1,704 matches
-
pagina de FB Cartierul Bucureștii Noi. Apar și primii vecini. Cartierul lui s-a născut la sfârșitul sec XIX în procesul de dezvoltare modernă a României Mici prin inițiativa privată a câtorva intreprinzători din clasa moșierilor și ca urmare a împroprietăririlor timide făcute după Războiul de Independență a României. Cartierul explodează ca dezvoltare odată cu formarea României Mari; în decurs de un deceniu de la 5000 locuitori în 1930 ajunge la 30 000 locuitori în 1941. LIKE-urilre la pagină se înmulțesc și se
Noii bucureșteni. Cum s-a schimbat lumea unui corporatist după ce i s-a suspendat permisul de conducere () [Corola-blog/BlogPost/338391_a_339720]
-
voi face. Nu am nicio încredere în Justiție. Deși Justiția este aceea care m-a pus în posesia pământului bunicilor, pentru că am avut pe el proces verbal de punere în posesie, și semnăturile a peste jumătate din membrii comisiei de împroprietărire. Intraseră alții peste pământul meu. Justiția căreia i-am achitat pentru asta taxele legale, plus 300 de dolari mită, zeci de drumuri, și trei sau patru ani de procese. Cu dreptatea în mână. Acum, nu mai am acești bani, să
Liviu-Florian Jianu: NOTA DE PLATĂ. Din manuscrise () [Corola-blog/BlogPost/339265_a_340594]
-
e rușine de țăran, când nu-i e frică. Și totuși emanciparea țăranilor, orășenii au propovăduit-o, și au realizat-o. Revoluțiile noastre, mai mult gălăgioase decât sângeroase, s’au făcut toate de sus în jos, până la exproprierea latifundiilor și împroprietărirea țăranilor. Țăranul însuși, incapabil de a se organiza și de-a iniția răsturnări sociale, ar fi purtat în eternitate jugul servituții. Ideile liberale și democratice au pătruns la noi din afară, evident, dar au găsit aici teren favorabil. Curentele generoase
Liviu Rebreanu: Laudă țăranului român. Discurs de primire la Academia Română () [Corola-blog/BlogPost/339319_a_340648]
-
sacrificii umane făcute de majoritatea familiilor orașului, decizia a avut și un rol compensatoriu, urmând să-i răsplătească în mod prioritar pe veterani, pe văduvele și orfanii de război, apoi pe funcționarii primăriei, dându-le, prin ceea ce s-a numit „împroprietărirea orășenească”, locuri de casă în acest Cartier Nou al orașului. A fost vorba - cum spuneam - despre zona situată la nord de actualul bulevard Tudor Vladimirescu (fost Elisabeta), mergând spre miază-noapte până la proprietatea Bilciurescu unde, după cum rezultă din documentele municipalității severinene
NOI DATE PRIVIND EDIFICAREA CARIERULUI NOU AL SEVERINULUI de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1774 din 09 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342838_a_344167]
-
400 m.p. fiecare 4. Potrivit valorii lor comerciale, loturile au fost împărțite în trei clase, prima la prețul de 2,50 lei/m.p., a doua la 1,50 lei/m.p. și a treia la 0,50 lei/m.p. Cum înfăptuirea împroprietăririi a întârziat, până în 1923 prețul a crescut până la 5 lei/m.p. Propunându-și să evite experiențele nu tocmai vrednice de laudă ale extinderilor anterioare din viața urbei, comisia a fixat, de la început, condiții precise de acordare a loturilor. Într-o
NOI DATE PRIVIND EDIFICAREA CARIERULUI NOU AL SEVERINULUI de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1774 din 09 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342838_a_344167]
-
loturile ce ar fi rămas disponibile. Se dispunea, totodată, ca plata, de 2,50 lei/m.p., să se achite integral la facerea actului de vânzare, pe cumpărător privindu-l și taxele de timbru și înregistrare. Aveau dreptul la așa-zisa „împroprietărire orășenească” exclusiv locuitorii urbei, adică cetățenii care puteau dovedi cu acte că în iulie 1916 aveau domiciliul în Severin. După împroprietărire, cumpărătorii terenurilor aveau obligația să le îngrădească în termen de un an de la data actului de vânzare și să
