229 matches
-
scos de sub unghiile unui mort și l-a vărsat În ceai, că mi-a mers așa de rău? Ce-ar fi să-l rog să aducă pe Onisei Înapoi În patul meu, dacă tot se laudă că are putere să Îmbrobodească persoanele iubite? Ba bine că nu, se răzgândi Mașa, ce să fac cu el În pat, nici când fusese aici nu prea era bun de nimic... Ce-ar fi să-l rog totuși, continuă ea, să-mi dea În boghi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
forma, iar universul mare e circumscris celui mic... Înțelegi?“ Desigur că Mașa nu Înțelegea nimic din toate aceste teorii. Care, la drept vorbind, nici n-o interesau. Pentru ea tot ce spunea Extraterestrul era vorbărie goală. „Probabil vrea să mă Îmbrobodească. Cum e posibil, Își spuse ea, ca un singur suflet să viețuiască În două sau mai multe trupuri ce se mișcă În locuri diferite? Sau cum pot ocupa mai multe trupuri același loc În spațiu? Ceea ce-mi spune această
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
luat cheia înapoi, am pus-o în ghiozdan. Eu mi-am făcut treaba, el, când s-a dus, a găsit casa spartă. Și tatăl lui era la ministerul de Interne, mama lui la o agenție de turism - și m-au îmbrobodit bine - mi-au dat trei ani și jumătate, patru. Se găsesc mereu și amprente. Perversitatea mea, rapiditatea, cu tupeu, am ajuns ca orice deținut, în carantină la școala de corecție. Copiii corecționari țipau pe geam: „Carantină... te bat!“. Într-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2286_a_3611]
-
-l plângă? Cum adică să-l plângă? Cine știe ce voia să-i mai smulgă? Parcă noi nu știm că umbla numai după banii lui, voia să se căpătuiască, după colecția de tablouri și casa de la munte? Dacă mai avea vreme, îl îmbrobodea să divorțeze, poate-i mai băga pe gât și vreun bastard. Să nu îndrăznească, ar fi o mitocănie! Ceva de neconceput! Tu o cunoști? - Oarecum, din vedere... - Dacă mai stai și o vezi cumva că se-arată pe-aici, să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
șteargă plaga. A fost singurul gest de compasiune ce i s-a arătat. Dimineața, un chirurg chemat să vadă maxilarul zdrobit al lui Robespierre i-a extras doi sau trei dinți și i-a înfășurat capul cu un bandaj. "E îmbrobodit ca o călugăriță", glumi cineva. Cu un ultim rest de demnitate, Robespierre și-a ridicat atunci ciorapii, a coborât de pe masă și s-a așezat într-un fotoliu, cerând prin gesturi apă și pânză. Saint-Just stătea în picioare în cadrul ferestrei
Viața pe un peron by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295606_a_296935]
-
mulțumescu-ți pentru primire și vorbe bune, cumnată, că de-acu' oi mai vorbi și cu frate-meu. Destulă vreme te-am ținut de la trebi... ANISIA: Ba să mă ierți, rogu-te, oi sta și eu de față, că prea-l îmbrobodești de câte ori vă întâlniți, de-ți dă și perna de sub cap. Iac-așa! DĂNILĂ: Da' stai, păcatele mele, că nu te-oi ținea în spinare! ISPAS (vine): He, he, lume nouă! Ai mai venit să ne vezi, Dănilă? DĂNILĂ: Ziua bună
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
pe picioare. ISPAS: Măi Dănilă, apoi cum nu-și crapă ție obrazul să-mi vii cu asemenea istorii care se potrivesc drept ca nuca-n perete! Acuma, în crucea verii, mâzgă și ghețuș, ai? Da' pe cine crezi tu că-mbrobodești? Măi, tu ai fi fost bun de călugărit, măcar să te pustiești într-un cotlon, să nu mai încurci locul și oamenii. Haiti, lipsești din fața mea, și du-te unde-a dus surdul roata și mutul iapa, ca să nu mai aud
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
-s chiar așa de prost pe cât mă luaseră alții înainte; glagorie aveam, da' nu știam ce să fac cu dânsa. De-acu' las' pe mine! Și dacă i-a da prin cap cornoratului să iasă iar din baltă, l-oi îmbrobodi cum i-a sta mai bine și mi-a căra și banii în bătătură. (iese Codârlic) He, he, gând la gând cu bucurie! Mi-ai sosit, drace? Drept să-ți spun, de data asta chiar te așteptam. Te-aș mânca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
A fost o înșelătorie, nimic altceva decât o înșelătorie, don Eloíno, căci, dacă m-am măritat cu dumneata, am făcut-o pentru că m-au asigurat că urma să mori, și încă foarte curând, că de nu... nu m-ai fi îmbrobodit ! Am fost înșelată, am fost înșelată!“ „Și eu am fost înșelat, doamnă. Ce voiai să fi făcut? Să mor, ca să-ți fac dumitale pe plac?“ „Așa ne-nțeleseserăm.“ „O să mor, doamnă, o să mor... chiar mai curând decât aș vrea... Un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
