570 matches
-
Scurte intermezzouri curgeau parcă ca susurul unei ape sau dansau feeric ca niște roiuri de fluturi într-o nuntire celestă.... -Doamneee,grăi Veronica, ce mult ne saltă Beethoven din noroiul în care trăim! Eminecu privi la ea; ce mult o îmbujoraseră aceste clipe și ce frumoasă o făcuseră... -Ce imn de iubire - se minuna ea - în acest suiș de sunete! L’amor che move il sole e l’altre stelle! - cită ea un vers din Divina comedie. -Nu numai stelele, îi
EMINESCU ŞI VERONICA-ULTIMA SEARĂ LA VIENA. de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1212 din 26 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Ion_ionescu_bucovu_1398513630.html [Corola-blog/BlogPost/347962_a_349291]
-
bunda cam largă a mamei, care o sfătuise să se îmbrace cu ea, ca să n-o cuprindă cumva frigul. Și, Doamne, ferește!, în loc de mai bine, plimbarea să-i facă mai rău!... Tânte Aurore nu contenea din zâmbet, fata i se îmbujorase curând și buzele îi deveniseră zmeurii. Ne instalaserăm într-o sanie încăpătoare, joasă, nu mult diferită de cele țărănești, dar ceva mai scurtă, cu tălpoaie lațe, potrivite pentru zăpadă neașezata. O mai deosebea de vehiculele rustice bancheta foarte comoda, acoperită
TANTE AURORE de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 217 din 05 august 2011 by http://confluente.ro/Tante_aurore.html [Corola-blog/BlogPost/372782_a_374111]
-
A II A - MEDITATIA Autor: Stan Virgil Publicat în: Ediția nr. 1050 din 15 noiembrie 2013 Toate Articolele Autorului CONTINUARE Emanuela auzind că Brigitté a fumat în casa lui Condurache și că a mai fost și singură cu profu’, se îmbujoră la față când luă o țigară din pachetul de Camel, nu atât de emoția ineditului, cât mai ales din curiozitate, să afle ce-au mai făcut amândoi în timpul meditației, știind că și Brigitté îl plăcea pe profesor. Era mai avantajată
MEDITATIA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1050 din 15 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Iubire_interzisa_cap_i_part_stan_virgil_1384507724.html [Corola-blog/BlogPost/363161_a_364490]
-
mai harnic a doua zi la serviciu, răspunse Gloria sentențios. - Desigur, dar ești mai bine dispus. În viață există și ceva pentru care merită să te lupți. De exemplu, o femeie frumoasă ca dumneavoastră. - Domnule Dunca, vreau să încetați, protestă îmbujorată de plăcere Gloria. Ori doriți să vă distrați pe seama fizicului meu, ori nu vă înțeleg! Ce nu vă place la mine? - Scuze, doamnă Trifan. Cu fizicul dumneavoastră totul este în regulă. Pot spune că prea în regulă. Dacă nu l-
ROMAN PREMIAT DE LIGA SCRIITORILOR de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1185 din 30 martie 2014 by http://confluente.ro/Stan_virgil_1396183302.html [Corola-blog/BlogPost/353730_a_355059]
-
sărea încântat să prindă sfoara din mâna Almei, dar ea îl tachina și ținea brațul sus, ca el să nu poată ajunge. Râdea înveselită de exuberanța copiilor și pălăria îi căzuse pe spate, despletindu-i părul din conci. I se îmbujoraseră obrajii și uitase că e o femeie adultă. Câteva perechi de ochii urmăreau scena, cu sentimente diferite. - Se pare, că nu ai trecut de faza copilăriei, te pricepi să strunesti zmei, o tachina cu glas scăzut lordul. - Ei nu sunt
MY LORD (VII) de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 2137 din 06 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/camelia_constantin_1478432269.html [Corola-blog/BlogPost/352697_a_354026]
-