NOI DATE PRIVIND EDIFICAREA CARIERULUI NOU AL SEVERINULUI de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1774 din 09 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342838_a_344167]
-
facerea actului de vânzare, pe cumpărător privindu-l și taxele de timbru și înregistrare. Aveau dreptul la așa-zisa „împroprietărire orășenească” exclusiv locuitorii urbei, adică cetățenii care puteau dovedi cu acte că în iulie 1916 aveau domiciliul în Severin. După împroprietărire, cumpărătorii terenurilor aveau obligația să le îngrădească în termen de un an de la data actului de vânzare și să construiască locuințe în conformitate cu regulamentul comunal și după planuri aprobate de primărie, în termen de șapte ani socotiți de la data actului de
NOI DATE PRIVIND EDIFICAREA CARIERULUI NOU AL SEVERINULUI de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1774 din 09 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342838_a_344167]
-
săpau să-și facă chirpici și cărămizi ori să-l ducă în bătătură ca să-și spoiască grajdurile și casele. A făcut contestații și plângeri. Au venit la fața locului oameni din Comisia județeană care se ocupa cu rezolvarea cererilor de împroprietărire. Primarul și cei care salvaseră o parte din actele Cooperativei Agricole de Producție de focul pus într-o noapte de persoane necunoscute, care devastaseră birourile, au consultat registrul agricol și puținele evidențe ale Cooperativei. A fost necesar să se aducă
EPISODUL 10, CAP. III, NOAPTEA FRĂMÂNTĂRILOR, DIN CHEMAREA DESTINULUI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1661 din 19 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377388_a_378717]
-
o fostă slugă de pe o moșie oltenească, absolvent a două clase elementare. Cum în 1936 a fost ultima migrație în comună când au venit olteni și tulceni pentru că li se dădeau loc de casă și câteva hectare de pământ spre împroprietărire, printre emigranți s-a numărat și el. Cum a ajuns președinte de ceape din argat de boieri numai el știe, noi așa l-am găsit când tata a fost obligat să “semneze” adeziunea. Atunci împreună cu tata, în primăvara următoare am
PUNŢI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1431 din 01 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371961_a_373290]
-
Mărășteanu a strigat din ușă: --Mamă, dă-mi repede actele de proprietate! Maică-sa și-a făcut cruce, crezând că a luat ceva foc: ce s-a întâmplat,mă? --Nu mă întreba! Vreau să știu dacă mai aveți actul de împroprietărire de la străbunicul Ion și vreun act al pământului cu care ați intrat în C.A.P. --Despre ce acte vorbești tu, mă? N-avem așa ceva! --Nu-ți mai aduci aminte? Când se îmbăta tata, scotea dintr-un cufăr o decorație a străbunicului
S.R.L. AMARU-7 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1618 din 06 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372468_a_373797]
-
în ce privește chestiunile religioase și școlare”! Drept! Și l-au respectat!Nu s-a atins de școala lor sau de biserică. În administrația și justiția română au avut translatori, proprietatea le-a fost respectată, ba mai mult, au beneficiat egal de împroprietăririle din 1920 la fel ca toți cetățenii români, drepturi de care ungurii nu amintesc niciodată. Să comentăm. UNU, de ce nu sunt plângeri și proteste și din partea comunități săsești? Simplu, pentru că și-au văzut corect de treburile lor, iar statul român
SZTÁN... PĂPUŞA SECUILOR de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 1202 din 16 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347843_a_349172]
-
Impact > Istorisire > "LA BURSUCI" - FRAGMENT DIN CARTEA "ÎNSEMNĂRI DIN VREMI APUSE" - DE MIHAI BAICU Autor: Cezarina Adamescu Publicat în: Ediția nr. 1061 din 26 noiembrie 2013 Toate Articolele Autorului LA BURSUCI Moșia Bălăbăneștilor s-a mărit după primul război, prin împroprietărirea fraților luptători demobilizați din satul nostru care nu aveau pământ sau aveau prea puțin. După cum auzeam pe ai mei vorbind, se făcuseră exproprieri mari. Se luaseră pământurile de la marii moșieri din țară, s-au împărțit în loturi de 2-5 hectare