vesele, mai de-ale noastre“, zâmbi înduioșat. Și Prea Sfântul era de-al nostru, trup și sufletul credinței pentru societate. Dar tot mai avea și el rămășițe de dinainte de război, călugărie, canoane, taina spovedanii, chestii de demult, cu care te îmbrobodea când tocmai credeai că-i discuția mai serioasă. Și-i apăra, creștinește, zicea, pe foștii, istoricii, pe ei și neamurile lor, prea puțin păsându-i că toți, dar toți, erau otrăvuri pentru viața socialistă care gâlgâia peste tot. „Probabil - ridică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
în pereți și moartea era mai vie ca oricând rozând încet fără să se grăbească din pereții de cărămidă întăriți cu ciment și var, anual proptiți cu popi de fag pentru susținerea vreunei coaste șubrede, fără să se ocolească acoperișul îmbrobodit la 10 ani cu țigle noi, uluci și burlane. Cocoșul de tablă a rămas la locul lui, roza vânturilor de pe timpul fanarioților, cu credința lor în această fățarnică frumoasă pasăre, ca aducătoare de noroc, de veghetoare a timpului și de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
atâția tineri, i-am răspuns. Așa se-ntrista... Doamna Neli, ce să fac? V-am zis că mă apucă damblaua câteodată și vreau să plec. — Acuma, că ziceați oarece de basmul ăla cu femeia unui singur bărbat, că tot îl îmbrobodiți dumneavoastră - un curaj de zile mari se naște în Frumoasa Neli - lăsați-o naibii de supărare, n-o să vă stricați căsnicia acuma, după atâția ani, asta nici nu se discută, ați făcut casa asta împreună, vă potriviți, sunteți din aceeași
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
toamna ce trecuse și până în vara următoare nu i-a dat nici o speranță lotrului. Cât despre hangiu... Acesta era bucuros că îi intrau galbenii în pungă. De dorurile nevestei nu-și dădea seama, fiindcă șperla de lângă el știa să-l îmbrobodească... ― Și crezi că hangița nu voia de adevăratelea să se lase pradă lotrului? - a întrebat țârcovnicul. ― Da’ dumneata nu știi ce spun franțujii? - a întrebat profesorul. ― Ce spun? ― Că femeia e ca pisica; se duce la cine o mângâie... ― Asta
Caietul crâsmarului by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/482_a_731]
-
într-o dispoziție războinică, am făcut chestia asta numai pentru că noi ne certaserăm. O ceartă pe care ai iscat-o tu după ce ai pus ochii pe tipul ăla, mi-a replicat rece Luke. Eram îngrozită. Crezusem că reușisem să-l îmbrobodesc. Era de-a dreptul catastrofal să descopăr că Luke știuse exact ce avusesem de gând. — Ceea ce ne aduce, numai bine, la următoarea întrebare, a intervenit Josephine, care este „Comportamentul lui Rachel a devenit anormal ca urmare a abuzului de droguri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
nesănătoasă. Vântul întețit odată cu lăsarea serii face să fileze picătura albă de lumină, semn că geamurile nu se închid etanș. De când am venit, n-a ieșit nimeni din cabinet, totuși femeia dinaintea mea, o bătrână care dormea ghemuită cu capul îmbrobodit în poale, s-a trezit când m-am apropiat de ușa albă, ca să-mi spună că la consultație e cineva. Cabinetul are o ciudățenie pe care n-o observ acum pentru prima oară. Cel pe care-l vedeam intrând nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2273_a_3598]
-
de odihnit nici chip și începu a se sluți în glumă pentru a pune pe crai în încurcătură. Mai întâi și-a turnat pe cap făină atât cât să nu se vadă nici un firicel de păr negru, peste care a îmbrobodit un batic. Hainele de pe ea le-a băgat într-o traistă pe care și-a pus-o în spinare peste care a aruncat un suman. Și așa i-a apărut o cocoașă de toată frumusețea. În mâini a rostuit un
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
ceas, în toiul discuțiilor pe teme diverse, așa, parcă într-o doară, ca și cum l-ar fi întrebat de sănătate, nu cumva să-l supere. Dacă pe clienții săi de la magazinul de textile, cel de lângă piața Obor, unchiul reușea să-i îmbrobodească la fel de ușor cum l-a îmbrobodit pe tata, cred că patronul său avea toate motivele să fie mulțumit de el. Gură-bogată cum era, îmi închipui că avea puterea să-și convingă clienții să cumpere un material roșu chiar dacă intraseră în
