322 matches
-
veni să-l sărute. Apăru friptura de miel, trandafirie și apetisantă, iar Henrietta devie discuția spre ape mai liniștite. Nu voia ca seara plănuită cu grijă să se termine urât. Fran continuă să-l studieze discret pe Laurence. Primea toate împunsăturile acestor bogătași ignoranți cu calm și umor. Emana un fel de seninătate aproape monahală. O intriga pe Fran, care era obișnuită cu compania ziariștilor cu tupeu. Fără să vrea, se trezi comparând calmul reținut al lui Laurence cu farmecul plin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2261_a_3586]
-
Ai încredere în mine. Acordă-mi un an. Tată, tu o să-mi lași acest răgaz, nu-i așa? Phyllis observă afecțiunea vădită care îi lega pe tată și pe fiică, așa cum o făcuse de-atâtea ori înainte, și simți o împunsătură nedemnă de gelozie. — Ce părere aveți, domnule Jones? Norman Jones văzu cum i se întindeau înainte nisipuri mișcătoare. Se înșelase. Își închipuise că Ralph Tyler era deja o epavă ramolită, asemenea nefericiților pe care îi vedea când își vizita propria
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2261_a_3586]
-
părut că alternativa era mai rea. Îmi cer scuze pentru standardele mele deontologice sub orice critică. Într-un fel ai dreptate - a fost cel mai josnic lucru cu putință. Dar nu în sensul în care crezi tu. Fran simți o împunsătură imperceptibilă de vinovăție. Lângă ea, Laurence părea să fi amuțit. — Oricum, continuă Jack, îmi pare rău. M-am gândit că o fac în interesul tău. Apropo, zise arătând spre Laurence, n-ai de gând să mă prezințiă — Sigur, se îmblânzi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2261_a_3586]
-
la câțiva pași de Fran și priviră o clipă râul, apoi se sărutară pătimaș, uitând de amurg sau de orice altceva din jurul lor. Oare ea putea să simtă vreodată ceva asemănător pentru Laurence, acum sau peste zece ani? Simți o împunsătură de vinovăție și spaimă, care-i sfâșie sufletul. Laurence o iubea. Mai era doar o săptămână până la nuntă. Era genul de bărbat care ținea la prestigiul lui, căruia îi era greu să se apropie de cineva, dar care își deschisese
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2261_a_3586]
-
citit de Vinea în cheie postsimbolistă: „Elementele sînt cunoscute atît, că ar putea sluji ca date de compoziție pentru cei cari vor să fie poeți și poeți triști. Dar ca un scutier - viitor sfînt - care, cu oțelul tuturora, dă o împunsătură nouă pentru a înstela rana comună, (...) din arsenalul sau din ierbarul (...) simbolismului, un poet scapără sunete neauzite încă și persuasive” (în Cronica, an II, nr. 57, 13 martie 1916, rubrica „Însemnări literare”). Concisul comentariu se încheie - în oglindă - cu un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
ei n-o vrea înapoi. Tristețea fetei e nesfârșită și insuportabilă. Femeile plângeau pe față, fiecare amintindu-și propria tinerețe. Bărbații își ștergeau ochii fără să le fie rușine, amintindu-și primele iubiri. Chiar și cei mai tineri suspinau, simțind împunsăturile pierderilor ce urmau să vină. S-a lăsat o lungă tăcere după ce cântecul s-a sfârșit. Harpista a ales o melodie liniștită, dar conversațiile nu s-au mai reluat. Nici o cupă nu s-a mai închinat. Re-nefer s-a ridicat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
ar mai fi acum nevoie numai de-un pic de sânge, să-mi înțep cu acul policarul și să las să picure trei stropi de sânge peste firul de păr. Acul era atât de ascuțit, încât nici n-am simțit împunsătura, nu m-a durut decât când am scos acul și au început să se prelingă picăturile, mari și purpurii, de sânge. Csákány mi-a ținut bulgărele de noroi sub deget, a așteptat să cadă cei trei stropi, după care mi-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2148_a_3473]
-
revistele Strange și Pilote, găsi un teanc de carnețele cu spirală. Un jurnal, ținut an de an... Căută cu febrilitate carnetul din 1968, era ultimul din teanc. Aparent, Loïc se oprise aici cu confidențele. Răsfoi iute paginile și simți o Împunsătură În inimă cînd constată că ultimele note datau din 19 mai! Ajunul furtunii, probabil ziua naufragiului. Citi cu aviditate scrisul stîngaci și se opri brusc la o frază. Astăzi am primit un colet de la tata, Gildas a păstrat timbrele din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
