773 matches
-
nu căpătau de la Aneta Gărgăun hîrtia decît după ce-i lăsau în palmă cererea. Fărocoastă, la rîndul său, găsise niște țigani fără pămînt pe care i-a lămurit că, de la colectiv, vor căpăta lot în folosință. Cu alte cuvinte, vor fi împroprietăriți din pămîntul celor ce au. Activistul trimis de raion era un emigrant, grec de-al generalului Markos. Încredințat că argumentele sale vor deschide mintea țăranului, nu obosea să zugrăvească idilicul tablou al celor cu pămînturi la un loc, bucurîndu se
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
că promitea, ba chiar părea grăbit să-i fac cererea ca să pună degetul. Bădia Nică nu mai avu răbdare să i-o scriu. Pe drum îmi explică că omul n-are nici o palmă de loc; de-abia așteaptă să fie împroprietărit cu lot de folosință. Una peste alta existau vreo sută de cereri la GAC: ale slariaților, ale țiganilor și ale altor soiuri de calici. Se pregătise inaugurarea gospodăriei din Dobrina, deși grosul pămîntului nu era în cereri, ci la cei
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
industrie și funcționari. Toți sunt creștini ortodocși. Portul popular nu se mai păstreaza, ci numai obiceiurile și datinile legate de anumite sărbători. Despre înființarea satului nu avem date precise ci din tradiție se povestește că Domnul Ștefan cel Mare a împroprietărit cu o haliză de pământ arabil și pădure cât ține satul de lată și lungă din drumul Bârzăștilor pana in Dealul Măgure, pe luptătorul Bălescu de unde și numele satului „Bălești”. Din cauza locului descoperit locuitorii de frica năvălitorilor s-au coborât
BISERICA ADORMIREA MAICII DOMNULUI DIN SATUL BĂLEŞTI COMUNA COZMEŞTI”. In: Filosofia şi istoria cunoaşterii by STANCU ROXANA () [Corola-publishinghouse/Science/1124_a_2087]
-
ncetat cu mai mult avânt... S-așază într-o rână în iarbă, pufăie din lulea și gândurile îl fură și-l duc în trecut. Pământul care-i aparține lui acum era al lui Conu Iancu. Iar acum statul l-a împroprietărit pe el. Ogorul împrăștie un miros de grâu copt. E liniște! Numai luleaua lui Moș Ion pâcâie încet. Acum s-a apucat din nou de lucru. Apucă cu mâna firele de grâu, le taie cu secera și le face snopi
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
Trecuse o dimineață întreagă, trecuseră zile și doamna Mușat așteptase tot timpul ăsta în picioare, tăcută. Ei, Rareș? Ce-ai de spus? Ai văzut?... Pământul era al lui conu' Iancu, dar acum e al lui moș Ion. Statul l-a împroprietărit! Iar moș Ion încearcă cu dinții rezistența bobului de grâu. Asta face, nu se ocupă de fleacuri, înțelegi ce vreau să spun... Nu merita lucrarea asta premiul întâi? Vreau s-aud de la tine, Rareș. Merita sau nu? Ai vreun răspuns
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
hoții nu mai calcă măcar pentru o partidă de șeptic, că de unu singur nu merge. Nevastă mea s-a duus, tutunu’ s-a dus, șprițu’ s-a duuus... S-a dus și soacra... Cel puțin pe soacră-mea au împroprietărit-o cu două hectare de nori pe lumea ailaltă, că știe să aranjeze ploile. Acolo, Sus? Da, că de bine ce le aranjează a dat seceta peste noi. Soacră-mea e mai falimentară decât ultimele trei guverne de tranziție. Stop
CÂINELE DIZIDENT by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/505_a_1289]
-
aceste împrejurări între tata și bancherul ce-l împrumuta s-au stabilit relații de încredere, de prețuire și chiar o relație ceva mai apropiată - ca oameni care totdeauna au respectat clauzele unor înțelegeri acceptate punctual. În timp ce majoritatea celor ce fuseseră împroprietăriți erau pe cale să-și piardă pământul obținut prin reforma agrară din 1921, tata a rezistat și și-a achitat cu cinste obligațiile asumate față de acel bancher. În timpul crizei economice din 1929-1933 situația țărănimii îndatorate era așa de critică, încât a
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (ÎN LUPTĂ CU TIMPUL...). In: CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/562_a_745]
-
de Menice. Mănăstirea se înălța într-o vale de la poalele acelui munte, nu departe de râul Trebbia, peste care exista un pod de piatră. Călugărul Colombano din Irlanda se stabilise la Bobbio prin anul 614, arătând pe-ade Teodolinda, care îl împroprietărea cu acel loc. Din auzite, poate, mi-l închipuisem a fi îmbelșugat și înfloritor; în realitate, era pustiu și părăginit, un morman de ruine cotropit de buruieni, printre care se afla biserica San Pietro. Colombano venise însoțit de o mână
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