DE MIHAI BAICU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1061 din 26 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346940_a_348269]
-
la acești oameni, familia nedreptățită trebuia să-și caute sprijin și dreptate. Ilie, copilul ingenuu, sosit de la țară, se integrează într-o familie înstărită a orașului. Ca urmare a devotamentului și a abnegației sale, el este adoptat de această familie. Împroprietărirea sa, cu numai câțiva ani înainte de instaurarea noului regim, n-are nimic comun cu exploatarea și asuprirea maselor populare. Noii conducători ai puterii locale îi confiscă averea, în mod abuziv, în numele unor reglementări guvernamentale și-i dau pe mâna securității
„ÎNTOARCEREA” SAU „ROMANUL EVOCATOR AL DURERII” DE ION CATRINA de VETURIA ADINA COLCEAG în ediţia nr. 815 din 25 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345436_a_346765]
-
proprietarului care are 35 000 pogoane. La proprietar n-a avut ce să facă, căci a fost contract; și acolo prețuirea este foarte adevărată, căci atât produce pogonul de bărăgan. La munte toată lumea știe cum s-a făcut la 1864 împroprietărirea sătenilor: li s-a dat pământ și bun și rău, li s-a dat 3, 4 pogoane arătură și restul mlaștină sau râpe. Dar recensimîntul actual [î]i consideră ca pământ bun toate aceste pogoane. Cum să se conteste aceste
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
a poporului, care a devenit apatic, în vreme ce boierimea a intrat în dezagregare, că un asemene sistem economico-social era condamnat la pieire. N. Bălcescu a făcut un aspru rechizitoriu boierimii, i-a respins soluțiile în problema agrară, pledând pentru revoluție și împroprietărirea țăranilor. El a adus prețioase contribuții la studiul secolului al XVIII-lea și al primei jumătăți a secolului al XIX-lea. A demonstrat caracterul fiscal al legiuirii lui Constantin Mavrocordat (1746, în Țara Românească și 1749, în Moldova), a scos
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
române, ca și în altele, s-au dovedit ineficace. A. D. Xenopol s-a împotrivit exproprierii marii proprietăți până în anii primului război mondial, când și-a schimbat părerile. S-a spus că singura posibilitate de a rezolva eficient problema agrară era împroprietărirea țăranilor, „și aceasta o știa foarte bine istoricul Xenopol”. Nu împărtășim această opinie de vreme ce A. D. Xenopol a considerat actul exproprierii și împroprietăririi numai sub aspect economic, a subestimat implicațiile sociale și politice ale unei asemenea măsuri și a avut mereu
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
când și-a schimbat părerile. S-a spus că singura posibilitate de a rezolva eficient problema agrară era împroprietărirea țăranilor, „și aceasta o știa foarte bine istoricul Xenopol”. Nu împărtășim această opinie de vreme ce A. D. Xenopol a considerat actul exproprierii și împroprietăririi numai sub aspect economic, a subestimat implicațiile sociale și politice ale unei asemenea măsuri și a avut mereu în atenție urmările legiuirii agrare din 1864 asupra situației economice a țării și, îndeosebi, asupra recăderii în dependență parțială a sătenilor. Așadar
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
sociale și politice ale unei asemenea măsuri și a avut mereu în atenție urmările legiuirii agrare din 1864 asupra situației economice a țării și, îndeosebi, asupra recăderii în dependență parțială a sătenilor. Așadar, A. D. Xenopol n-a respins exproprierea și împroprietărirea pentru că s-ar fi aflat de partea marii proprietăți sau a conservatorilor, ci pentru că socotea soluția netrainică din punct de vedere economic, motiv pentru care ar fi dorit doar ca statul să ajute pe țărani să cumpere pământ, ceea ce pentru
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