o asculta pe baba asta nebună, e gata să spună orice ca să-ți facă rău. - Asta nu e orice. Se desprinse. - Iartă-mă, dar am nevoie să rămîn singură. Lucas Înțelese că era zadarnic să mai stăruie, dar simți o Împunsătură În inimă constatînd că nu avea cum s-o Împace. Ajungînd la hotel, Marie avu surpriza să-l găsească acolo pe Milic. O aștepta, adormit Într-un fotoliu de la intrare. ZÎmbetul pe care Îl avu cînd deschise ochii și Își
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
spre perna În adîncitura căreia Marie dormea adînc. CÎnd raza aurie ajunse pe chipul ei, pleoapele Îi tremurară și ieși agale din somn. MÎna ei rătăci după trupul lui Lucas, iar absența lui o trezi cu totul. Simți o mică Împunsătură de descumpănire că nu-l mai găsește alături de ea. Apoi hora infernală a gîndurilor negre Începu să nu-i dea pace... Familia ei decimată, Christian, Ryan, Pierric, ancheta. Azvîrli cearceaful cu o mișcare din picior și sări jos din pat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
bacului răsună. Vibrația motoarelor Începu să toarcă surd, bacul dădu Înapoi și se desprinse de chei, făcînd vîrtejuri În apa portului. Fără să schimbe o vorbă, văzură goeleta Îndreptîndu-se rapid spre larg, Christian se deslușea limpede În spatele cîrmei. Cu o Împunsătură de gelozie, Lucas recunoscu În sinea lui că skipperul avea o Înfățișare elegantă și se Întrebă dacă Marie nu Încerca oarece regret contemplînd silueta celui pe care-l admirase atîția ani. De parcă i-ar fi auzit gîndul, tînăra femeie Își
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
fac cu Elldridge ? Ar fi trebuit să iau legătura cu el. Probabil că-mi așteaptă răspunsul. Dacă le spune șefilor firmei că am fost neglijentă ? Și dacă asta îmi va afecta șansele de a obține statutul de partener ? Simt o împunsătură de alarmă. Nu e momentul să las nici cel mai mic lucru la voia întâmplării. — Încearcă să elimini orice gând... rostește pe un ton de incantație Maya. Simți cum te eliberezi de tensiune... Poate reușesc să îi trimit un e-mail
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
-
urgente de parafat la firmă. Nu pot pur și simplu să dispar ! Mai ales nu acum. Tocmai... mă rog, tocmai sunt pe punctul de a fi acceptată ca parteneră. În clipa în care rostesc aceste cuvinte, simt din nou binecunoscuta împunsătură de nervi la stomac. Parteneră a uneia dintre cele mai mari firme de avocatură din țară. Singurul lucru pe care mi l-am dorit vreodată. — Sunt pe punctul de a fi acceptată ca partneră, repet mai calm. Decizia va fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
-
Aproape că m-apucă râsul. — Sunt asociată la Carter Spink, îi explic. Nu am un moment doar pentru tine. Deschid rapid telefonul și de la capătul firului se aude răcnind o voce enervată de bărbat. — Samantha, unde dracu ești ? Simt o împunsătură în stomac. E Ketterman. Șeful departamentului nostru de drept corporatist. Probabil că are și nume de botez - dar nimeni nu-i spune niciodată altfel decât Ketterman. Are părul negru, ochelari cu ramă metalică și ochi cenușii sfredelitori, și în primele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
-
de la Guy. Mi l-a lăsat cam acum douăzeci de minute. Șovăi, cu inima în piuneze, apoi apăs „1” pentru a asculta mesajul. — Iisuse Hristoase, Samantha, ce s-a întâmplat ? Tonul nu îi mai e deloc jovial, pare superstresat. Simt împunsături de groază în tot corpul. Știm, spune. OK ? Știm despre Third Union Bank. Tocmai ne-a sunat Charles Conway. După care, Ketterman a găsit hârtiile pe biroul tău. Trebuie neapărat să te întorci urgent la birou. Acum. Sună-mă. Închide
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
-