în fața blocului. Când a coborât și intermediatorul, l-au luat cu toții de-o aripă pe eroul pentru care, câteva etaje mai sus, distinsa defloratoare făcea duș: “Hai!”. “Unde?”, a întrebat el. “Să te dezvirginezi!”, i-au zis, în cor, amicii îmbujorați de emoția faptei generoase pe care tocmai se pregăteau s-o bifeze. Mare greșeală că i-au spus adevărul. Fatală, mai exact, căci socoteala de-acasă a binefăcătorilor nu se potrivea cu dorința din târg a nefericitului virgin. Acesta, practic
Virginul și prietenii lui by Simona Tache () [Corola-blog/Other/19099_a_20424]
-
Când am ajuns la nea Gheorghe, un alt vecin al său, Matei al lui Ghici tocmai intrase și el În curte. Elena s-a Îmbujorat și a tresărit când ne-a văzut. Fiersese apă Într-un ceaun mare, iar alături lui, pe un grătar, Într-un ibric, țuică. Paiele de pârlit porcul erau pregătite. Sarea pentru frecat șoricul era și ea pe un scaun, alături
Editura Destine Literare by Nicolae Bălașa () [Corola-journal/Journalistic/81_a_326]
-
în regiunea Volgăi. În orașul Semionov, Matrioșca este îmbrăcată în sarafan roșu, cu șorț alb, iar pe cap are o băsmăluță galbenă, cu ciucuri colorați. În mână ține un buchet mare de flori. Ca un semn distinctiv, obrajii îi sunt îmbujorați. Se mai fac jucării și în alte centre: în Tolhov, păpușile sunt mai mari. Ele sunt îmbrăcate într-un sarafan înflorat, în care predomină roșul, albul și galbenul. Matrioșca mordvină este îmbrăcată în costumul popular tradițional, pe cap având podoaba
Matrioșka () [Corola-website/Science/314850_a_316179]
-
două păsări / cu carenele sfâșiate / de aceeași galaxie tăioasă // Paradoxul și întrebarea / și inima noastră / pe un inel dintr-o singură bucată / turnat de două ori" («Securea cu două tăișuri» - BalP, 193). Mai bate la „poarta paradoxului“ și cu logosul „îmbujorat“, aidoma unui Heraclit din Efes, dinspre origini, dinspre elementul primordial, "Apa", către originea tuturor lucrurilor, "Focul", spre a exclama încă o dată, dar din crisalida sufletului, «panta rhéi»: "Foc sau apă ? // Ca o carte curgând / ca o ușă de apă / ca
Cezar Baltag () [Corola-website/Science/299724_a_301053]
-
Ce noutăți mai ai? Mă însor - i-am răspuns eu involuntar. Fraților, gata, liniște ... Fratele nostru are, pentru noi, o veste Se însoară Toți au bătut din palme. Numai Yanina parcă a rămas cu gura căscată, iar Olesya s-a îmbujorat. Domn‘ profesor, nu vrei să-ți dau eu o afacere, la fel de proastă? - a glumit Boerică. Frate Nu se poate Frate de-al nostru s-a însurat - le-a zis Amer. Abia acum avem motiv să o facem lată ... - l-a
ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Nicolae Bălaşa () [Corola-journal/Journalistic/87_a_47]
-
bătrâne/ ce luminau doar/ la capete/ și deloc” (ochiul de culori). Protagonist al acestui spectacol tragic și burlesc, poetul trăiește subtilitățile rolului: “purtându-mă că frunză/ înghețată de emoție/ zâmbeam oarecum/ toți ochii erau pe mine/ și ce să mă îmbujoreze/ vin nu băusem dar se simțea/ tumoră din mine crescând”. (David Dorian-Amintiri de cristal în Răsunetul din 21 sept 2016. ,Exaltarea stărilor în momentele creației, descrierea acestor clipe luate că un mod terapeutic, ca o căutare și descoperire în același
Victor Știr () [Corola-website/Science/316120_a_317449]
-