M. Kogălniceanu cu acest prilej. Când Al. I. Cuza este ales domn și în Țara Românească, Bolintineanu elogiază evenimentul (O pagină frumoasă în istoria țării). Publicația a susținut pe domnitor în toate reformele întreprinse (reorganizarea armatei, secularizarea moșiilor mănăstirilor închinate, împroprietărirea țăranilor), prin paginile lui I. Ghica (Reflecții politice), Cezar Bolliac (Unitatea României), Radu Ionescu (Unirea, o eră de progres) și reluând studiul lui N. Bălcescu, Despre starea soțială a muncitorilor plugari în Principatele Române în deosebite timpuri. Poezia publicată (Mihail
DAMBOVIŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286660_a_287989]
-
fi convins de aceasta! Dac' ar fi în fundul inimei încredințat că actul de la 2 mai a fost în adevăr o crimă? Cât de caldă și vie, cât de detunătoare ar fi fost filipica sa în contra acelei zile? Abstracție făcând de la împroprietărirea țăranilor, țara chiar a fost împroprietărită c-o a cincea parte din teritoriul ei, de pe care Cuza Vodă a alungat acele adunături de bizantini sodomiți, punerea în luptă cu biserica națională, oploșiți aci nu pentru răspândirea creștinătății, ci pentru a
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
a avut nevoie nici de cod pentru a se judeca, nici de recrutație pentru a se bate, nici de școală pentru a fi mai cu minte decât toți vecinii lui. Dar ca un merit pentru popor citați că ați cerut împroprietărirea? Nu împroprietărirea ar fi cerut-o un român cuminte, ci ceea ce era înainte de Regulament: posesiunea ereditară în condițiile vechi, istorice. Prin împroprietărire s-au atomizat societatea și s-au rupt legăturile străvechi dintre cultivatorul mare și cel mic. Ba, sub
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
nevoie nici de cod pentru a se judeca, nici de recrutație pentru a se bate, nici de școală pentru a fi mai cu minte decât toți vecinii lui. Dar ca un merit pentru popor citați că ați cerut împroprietărirea? Nu împroprietărirea ar fi cerut-o un român cuminte, ci ceea ce era înainte de Regulament: posesiunea ereditară în condițiile vechi, istorice. Prin împroprietărire s-au atomizat societatea și s-au rupt legăturile străvechi dintre cultivatorul mare și cel mic. Ba, sub regimul actual
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
fi mai cu minte decât toți vecinii lui. Dar ca un merit pentru popor citați că ați cerut împroprietărirea? Nu împroprietărirea ar fi cerut-o un român cuminte, ci ceea ce era înainte de Regulament: posesiunea ereditară în condițiile vechi, istorice. Prin împroprietărire s-au atomizat societatea și s-au rupt legăturile străvechi dintre cultivatorul mare și cel mic. Ba, sub regimul actual al eredității, poporul e amenințat de diviziune în infinit a pământurilor și de proletarizarea tuturor. Cu toate acestea nu acesta
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
a demeritului. Această priveliște îi ia poporului încrederea în valoarea muncii și în siguranța înaintării prin merit. Dîndu-i-se zilnic exemplu că, fără a ști ceva și fără a fi muncit, cineva poate ajunge bogat și om cu vază, arătîndu-i-se zilnic împroprietăriri de oameni ce n-aveau alt drept decât favorile oamenilor zilei, contagiul intelectual și moral devine din endemic epidemic, trece de la restrânsul grup al Campiniilor la grupuri din ce în ce mai numeroase de cetățeni, cărora le vine asemenea în minte ceea ce nu le-
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
drept și a celor ce, prin esplicări sofistice a legii, au știut să-și înjghebe moșii sub pretextul c-ar fi însurăței. Am constatat asemenea că nicicând în România n-a existat cestiunea agrară. De la începuturile acestor țări și până la împroprietărire regimul moșiilor era proprietatea mare și cea mică pe de-o parte, posesiunea ereditară în anume condiții, stabilite prin tranzacție liberă, pe de alta. Niciodată nu i-a venit românului în minte de-a pretinde ceea ce nu este al lui
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]