ca să nu moară de poftă. Până seara, au murit toți. Peste o săptămână, Nălbica s-a întors în București, strigând sus și tare că Maica Domnului o trimisese. Zugravu a adus și el actul semnat de Vladislav, prin care fusese împroprietărit spătarul, și nimeni n-a mai spus nimic. Nălbica a trăit în casa pentru care omorâse cinci oameni, a îngrijit grădina și a deschis acolo un han. Iar după moartea ei, casa i-a rămas unui băiat de-al Zugravului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2299_a_3624]
-
În acest caz, la fel de sincer, mă bucur, Iuliana! Nu știu de ce, dar mă bucur mult... În fine, ca să închei acest capitol, acum, așa cum se observă cu ușurință, acel spațiu s-a micșorat vizibil... Nu știu în ce bază au fost împroprietăriți unii oameni pe domeniul parcului. Altora li s-a acordat cu ușurință autorizație de construcție, restrângânduse mult spațiul verde. S-au ridicat vile, spații comerciale noi, iar restaurantul Debarcader nu mai seamănă cu ce a fost cândva, o atracție irezistibilă
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII by Marian Malciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91752_a_92809]
-
coerență? În perspectivă ortodoxă, numai absorbind discernământul critic al tradiției apostolice putem avea un acces la Scripturi. Numai cunoscând efortul grădinarului în livadă, de primăvara până toamna, târziu, vom putea aprecia valoarea roadelor muncii sale. Fiecare creștin botezat a fost împroprietărit din zestrea „Vistierului bunătăților” cu darurile discernământului. Rămâne ca el să le pună în lucrare atunci când deschide Scripturile în căutarea lui Hristos. Formarea canonului biblic a avut loc înăuntrul Bisericii, în absența unor structuri formale de decizie. Este remarcabil faptul
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
stufului, argilei, sării, deșeurilor polimerice, rocilor decorative, culturi de fructe de pădure (amplasate în afara pădurii), procesarea produselor agricole conform principiului filierelor de valorificare (anexa 2). Ca exercițiu de gândire se sugerează următoarea temă: din proprietatea statului (Domeniile Statului) să fie împroprietăriți sau date în concesiune suprafețe de teren arabil de unu-trei hectare familiilor sărace, șomerilor, emigranților care se reîntorc în țară și nu au pământ, familiilor de romi care vor să se stabilizeze și să lucreze în agricultură. Cu circa
Abordarea entropică a valorificării resurselor naturale. De la principii la strategie by Florina Bran; Carmen Valentina Rădulescu; Gheorghe Manea; Ildikó Ioan () [Corola-publishinghouse/Science/212_a_182]
-
a și „rășluit de la locuitorii recent împroprietăriți” suprafața de 48 fălcii, de la punctul Cioara până la Herătău, zona cu cel mai fertil sol. În urma reclamațiilor și a insistentelor cereri, țăranii au reintrat în stăpânirea întregii suprafețe de teren cu care fuseseră împroprietăriți. Ne dăm seama că Panait Balș era dornic să-și însușească suprafețe noi de teren, pe care să le alăture moșiilor de la Torcești și Blăjeri și după datele dintr-o Carte hotarnică, întocmită de inginerul hotarnic Mihail Nicoleanu, datată 13
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
clăcași în 1848 măsoară pe hârtie 175 fălcii, iar în 1864 au primit, urmare a împroprietăririi, 378 fălcii și aici mai mult decât dublul din 1848. Mai trebuie avut în vedere că țăranii răzeși nu sunt cuprinși în rândul celor împroprietăriți la 1864. Credem că datele de mai sus sunt suficiente pentru a putea concluziona că Statisticeștile științe conțin și susțin informații precare ca exactitate și nu se poate pune prea mare temei pe ele decât confruntându-le cu alte informații
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
2-3 familii în ultimul timp. Și, ca să se înțeleagă și să se interpreteze corect această realitate, în sensul de a nu fi bănuit de ură sau dispreț față de etnia respectivă, arăt aici că toate familiile de țigani, care au fost împroprietărite cu pământ în urma Legii din 1921, și-au vândut loturile de câte 5 ha în totalitatea lor. Este adevărat că nu aveau vite și atelaje cu care să-și lucreze pământul, dar în această situație au fost și unii dintre
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
efectuat zile de clacă, 22 de oameni au arătat că respectivii au „muncit ponturile boierescului mai bine de 25 de ani”. Rezoluțiile puse pe cererile lor tergiversează rezolvarea, ei revin plângându-se că „în loc să se modifice cererile de a ne împroprietări după drepturile ce posedăm, astăzi ne vedem depărtați chiar și din locuințele noastre cu copiii pe drumuri fiindcă prefectul, subprefectul, proprietarul și primărul sunt uniți a ne înlătura din drepturile ce posedăm”. Fac apel, apoi, la Consiliul de Stat, alăturând
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
