48,029 matches
-
de fapt, nu este vorba de acea Laura (bine că n-am gafat!), ci de Laura Morante, fiica Elsei și-a lui Moravia și soța lui Nanni Moretti în Camera fiului... Așa mai merge. Primul film pe care-l vedem împreună este cehescul Divoke vcely/Albine sălbatice, un fel de Rosetta mai senină și cu ceva umor (plus un "Michael Jackson" local leit Oana Pellea!), apoi argentinianul Tan de repente/ Hodoronc tronc (regia: Diego Lerman). În alb-negru, cu două lesbiene și-
Noi și Gerry - Jurnalul unui jurat - by Alex. Leo Șerban () [Corola-journal/Journalistic/13803_a_15128]
-
semnificația subtextuală, a melancoliei surde și ușor crepusculare cu un optimism surîzător și adolescentin. Într-un asemenea context vizual, seducător și plin de paradoxuri, în care spirirtul analitic și puterea de sinteză s-au exacerbat reciproc și s-au echilibrat împreună, în care severitatea profesională și predispoziția ludică s-au îngemănat spre a sluji aceeași idee, Irina Nicolau a fost prezentă cu adevărat, iar Mihaela Șchiopu a făcut posibil un asemenea miracol prin încrederea fără precauții în valorile absolute ale prieteniei
Exuberanță și melancolie by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13827_a_15152]
-
și Amurg sentimental, și perspective înfloritoare la Ed. Perpessicius, licențiat în "Științe juridice" și "Drept internațional", autor înflăcărat în timpul liber. Întâmplarea face să nu fim, din păcate, dintre pasionații degustători ai genurilor literare preferate și cultivate de dvs. Să avem împreună răbdare până vă apar cărțile și poate, atunci, privindu-vă opera într-o altă lumină, să ne încurajăm a o comenta. Acestea fiind spuse, vă invităm la redacție spre a vă înapoia manuscrisul, iar în cazul în care vreți să
POST-RESTANT by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/13855_a_15180]
-
Peste drum, o școală cu rumoarea specifică din recreații. Și tot peste drum un bloculeț cu electrice la parter, clădire străveche cu ficuși și cu lemnul câinelui aclimatizate în balcoanele înguste, cu locatari care au îmbătrânit de zeci de ani împreună primind de jos în sus clipitul perpetuu roș-albastru de zi și noapte, fără să se defecteze vreodată în 50 de ani, al firmei fluorescente... Și iată cum, fără să bag de seamă, textul meu riscă să se integreze patetic și
Curajul fricii by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/13850_a_15175]
-
prin efortul de a arăta fața nevăzută a lumii. În raport cu spectacolele anterioare ale lui Afrim (văzute de mine) acesta are meritul unei coerențe superioare: trăirea se integrează în narațiunea scenică, sistemul de imagini al spectacolului funcționează congruent cu informația captînd împreună capacitatea de compasiune a spectatorului. Ceea ce este personajul și ceea ce i se pare că ar fi, ceea ce povestește el și ceea ce trăiește, sfîșiat între ceea ce văd alții în el și ceea ce simte el că este există simultan în cele mai
Circul și restul lumii by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/13851_a_15176]
-
și ceea ce trăiește, sfîșiat între ceea ce văd alții în el și ceea ce simte el că este există simultan în cele mai bune momente ale scenariului dramatic (restructurînd proza cu abilitate) întrupat cu profesionalism de o echipă de actori care funcționează împreună. (N-ar trebui să fie o performanță, dar a devenit, prin absența acestui coagulant în foarte multe dintre spectacolele teatrelor profesioniste). Muzica spectacolului nu este adaosul menit să facă proza suportabilă sau atractivă, este un element decisiv în articularea mesajului
Circul și restul lumii by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/13851_a_15176]
-
Luminița Voina-Răuț Cartea de memorii Ultimul meu suspin este rodul celor optsprezece ani de colaborare și prietenie dintre Luis Buñuel și Jean-Claude Carrière. Împreună au realizat șase capodopere cinematografice: Jurnalul unei cameriste, Frumoasa de zi, Calea lactee, Farmecul discret al burgheziei, Fantasma libertăți și Acel obscur obiect al dorinței. Volumul s-a alcătuit spontan, pe parcursul interviurilor realizate în Spania și în Mexic, Buñuel evocându
Luis Buñuel - Vise și reverii by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/13804_a_15129]
-
ca din pușcă. Și cel mai rău e că toate bagajele mele se aflau în tren. Trag o înjurătură zdravănă, căci am rămas singur pe un peron care s-a golit dintr-o dată, și atunci mă trezesc. Uneori, când lucrăm împreună și ocupăm camere alăturate, Jean-Claude Carrière mă aude țpând prin peretele subțre care ne desparte. Nici măcar nu tresare, și-și spune: "e iarăși trenul care a plecat." Și, într-adevăr, a doua zi încă îmi mai amintesc de trenul acela
Luis Buñuel - Vise și reverii by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/13804_a_15129]
