. Perechi, perechi de tineri se perindă pe alei, încet, în ritmul șoaptelor de iubire. Din dosul umbrelor, alți îndrăgostiți îmbrățișați fac corp comun cu întunericul. Se descifrează semntimente în priviri, inimile tresar străpunse de un fior necunoscut, strângeri pătimașe la piept, mângâieri pe chip, șolduri, dezmierdări ale sânilor îmbietori ce poartă cu ei miracolul iubirii. Buzele dulci se apasă, se
SIMFONIA IUBIRII de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1270 din 23 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349301_a_350630]
-
Și, cu miros de iasomie, Cuvinte dragi am parfumat; Și am rugat luna-ntr-o geană, Să le sădească, de-o putea, Pe buza-i caldă, diafană, El doarme, știu, nu va vedea Cum crește-ncet poemul sfânt, Cu rimele îmbrățișate, Da’-n zori, când cerul e-n descânt, Voi adormi în blânde șoapte... Referință Bibliografică: POEMUL SFÂNT / Elena Spiridon : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1296, Anul IV, 19 iulie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Elena Spiridon : Toate Drepturile
POEMUL SFÂNT de ELENA SPIRIDON în ediţia nr. 1296 din 19 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349360_a_350689]
-
și-l gâdila pe Cristian pe față, lăsându-se cuprinsă de acesta cu mâna de după mijloc și în pași ritmați dansau pe alee, apoi se smulgea din îmbrățișarea lui fugind pe alee, dar nu așa tare să nu fie prinsă, îmbrățișată și sărutată de Cristian. Îi plăcea jocul și se simțea fericită că a ieșit în natură cu prietena ei și cu băieții. Chiar, ce-o face Deea acum? își punea ea întrebarea puțin geloasă pe ea și mai ales pe
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1295 din 18 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349335_a_350664]
-
Acasa > Stihuri > Semne > CÂND FRUNZELE MOR ÎMBRĂȚIȘATE Autor: Maria Filipoiu Publicat în: Ediția nr. 1389 din 20 octombrie 2014 Toate Articolele Autorului Mă îmbrac în haina gândului, de strigăt fioros, a moarte. Când pe poarta cimitirului intră frunze îmbrățișate. Altar e Universul Ceresc, de unde îngeri cântă Prohod
CÂND FRUNZELE MOR ÎMBRĂȚIȘATE de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1389 din 20 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349839_a_351168]
-
Acasa > Stihuri > Semne > CÂND FRUNZELE MOR ÎMBRĂȚIȘATE Autor: Maria Filipoiu Publicat în: Ediția nr. 1389 din 20 octombrie 2014 Toate Articolele Autorului Mă îmbrac în haina gândului, de strigăt fioros, a moarte. Când pe poarta cimitirului intră frunze îmbrățișate. Altar e Universul Ceresc, de unde îngeri cântă Prohod. La rugăciune, alți muguri cresc frunze renăscute-n ram cu rod. Gropari le sunt falnicii copaci, că le adună la rădăcini. De-a nu uita cât le-au fost de dragi, când
CÂND FRUNZELE MOR ÎMBRĂȚIȘATE de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1389 din 20 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349839_a_351168]
-
sunt falnicii copaci, că le adună la rădăcini. De-a nu uita cât le-au fost de dragi, când erau părinți și prieteni. Iar în crematoriul frunzelor persistă fumul de tămâie. Să amintească oamenilor că, moartea este veșnicie. Dorințe mor îmbrățișate, când bate-n Toamna vieții mele, un vânt aducător de moarte. Să mi le ducă între stele. © Maria Filipoiu 20.10.2014 Referință Bibliografică: CÂND FRUNZELE MOR ÎMBRĂȚIȘATE / Maria Filipoiu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1389, Anul IV, 20
CÂND FRUNZELE MOR ÎMBRĂȚIȘATE de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1389 din 20 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349839_a_351168]
-