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
diverse, așa, parcă într-o doară, ca și cum l-ar fi întrebat de sănătate, nu cumva să-l supere. Dacă pe clienții săi de la magazinul de textile, cel de lângă piața Obor, unchiul reușea să-i îmbrobodească la fel de ușor cum l-a îmbrobodit pe tata, cred că patronul său avea toate motivele să fie mulțumit de el. Gură-bogată cum era, îmi închipui că avea puterea să-și convingă clienții să cumpere un material roșu chiar dacă intraseră în magazin cu intenția să cumpere unul
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
asemenea frunte când aveam să fiu mare. Dacă chelie era aceea, pot să spun că nu prea avea să avanseze cu anii. Inspira încredere. Probabil că de aceea avea succes în profesiunea lui de vânzător: reușea cu ușurință să-și îmbrobodească clienții. Mare pișicher! ar fi zis mama. Poate că și era. Dar eu îmi spuneam că totuși nu depășește niciodată o anumită măsură. Cu mici excepții. Adică era în stare să fie bonom și, la o adică, chiar și cordial
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
un împuțit, beat mort. Beat pulbere. Făcuse o tentativă șovăielnică să o convingă pe Carol că are nevoie de o palpare toracică, dar efortul fusese abia schițat. Când părăsise cabinetul, cu rețeta de linctus simplex strânsă între degete, recepționera vetustă, îmbrobodită în alb ca o măicuță, dar cu fața ofilită și ochii iscoditori ai unei procuroare napolitane, o privi pe Carol ca și cum era singura responsabilă pentru mirosurile fetide din încăpere. Evident, Carol nu se mai întorsese. Dar îl trimisese pe Dan
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
se ridicau iar. Orologiul nu bătuse niciodată, deși trecuseră peste trei săptămâni. E drept, nici nu se petrecuseră evenimente deosebite în urbe, dar măcar să facă un bang oarecare, acolo, să audă lumea și să priceapă că meșterul nu i-a îmbrobodit de tot! Mulți începuseră chiar să uite de mașinăria din vârful turnului. Era o liniște în orășel de parcă încremenise totul în ziua în care s-a auzit pentru prima oară orologiul. Trei bătăi prelungi, puternice; multe geamuri au vibrat ușor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1901_a_3226]
-
se va încheia aici. Nu vreau să se încingă spiritele și Frusina să asiste la asemenea spectacol! Trebuie să chibzuim cum este mai bine. - Ba, să asiste, că este vinovată! A vrut să pună mâna pe fiul meu, l-a îmbrobodit! Este inconștientă de această situație în care s-a băgat! spuse Geta George nu mai stătu o clipă. O luă pe Frusina de mână și ieși afară. Se așezară pe o băncuță în grădină și o liniști. - Haide, te rog
Răscrucea destinului by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91692_a_92369]
-
pocăit bunicului ei. Îmi pare rău că am Întîrziat, bunicule. Arthus Îi zîmbi scurt În chip de răspuns și reîncepu să mănînce. Nepoata lui Îi strecură o privire piezișă și se amuză În sinea ei de ușurința cu care Îl Îmbrobodea. Dacă ar fi știut el că-și petrecuse o parte a nopții afară, și mai cu seamă dacă ar fi știut cu cine, cu siguranță că i-ar fi scăzut pofta de mîncare. Era exact ce gîndea și PM. Dacă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
limbă, să știți că sînteți într-o eroare totală. Sîntem de acord și cu asta, zice Curistul culegîndu-și bastonul de pe jos, numai că acum ar trebui să trecem la ale noastre, să facem odată rapoartele alea, să vedem cum o îmbrobodim cu daunele materiale, popune. Uite că în sfîrșit am găsit ce căutam, zice Roja dînd la iveală un stilou gros de ebonită, cu capac negru, puneți vă capul la contribuție că nu avem prea mult timp. Vreau să aud părerea
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
o cîrpă, într-un preș. Oohhh, uuhhh, puțin mai într-o parte, știa să negocieze, o ducea capul, ăsta a fost momentul psihologic, orgasmul, o ținea pe a ei cu o încăpățînare de catîr. Cît de bine știi să le îmbrobodești pe toate, să le coși cu ață albă, recunoscuse Delfina într-un tîrziu. Cum, necum, pînă la urmă tot ați reușit s-o îmbunați, e limpede că aveți un talent înnăscut pentru asta, spuse Dendé. — Nici bine n-au intrat
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]