-
o femeie, e de datoria lui de cavaler să-i întoarcă zâmbetul. Indignat, mă ridic de la masă și mă duc în camera mea. Alcoriza se calmează, își termină desertul și se duce la frumoasa de la masa vecină. Se prezintă, beau împreună o cafea și sporovăiesc o vreme. Apoi Alcoriza își duce prada în camera lui, o dezbracă drăgăstos și descoperă tatuate pe burta ei aceste cinci cuvinte: prin amabilitatea lui Luis Buñuel. Prezentare și traducere de Luminița Voina Răuț
Luis Buñuel - Vise și reverii by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/13804_a_15129]
-
prin fantoma turnului Colții, să ne întoarcem acasă și să aflăm ce era cu inscripția în litere chirilice, de pe acel horloge solaire, ca să medităm, prin urmare asupra îndemnului: "Siliaște, oame, că te rămâne vremiia." Asupra acestor șase cuvinte, separat și împreună, povestitorul va aplica tot felul de analize: "de istoria limbii, de semantică și semiologie, de semiotică, antropologie, teoria nivelurilor energetice ale limbajelor"... Dar să nu ne înșelăm asupra identității povestitorului: el se va travesti apoi într-un pictor căruia i
De la Charlottenlund la Mogoșoaia by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/13864_a_15189]
-
legate de ale mele/ într-o rețea/ care ne poate salva/ sau ne poate mânca/ ești un frate al meu și împotriva voinței tale/ împotriva oricărei reguli drepte/ te țin în minte te leg de mine/ să vedem să aflăm împreună ce vine". Un prezent nesigur se prelungește astfel într-un fel de incert viitor, de vreme ce individul nu-și mai poate asuma singur un "destin" tare, ci transferă mai degrabă responsabilitățile asupra seamănului său, care poate fi și femeia iubită, cu
Elegii minimaliste by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/13869_a_15194]
-
mai mare și devenind învățătoare, reușește să-i reunească, - părinții dispărând. Lipsa, absența celor 21 de ani dintre gemeni, reuniți, în fine, capătă o intensitate specială, fiind și mai reală decât viața, pe care, ca gemeni, ar fi trăit-o împreună, dacă nu ar fi fost despărțiți. Pe unul îl cheamă Ion, iar pe celălalt, oficial, trăind în Ungaria, Janos, deși maică-sa adoptivă, în viață încă, româncă ortodoxă vajnică, îi zice tot Ion, pe românește. Reuniți la Arad, D. sora
Roman ratat - variantă - by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13902_a_15227]
-
parte, precum și de sora lor mai mare, obiectivă, învățătoarea. Ideea că cei doi gemeni, întrecuți, depășiți de timpul îngroșat de atâta absență, de potențialitatea rămasă în suspensie, ei trebuie acum să accelereze totul (trăirea lor dublă) pentru a intra amândoi împreună în normal, s-ar putea spune. Învățătoarea, sora mai mare,... o neroadă și o năzădrăvană, care a asistat la venirea lor pe lume în patul larg unde i-a născut mama lor severă, Evdochia, un pat de bâlci cu tăblii
Roman ratat - variantă - by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13902_a_15227]
-
-se, bătându-se între ei, să câștige, să supraviețuiască celuilalt, răpindu-i până și aerul și tot ce l-ar mai fi făcut să reziste... Deși, gata înlănțuiți între ei, într-o unitate de nedesfăcut, legați unul de altul, urlând împreună într-un singur glas, ca și cum fiecare, și viitorul Ion unu și viitorul Ion doi, s-ar fi căznit de pe atunci să fie DOI, într-unul singur, mai mult și decât însăși natura putea să-și permită, căutând în alianța, prefăcută
Roman ratat - variantă - by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13902_a_15227]
-
ni le-am scris până a divorțat de nevasta lui" - Așa a început povestea dumneavoastră. - De atunci a început o poveste de dragoste foarte lungă. El era însurat, eu - o fată cuminte, dar mi-a cerut foarte repede să rămânem împreună. Am 495 de scrisori pe care ni le-am scris până a divorțat de nevasta lui care a crezut totuși că relația cu mine e ceva trecător. Constatând că nu-i așa, a pus bețe în roate procesului, încât acesta
Viorica Moisil:“Eu nu mă pot învăța cu lumea de azi” by George Arion () [Corola-journal/Journalistic/13873_a_15198]
-
mine. L-am însoțit peste tot unde era invitat să țină conferințe, mai ales după 1960. El ținea cursuri, iar eu mă plimbam. Cursurile fiind plătite, strângea și bani, iar după ce le termina, mai rămâneam în țara respectivă și călătoream împreună, vizitând țări necunoscute nouă. Îi era frică de avion. De pildă, o călătorie în Japonia am făcut-o traversând cu trenul Uniunea Sovietică, apoi am luat vaporul până la Yokohama. - Cât a durat? - O săptămână numai prin Uniune! Dar toate călătoriile
Viorica Moisil:“Eu nu mă pot învăța cu lumea de azi” by George Arion () [Corola-journal/Journalistic/13873_a_15198]
-
