191 matches
-
Documentele și cronicile aduc precizarea că evenimentele de la sfârșitul primei domnii a lui Tomșa nu i-au permis domnitorului să finalizeze întreg complexul mănăstiresc. În cea de-a doua sa domnie (1621-1623), Ștefan Tomșa al II-lea a construit zidurile împrejmuitoare cu cele patru turnuri de sprijin din fiecare colț, stăreția și chiliile pentru călugări. Într-un document din aprilie - iulie 1623, se menționează că fiind ""scos din patria domniei sale"", domnitorul Ștefan Tomșa ""n-a putut-o sfârși"" în prima domnie
Biserica Sfinții Apostoli Petru și Pavel din Solca () [Corola-website/Science/321144_a_322473]
-
îngrijitori, grajduri, beciuri și hambare) era înconjurată, după modelul fortificațiilor marilor reședințe feudale, de un zid din piatră nefasonată cu turnuri circulare de apărare la colțuri, datând din epoca medievală. Tradiția locală atribuie atât turnurile de la colțurile zidului de piatră împrejmuitor, cât și stejarul secular de lângă conac perioadei de domnie a lui Ștefan cel Mare (1457-1504). Conacul are un etaj, fațada sa fiind împărțită de un pavilion vertical cu geamlâc în două corpuri inegale. În conac se intra printr-o boltă
Biserica Sfinții Voievozi din Tupilați () [Corola-website/Science/321743_a_323072]
-
lucrări de consolidare și restaurare a capelei: montarea hidroizolației, refacerea trotuarelor, restaurarea icoanelor din interior etc. Ulterior, tot cu sprijinul familiei Callimachi, s-a restaurat pictura interioară, catapeteasma și piesele de mobilier, s-a construit o clopotniță și un gard împrejmuitor. La acea vreme, principele Dimitrie Callimachi a insistat în direcția scurtării termenelor având în vedere și vârsta înaintată a sa, dorind ca să se poată săvârși din nou slujbe religioase în capelă. Aceste lucrări au fost supervizate de arhitectul Mihai Mihăilescu
Capela Sfântul Teodor Sicheotul din Stâncești () [Corola-website/Science/321467_a_322796]
-
planul original. A fost înlocuit acoperișul din tablă zincată cu unul din cupru (care cântărea în total circa 5 tone). Tot atunci, cu osteneala preotului Toma Râpă, protopop de Hârlău (1 februarie 1960 - 13 martie 1973), au fost construite zidul împrejmuitor din piatră și clădirea protoieriei (aflată în curtea bisericii). Lucrările de restaurare au fost finalizate în 1974. Iconostasul, care datează din 1779, a fost restaurat în anul 1977 de către pictorul restaurator Gheorghe Zidaru (1923-1993). Două dintre icoanele de pe iconostas conțin
Biserica Sfântul Dumitru din Hârlău () [Corola-website/Science/316327_a_317656]
-
pe o suprafață de 25 de hectare. Aceasta este inclusă în situl de importanță comunitară Cușma. Aria protejată reprezintă o zonă naturală constituită din lacul omonim ("", lac format în urma alunecării unui val de grohotiș din abruptul Vărfului Țiganca) și zona împrejmuitoare a acestuia. Lacul este înconjurat de suprafețe împădurite cu arboret predominant de molid ("Picea abies") și adăpostește o gamă diversă de floră protejată la nivel european prin "Directiva CE" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (bulbuc de munte, lalea
Tăul Zânelor () [Corola-website/Science/325374_a_326703]
-
la biserica de lemn "Sf. Nicolae" ca paroh (1806-1823) În anul 1900 s-a construit o clopotniță din cărămidă, pe temelie de piatră, care a fost amplasată la o distanță de 100 m sud-vest de biserică. În anul 1905, gardul împrejmuitor din lemn a fost înlocuit cu un gard cu grilaj de fier așezat pe un postament de piatră cimentată. Acest gard există și în prezent, iar cheltuielile de împrejmuire s-au ridicat la 6.500 de coroane. În curtea bisericii
Biserica Sfântul Nicolae din Câmpulung Moldovenesc () [Corola-website/Science/323694_a_325023]
-
5 din 6 martie 2000" (privind aprobarea "Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone protejate") și se întinde pe o suprafață de 1,20 hectare. Aria protejată reprezintă o zonă naturală (luciu de apă și zona împrejmuitoare) cu faună specifică zonelor umede din Câmpia Dunării. Fauna este una bine diversificată și constituită în cea mai mare parte din păsări și pești (avat, țipar, petroc, pietroșel, zglăvoc, moioagă, chișcar). Păsările sunt reprezentate de exemplare cu specii de: barză
Rezervația Balta Neagră () [Corola-website/Science/329903_a_331232]
-
acoperit cu tablă, este înlocuită vechea tâmplărie cu termopan, se instalează încălzire centrală. Interiorul bisericii este repictat în întegrime de către preoții Gabriel Ciofu și Daniel Ciofu. Pe lângă aceste lucrări, sunt construite un lumânărar și o fântână în curte, iar gardul împrejmuitor este și el refăcut. La data de 1 mai 2011, ÎPS Pimen Zainea, Arhiepiscopul Sucevei și Rădăuților, resfințește biserica, însoțit de un sobor de preoți. Cu acest prilej la Bogdănești sunt aduse spre închinare Sfintele Moaște de la Schitul Vovidenia al
Biserica de lemn Pogorârea Sfântului Duh din Bogdănești () [Corola-website/Science/329991_a_331320]
-
Pruncul, într-o ramă largă și aerisit ornamentată cu vrejuri și medalioane șterse și un chivot de formă dreptunghiulară, frumos ornamentat. Prin eforturile preotului paroh și puținilor săteni a fost reparat acoperișul, s-au amenajat o poartă și un grajd împrejmuitor. Pictura și icoanele ar avea nevoie de restaurare pentru a-și recăpăta strălucirea de odinioară, restaurare care nu stă la îndemna puținilor locuitori care mai păstrează acest sat pe hartă.