fumul de tămâie. Să amintească oamenilor că, moartea este veșnicie. Dorințe mor îmbrățișate, când bate-n Toamna vieții mele, un vânt aducător de moarte. Să mi le ducă între stele. © Maria Filipoiu 20.10.2014 Referință Bibliografică: CÂND FRUNZELE MOR ÎMBRĂȚIȘATE / Maria Filipoiu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1389, Anul IV, 20 octombrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Maria Filipoiu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele
CÂND FRUNZELE MOR ÎMBRĂȚIȘATE de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1389 din 20 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349839_a_351168]
-
nesimțite mi se alătură la privit, sprijinindu-se de umărul meu și urmărind la fel de încântată familia ciutelor. Mi-a cuprins mijlocul cu un braț și-a așteptat cu buzele tremurânde să primească un sărut. In fața ferestrei larg deschise, stăteam îmbrățișați ca într-un tandru tablou idilic, pregătiți să ne consumăm prima întâlnire de dragoste și să absorbim toată aroma naturii în plină floare, din care făceam și noi parte. Era pentru prima dată, când nimeni și nimic nu ne mai
SUZANA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1230 din 14 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/349754_a_351083]
-
protuberanța adamică, a scos un geamăt de plăcere și m-a strâns și mai mult în îmbrățișarea ei... Îi simțeam dorința de a se abandona iubirii, de a sta cât mai mult lipită de trupul meu. Se lăsa cu voluptate îmbrățișată și strânsă la piept, emanând un parfum discret folosit la duș și un flux ciudat al corpului, care mă amețeau. O simțeam răscolită de mâna mea, care i se insinuase între picioare, palpându-i pisicuța și fesele, trăgându-i chiloțelul
SUZANA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1230 din 14 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/349754_a_351083]
-
fim mereu unul lângă celălalt. Cele trei zile de basm au trecut ca o clipă. Doream cu ardoare să nu ne mai despărțim de intimitatea camerei noastre de hotel, să rămânem în acel peisaj de basm și să ne plimbăm îmbrățișați ca doi îndrăgostiți. Suzana se transformase într-o iubită și amantă perfectă, iar la sfârșitul acestei mini-vacanțe a hotărât ca la plecarea mea din Košice să mă însoțească în România, la Constanța, pentru a mai sta câteva zile împreună. Ajunși
SUZANA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1230 din 14 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/349754_a_351083]
-
mitocul în care-și petrecuse ultimele clipe ale vieții, jelita de călugărițele mânăstirii. Dar din dragoste lor a rămas legenda care va dăinui cât lumea. Visez mereu o statuie a dragostei șlefuită din piatră care să eternizeze dragostea în figurile îmbrățișate ale celor doi poeți, cu titlul pus de Perpessicius, care și-ă pierdut vederea pe manucrisele poetului: Martirii lui Eros. Ion Ionescu-Bucovu Referință Bibliografică: născuți și morți în același an amândoi:EMINESCU ȘI VERONICA MICLE / Ion Ionescu Bucovu : Confluențe Literare
EMINESCU ŞI VERONICA MICLE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 551 din 04 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/344482_a_345811]
-
viața poetului, boala și internarea în sanatoriul doctorului Șuțu. Intitulată „Sweet Art: Mihai Eminescu și Veronica”, opera prezintă un autoportret al artistului însuși în rolul poetului român și un model care o interpretează pe Veronica Micle. Cei doi sunt prezentați îmbrățișați, în culori întunecate, care simbolizează latura cea mai ascunsă a minții umane, nebunia, durerea și tragedia dragostei lor. „Sweet Art: Mihai Eminescu și Veronica” face parte din seria fotografică Doppeltgänger, în care artistul abordează tulburarea bipolară, boala de care se
OPERĂ DESPRE MIHAI EMINESCU ŞI VERONICA MICLE EXPUSĂ LA SALONUL NEOSIMBOLIST DE LA MADRID de EVA DEFESES în ediţia nr. 1046 din 11 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/344569_a_345898]