lumină și recunosc pentru câteva clipe voracitatea flăcării ei și cedează necontenit în fața farmecului și a zâmbetului tăcut, care spune gata, iar lumina se stinge din nou și mâna este recuperată pentru a fi încălzită. Simpatică pereche de prostuți, așa, împreună, Marta și cu mine, amândoi înveliți, cu ochii închiși strâns și spunând am prins trei, sau ce fină e asta și ce tandră, sau e una care e probabil mascul, pentru că dă din coadă ca un spermatozoid, sau îți trimit
Vreme rea cu fosfene by Coman Lupu () [Corola-journal/Journalistic/13912_a_15237]
-
atipice. Unul dintre acestea este Teatrul Act. Căutarea și aventura sînt poftite aici și onorate cum se cuvine. Generațiile se întîlnesc și conviețuiesc. O vreme, mai multă, depinde. Cei ce poposesc aici sînt interesați de intervalul pe care îl petrec împreună, de ce se întîmplă cu ei artistic, uman și metafizic. Aici nu se "fac" doar succese. Se încearcă diferite formule, deschis, onest, fără încrîncenare. Este foarte interesant ce se întîmplă la Teatrul ACT, chiar dacă premierele nu ies pe bandă rulantă, chiar dacă
“Să punem pe picioare iubirea aproapelui...” by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13907_a_15232]
-
cu restul lumii, trei voci ale unor visceralități mai mult sau mai puțin disimulate. Trei personaje recognoscibile în prezentul cel mai acut și halucinant, trei roluri asumate cu credință și devoțiune de cele trei actrițe, care joacă pentru prima oară împreună. Une femme fatale, cîndva, o cîrcotașă meschină și bigotă și o retardată visează sau au coșmaruri în spațiul mic, închis, de la subsolul unei locuințe. Acolo unde intimitate nu există, iar dialogul se desfășoară între zgomotul apei de la closet, scandalurile și
“Să punem pe picioare iubirea aproapelui...” by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13907_a_15232]
-
o internează la spitalul de nebuni? Werner Schwab își salvează piesa de la alunecare spre tonul grav, apocaliptic printr-un umor negru foarte special. Un extraordinar contrapunct al structurii dramatice. Asta nuanțează foarte tare și colorează partitura fiecăreia dintre protagoniste. Minunate împreună și fiecare în parte, Dorina Lazăr, Coca Bloos, Emilia Dobrin, de la gesturile clare și emblematice ale fiecărui personaj, la ritmul diferit, la tonul rostirii, la atitudine, la relațiile ciudate dintre ele se suportă, se urăsc, ucid la schimbările bruște de
“Să punem pe picioare iubirea aproapelui...” by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13907_a_15232]
-
pus în operă statornicia unei conștiințe. Or, să-ți asculți conștiința este o regulă care nu admite nici un fel de derogări. De șase decenii Valentin Gheorghiu ne încântă și descântă cu muzica sa. Ne-am născut și ne-am petrecut împreună. Arta lui va dăinui însă și după noi. Vorba lui V. Hugo: "diamantul nu putrezește niciodată".
La o aniversare by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/13936_a_15261]
-
toți care ați optat pentru dansul contemporan v-ați strîns în cadrul companiei Marginalii, înființată în 1992. Ulterior însă, unul cîte unul, v-ați desprins din acest prim nucleu, cautîndu-vă un drum propriu. De ce nu ați mai simțit nevoia să fiți împreună? M.M.: Eu vă pot oferi numai o frîntură dintr-un posibil răspuns la această întrebare. Cu timpul, din copiii teribiliști de altădată ne-am transformat în coregrafi, profesori, manageri, organizatori, fiecare cu un anumit conținut și contur. Între noi nu
Mihai Mihalcea - Prietenul meu elefantul by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/13935_a_15260]
-
și - cum se spune - de "a alege libertatea". Astăzi își exercită aici, în țară la noi, profesiunea de medic, căreia i se dedică cinstit și modest, într-un cabinet propriu cu reputație. Din cînd în cînd ne vedem, luăm cina împreună în oraș. E o minunată prietenă.
Calea vieții noastre (fragmente) by Ilinca Taranu () [Corola-journal/Journalistic/13966_a_15291]
-
le-a dat unora dintre cuvintele românești în sistemul său ontologic au fost primite cu o anumită ( justificată) rezervă în tabăra lingvistică. De fapt, filozoful a anticipat această reacție și a încercat să-și ia măsuri de precauție: în Cuvînt împreună despre rostirea românească, acolo unde întru e discutat mai pe larg, sînt citate dicționare importante în primul rînd, cu justificate cuvinte de laudă, Dicționarul academic din 1934 -, și sînt de mai multe ori evocați filologii și metodele lor; cu un
“Întru”, azi by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13984_a_15309]
-
să cheme întreaga omenire în spiritul prieteniei, al păcii, în numele Dansului, limbaj universal. În 1995, în efortul de a uni lumea dansului, Comitetul Internațional al Dansului a întreprins un demers de colaborare cu Alianța Mondială a Dansului pentru a celebra împreună Ziua Internațională a Dansului.
Mesajul lui Mats Ek () [Corola-journal/Journalistic/13988_a_15313]