în două locuri ce se continuă „hotarul Bozieșților a Elencăi Manu”, iar cu litere mai mari și o singură dată citim „Hotaru Moșii Umbrărești”, confirmându-se aserțiunea noastră privind desprinderea Bozieștilor din ancestrala obște umbrăreșteană. Pe moșia Torcești au fost împroprietărite 114 familii și un preot cu numele Ioan Lupu, loc ce va rămâne parohiei. Iată cum arată situația statistică pe cunoscutele categorii de clăcași: -fruntași cu 5 fălcii și 40 prăjini = 25, în procente 22%; -mijlocași ce au primit câte
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
din acest punct de vedere este acela al străbunicului meu după mamă, Radu Druță. El se află înscris în lista de împroprietărire a Umbrăreștilor clăcași la nr. crt. 49, mijlocaș cu 4 fălcii, echivalentul a circa 6 ha. În perioada împroprietării, copiii lui, 8 (opt) la număr, erau mărișori, astfel că la scurtă vreme a trebuit să fie înzestrați. În consecință, dintr-o familie cu 6 ha se va ajunge destul de repede la mai multe familii, cu 1-2 ha și chiar
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
locuitori ai satului ar fi fost Gornițeanu, de unde și numele de „Gornit” dat părții de est a satului, Perju, Popa, Rebegea, Movilă ș.a. După 1864, pe vremea lui Cuza, o parte din familia Rebegea a plecat din sat și, fiind împroprietărită, s-a localizat în Satu Nou. Locuitorii satului sunt răzeși ce dețin suprafețe mari de pământ. În fruntea satului erau Tache Țarălungă, Neculai Dimofte, Vasile Oprișan, Mărmureanu, Ciobanu, Jugaru, Popa, Grigoraș și Perju, care-și lucrau terenurile cu brațele celor
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
suprafețe mari de pământ. În fruntea satului erau Tache Țarălungă, Neculai Dimofte, Vasile Oprișan, Mărmureanu, Ciobanu, Jugaru, Popa, Grigoraș și Perju, care-și lucrau terenurile cu brațele celor care nu aveau pământ. O parte dintre aceștia din urmă au fost împroprietăriți din moșia Crețu Puiu în 6 martie 1945, cu câte 0,5 ha de familie. Pe pârâul Repedea erau amplasate morile lui Grigore Diaconu și ale lui Milea, iar la hotar cu satul Tomozia, cea a lui Ciuche. Mori de
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
limbii (amu în loc de acum, muiere în loc de femeie, tăt în loc de tot, mânurile în loc de mâinile ș.a.). Au muncit pe moșia mănăstirii și dădeau numeroase zile clacă pentru pământul pășunat și alte nevoi de gospodărie (lemn, porumb). În anul 1864, tărnicenii au fost împroprietăriți ca urmare a secularizării averilor mănăstirești, iar o parte din moșia satului a rămas ca rezervă de stat, fiind dată în arendă. Arendaș a fost Lupașcu, care avea ca vechil pe unul Galeru, care a ținut moșia până în 1896, când
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
a rămas ca rezervă de stat, fiind dată în arendă. Arendaș a fost Lupașcu, care avea ca vechil pe unul Galeru, care a ținut moșia până în 1896, când restul moșiei s-a împărțit locuitorilor contra cost, cu această ocazie fiind împroprietăriți și unii locuitori din comunele învecinate. În iunie 1866, Tarnița aparținea de comuna Oțelești, plasa Berheci, județul Tecuci. Puțina apă a pârâului Berheci a fost zăgăzuită și obligată a mișca aripile unor mori de apă ridicate din porunca boierului Lupescu
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
procesul de poienire a pădurilor și micșorare a suprafețelor cu pășune. Totodată, a avut loc o accentuată eroziune a solurilor, peisajul schimbându-se radical. Prin reforma agrară din 1921, în comună nefiind moșii boierești, țăranii lipsiți de pământ au fost împroprietăriți. În satul Tarnița, pentru a acoperi lipsa de pământ, localnicii lucrau în dijmă la răzeșii din satele vecine, în special la cei din Antohești, Făgheni și Oțelești. În anul 1928, agricultura acestei zone avea un caracter predominant cerealier, pomicol și
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
adevăr, prin această reformă au primit pământ mulți locuitori ai satelor și s-au desființat moșiile și moșierii. Țăranii comunei noastre, neavând în comună moșieri care să aibă în posesie mai mult de 50 de hectare de pământ, au fost împroprietăriți în satul Medeleni, pe moșia lui Puiu Crețu, cu câte o suprafață de 0,5 hectare, în timpul mandatului de ministru al agriculturii al lui Traian Săvulescu. Au urmat alegerile din 1946, la care au participat reprezentanții partidelor existente ca: Frontul
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
acesteia fiind categorisit drept chiabur. Existau, în acel an, și 5 mori (care de asemenea au fost confiscate), dintre care doar 2 mori mai funcționau, restul de 3 fiind distruse și predate la I.M.C. Bârlad. În anul 1945 au fost împroprietăriți 124 de locuitori, dintre care 64 săraci și 60 mijlocii. În 1962 comuna Lozinca dispunea de 3.821 ha, din care 3.449 ha agricol, iar din acesta 2.361 ha arabil, revenind în medie 2,76 ha pământ arabil
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]