surâs amar la auzul acestor complimente și răspunse cu o oarecare ironie: — Nu, nu. Grație virtuții și influenței Excelenței Voastre am putut lupta atât de vitejește, știind că în continuare nu urmau să aibă loc evenimente nefericire. Yoshiaki roși ușor, îmbujorându-se ca o femeie. — Fii cu cugetul împăcat. În capitală e liniște, după cum vezi. Dar au auzit despre vreo întâmplare necurată? După luptă, ai venit aici cu o iuțeală înfricoșătoare. — Nu, am venit să-mi aduc omagiile față de reconstruirea Palatului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2249_a_3574]
-
stinse după ce trase din ea de câteva ori. "Nu vrei să ieșim? zise. E soare afară și e așa de frumos orașul nostru sub zăpadă." "Ba da", răspunsei și îi adusei haina. Zăpada scârțâia sub pașii noștri. Chipul ei se îmbujoră din pricina gerului, care parcă îi pria, nasul i se făcu de statuie, obrazul îi deveni și mai frumos sub o nouă simetrie și mai armonioasă a trăsăturilor; numai privirea îi rămase aceeași, neclintită ca un diamant verde. Mă îndepărtai de
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
în el. Deci asta înseamnă să fii tânăr, m-am gândit. —Claire, povestește-mi despre serviciul tău, a zis Adam. Helen mi-a spus că ai o slujbă foarte importantă, că lucrezi pentru o fundație de caritate. Eu m-am îmbujorat din cauza interesului pe care mi-l arăta. Eram ca o floare care se deschide la soare. Am început să-i povestesc. Dar mai înainte să apuc să scot două cuvinte, Helen m-a întrerupt: —N-am spus că are o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
rezolvasem problema de la departamentul somn. Am sărit din pat și atunci am simțit o înțepeneală vagă pe partea interioară a pulpelor. „Ce-i asta?“ m-am întrebat. După care mi-am adus aminte. „A, da, ăăăă, așa e.“ M-am îmbujorat când mi-am amintit ce făcusem cu o seară în urmă. „Adam. Sex. Dar nu pot să mă gândesc acum la asta.“ Pe bune! Să-l ia dracu’ pe James! Mi se refuza plăcerea de a o tândăli în pat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
de haioasă și de minunată și de grozavă. Astea sunt câteva dintre motivele pentru care îmi place așa de tare să fiu cu tine. Faptul că ai un copil nu a avut nici un fel de relevanță. — Da? l-am întrebat, îmbujorându-mă și rușinându-mă ca o fetiță. Da, a râs el. Mi-ar fi plăcut de tine și dacă n-ai fi avut un copil. Adam a zâmbit. Era superb. Of, Doamne! Mă topeam. —Sincer, mi-a zis el. — Te
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
grozavă. Absolut grozavă. Mami e foarte fericită. Capitolul 43tc Capitolul 43" —Hei, Nicholas, am strigat din capătul holului. Mulțumesc pentru sfatul tău năstrușnic budist cu gâsca. M-a ajutat să obțin campania. M-am apropiat îndeajuns cât să-l văd îmbujorându-se de mândrie. — Chiar n-ai făcut nimic? — Nu chiar. Dar am făcut o mare chestie din a face aproape nimic. Oh, oau! Asta e super tare. Povestește-mi. —OK. Dar atenția mi-a fost distrasă de tricoul lui. Pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1946_a_3271]
-
în toate lunile în care ne-am văzut. —Nu vorbeam? Nu. — Dar eu ador să vorbesc. Fata s-a întors. —V-am găsit un separeu. —Serios? Mulțumim, a zis Mitch, cu o voce sinceră. Mulțumim foarte mult. Ea s-a îmbujorat. —Cu plăcere. Așadar adevăratul Mitch era un seducător. Cine-ar fi zis? Procesul meu de reevaluare a continuat rapid. După ce am comandat am zis: —Trebuie să te întreb ceva. — Dă-i drumul. Când ai vorbit cu Neris Hemming ai crezut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1946_a_3271]
-