Biserica de lemn din Stejera () [Corola-website/Science/327307_a_328636]
-
jandarmilor unde merg: «"La fiecare casă e un jandarm"». Pachetul de lângă Judecătoria Vaslui a intentat urmărirea penală pentru 37 de persoane care au protesat în data de 7 decembrie 2013, la Pungești. 28 de protestatari sunt anchetați pentru distrugerea gardului împrejmuitor al terenului concesinat companiei Chevron și pentru ultraj, iar ceilalți nouă manifestanți vor fi cercetați pentru ultraj contra bunelor moravuri; fiind acuzați astfel de agresarea angajaților Jandarmeriei și pe cei ai companiei subcontractate Chevron. Printre opozanții proiectului de le Pungești
Revolta de la Pungești () [Corola-website/Science/330634_a_331963]
-
integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România) și se întinde pe o suprafață de 3.129 hectare. Situl include și aria protejată Tăul fără fund de la Băgău, rezervație naturală de interes peisagistic (ochiuri de apă, lacul și zona împrejmuitoare, turbării) ce adăpostește și protejează floră și faună de mlaștină. Acesta este străbătut de mai multe pâraie (Hârtopa, Băgău, Valea Dosului) tributare râului Mureș. Situl Băgău constituie o zonă naturală (pășuni, terenuri arabile cultivate, păduri de foioase) încadrată în bioregiunea
Băgău (sit SCI) () [Corola-website/Science/330814_a_332143]
-
-a - arii protejate) și se întinde pe o suprafață de 7,40 de hectare. Aria protejată "Tăul fără fund" este inclusă în situl Natura 2000 - "Băgău" și reprezintă o arie naturală de interes peisagistic (ochiuri de apă, lacul și zona împrejmuitoare, turbării) ce adăpostește floră și faună specifică mlaștinilor. În arealul rezervației este semnalată prezența mai multor specii floristice (arbori, arbusti și ierburi), printre care stejar ("Quercus robur"), gorun ("Quercus petraea"), carpen ("Carpinus betulus"), mesteacăn pufos ("Betula pubescens"), păducel ("Crataegus monogyna
Tăul fără fund de la Băgău () [Corola-website/Science/330004_a_331333]
-
dotată acum cu o singură navă și având formă de cruce. Construcția este finalizată în anul 1422 și este sfințită de un trimis al papei de la Roma, primind hramul Sf. Elena și Sf. Nicolae. În 1483 încep lucrările la zidul împrejmuitor al bisericii, care este întărit cu cinci turnuri de apărare. La începutul secolului XVI se construiește turnul bisericii, iar în secolul următor se montează ceasul. Anul 1605 este unul dificil pentru această localitate: satul este atacat, jefuit și ars până la
Biserica fortificată din Șaroș pe Târnave () [Corola-website/Science/331076_a_332405]
-
camere, altele aflate la mansardă, totul fiind dispus peste niște beciuri adânci unde se poate vedea vechea zidărie. În spatele stabilimentului se află biserica satului la care se poate ajunge pornind chiar din curtea boierească printr-o poartă deschisă-n zidul împrejmuitor. Filip Lenș s-a ocupat și de starea bisericii ordonând refacerea picturilor murale precum și înlocuirea catapetesmei cu alta nouă. Heleșteul conacului a fost format din redirijarea Șuței și dincolo de el s-au amplasat casele slujitorilor. În aceste case, George Opresceu
Familia lui Nicolae Grigorescu () [Corola-website/Science/337635_a_338964]
-
trilobată, element arhitectural aparte. Pictura a fost realizată de Efrem Zugravul în 1779. Ctitor: Egumenul Ștefan al Bistriței. Schitul a fost construită întrr 1700-1701. El a fost părăsit de aproape 100 de ani și s-a ruinat, rămânând numai zidul împrejmuitor și fundațiile unora dintre cele câteva chilii (cu unele porțiuni din elevații ce mai păstrează mici fragmente din tencuielile interioare). Probabil după secularizarea averilor mănăstirești, schitul s-a desființat, biserica devenind biserică de mir a satului.
Biserica Sfântul Nicolae a fostului schit De sub Piatră () [Corola-website/Science/336331_a_337660]
-
care a fost dat în folosința în 1939, an în care s-a inceput și demolarea treptată a vechii închisori, mai puțin a clădirii administrative sau a fostului conac domnesc. Piatra rezultată din demolări a servit ulterior la construirea zidului împrejmuitor al noii închisori. Întreg ansamblul este înconjurat dintr-un pentagon convex zidit din piatră, fiecare unghi interior având 108° iar supravegherea se face din 4 turnuri de pază. Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc (IICCMER), în
Penitenciarul-Spital Târgu Ocna () [Corola-website/Science/337394_a_338723]