pe ea, dar era dispusă să încerce. Tipul și-a dezvelit dinții. —Scope. —Scope? Probabil asta era o nouă echipă englezească de designeri inovatori. Magazinul de haine la mâna a doua. Încasările merg către oamenii cu handicap. Alice s-a îmbujorat, simțindu-se ca o caraghioasă. Tipul a întins către ea o mână mare și bronzată. —Apropo, eu sunt Jake. Când s-a uitat la Alice, ochii lui au sclipit. — Eu sunt... ăăăă... Alice. —Și cu ce te ocupi... Alice? În timp ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
e atât de limpede. Mama a avut perfectă dreptate. Mi-a zis că Jake mi-a spălat creierul, a mărturisit Alice clătinând din cap. De ce am suportat toate astea? De ce? Hugo a ridicat din umeri. —Din dragoste? a sugerat el îmbujorându-se ușor. Evident, e cea mai veche scuză de pe fața pământului. Dar e totuși cea mai bună. Adică, uită-te la mine! Am crezut c-o iubesc pe Amanda... Hugo s-a oprit îngrozit. Menționarea numelui Amandei în fața lui Alice
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
a profitat de asta transformând emisiunea aceasta În direct În propagandă pentru Încurajarea turismului. Și apropo, nu au existat martori care să-i fi văzut pe prietenii dumneavoastră În Bagan, Mandalay sau Rangoon. Știați asta, nu-i așa? Harry se Îmbujoră, confruntat cu adevărul evident care abia recent i se arătase și lui ca atare. Desigur, susținu el ideea, drept cine mă luați? M-am prefăcut tot timpul. Saskia ridică dintr-o sprânceană aruncându-i aceeași privire Întrebătoare pe care o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
Întoarcerea celor plecați În bejenie. Și, chiar reveniți la casele lor din josul Vasluiului, pribegii n-ar fi putut reconstrui totul acum, În plină iarnă. - Cred că Alexandru arde de nerăbdare să ne spună ce are pe suflet! spuse Erina, Îmbujorată de aerul rece și de efortul de a struni calul. - Nu știu dacă e momentul, răspunse Alexandru, dar nici nu putem amâna prea mult. E un gând care mă roade și pe care trebuie să vi-l Împărtășesc. Căpitanul nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
-
dar îmi era jenă de asistenta care se pregătea, într-un colț al camerei, să-i facă o injecție intravenoasă. — Până acum, zici? Mama prinsese vorbele mele din zbor. Zâmbea palid. — Vrei să spui că acum înțelegi lumea? M-am îmbujorat, fără să vreau. Nu, n-o înțeleg. Mama își întoarse privirile. Vorbea încet, ca pentru sine. — Nici eu. Cine o înțelege, oare? Rămânem doar niște copii, chiar dacă trece timpul. Nu înțelegem nimic. Trebuie să trăiesc mai departe. Oricât aș fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1863_a_3188]
-
lângă Parcul Jackson, unde am intrat însoțit de o grecoaică pe care ea a luat-o drept nevasta mea pentru că eram de braț, îmbrăcați în costum de flanelă și la o oră care sugera legături intime. M-a recunoscut imediat, îmbujorându-se de plăcere, dar cu mici erori de memorie pe care nu am avut cum să le corectez, căci erau tare curioase. I-a spus fetei de pildă că-I eram aproape rudă, că mă îndrăgise la fel de mult ca pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1872_a_3197]
-
simțea foarte prost când își amintea asta, și ori de câte ori vorbea despre acest episod, începea să-și miște nervos mâinile, încercând să-și înconjoare talia - o talie mică: atrăgea atenția la circumferința ei mică purtând centuri late - iar tenul ei se îmbujora și mai tare, de ziceai că a făcut scarlatină. Încercase să intre în Spitalul Bridewell să-l vadă, dar n-o lăsaseră. — Bietul om, spunea ea și simțea mustrări de conștiină că fusese prea repezită și pripită, o apuca mila
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1872_a_3197]