ceai. Bănuiesc că azi te ocupi de rufe. Rufe. La asta nu m-am gândit până acum. Aș vrea să schimbi și aștenuturile când faci paturile, adaugă. Când fac paturile ? Nici la asta nu m-am gândit. Simt o ușoară împunsătură de panică. Nu numai că nu sunt nici pe departe „călare pe situație”. N-am nici cea mai mică idee despre ce „situație” e vorba. — Vă închipuiți că am propriile mele... ăă... tipicuri, zic, încercând să-mi iau un ton
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
-
pot să profit cu nerușinare de toate weekendurile tale... Încă nu-ți dau diploma de absolvire, spune cu asprime jucată. Așa că n-ai de ales. Zi, la ce mai ai nevoie de ajutor ? La curățenie ? La spălat ? Simt o ușoară împunsătură de jenă. E clar că e la curent și cu pățania mea de ieri. Nu prea știu cum să folosesc mașina de spălat, recunosc într-un final. — O să ne ocupăm și de asta. Încuviințează din cap. O să vin eu pe la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
-
Trish la o sticlă cu vin și s-o fac să-mi spună de-a fir a păr povestea vieții ei. Știu, șoptește Trish. Se uită la Eddie de parcă nu mai există nimeni altcineva pe lume și simt o ușoară împunsătură în inimă. Oamenii ăștia se iubesc cu adevărat. Văd cum supărarea li se topește încet. E ca și cum aș asista la o reacție chimică dintr-o eprubetă. — Să mergem la masă, spune Eddie în cele din urmă. Are dreptate Samantha. Ar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
-
brațul și o strânge tare. Zi, ce-ai vrea să faci acum ? Cu toții suntem la dispoziția ta. — Mi-ai putea despacheta lucrurile ? Melissa se întoarce spre mine. Probabil că s-au șifonat, așa că ar cam trebui călcate. Simt o ușoară împunsătură în inimă. Adică n-are de gând să-și despacheteze singură lucrurile ? Ce sunt eu, servitoarea personală a acestei fătuci ? — Poate că-mi iau cărțile cu mine în grădină, adaugă aceasta relaxată. Crezi că-mi poate aranja grădinarul o masă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
-
e băgat până la gât într-o țeapă de proporții. O știu. El mi-a înscenat toate astea. Mi-a pus memo-ul pe birou, știind că asta îmi va distruge cariera. Și peste trei zile va dispărea în Bahamas. Simt o împunsătură de panică. Trebuie să iau măsuri cât mai urgent. — Lara, zic, încercând să-mi păstrez calmul, vrei te rog să-mi faci legătura cu Guy Ashby ? Știu că ne-am certat. Dar e singura persoană care-mi vine în minte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
-
n-ai să mai lucrezi în viața ta, să-ți fie clar. Acum ia astea și du-le. Îmi trântește în brațe o tavă cu mini-eclere și mă împinge efectiv spre ușile batante spre sala unde e petrecerea. Simt o împunsătură de panică. Nu. Nu pot să intru acolo. Nici într-o mie de ani. — Categoric ! Vreau doar să... iau niște șervețele pentru cocktailuri. Încerc să mă dau câțiva pași în spate, însă ea mă înșfacă de braț. — Ba nu ! Tu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
-
Cum poate să spună asta ? — Ba nu-i adevărat, răspund într-un final, regăsindu-mi graiul. Nu știai deloc. Dacă îți amintești, mi-ai zis că am greșit. Mi-ai zis că sunt „iresponsabilă”. Simt din nou vechea rană și împunsătura de umilință și-mi feresc privirea. Am zis că alte persoane au zis că ai greșit. Guy se oprește din tastat pe BlackBerry și ridică privirea, încruntat. La naiba, Samantha. Să știi că ți-am luat apărarea. Am fost de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
-
culeg căpșune din grădină... — Trăiești într-un univers paralel ! strigă. Samantha, toate astea sunt ceva nou pentru tine ! Sunt amuzante doar fiindcă nu le-ai mai făcut niciodată ! Dar o să te plictisești de ele ! Nu-ți dai seama ? Simt o împunsătură de îndoială, pe care o ignor. — Ba nu. Amestec hotărâtă în sparanghel. Îmi place la nebunie viața asta. — Și crezi c-o să-ți placă la fel de mult și după ce-o să faci curat în baie zece ani ? Vino-ți în fire
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
-
avea loc Întîlnirea cu șeful meu, Paul, pentru evaluare. Am căutat În manualul angajatului la „Evaluări“ și acolo zicea că acestea sînt „o ocazie ideală pentru discutarea posibilităților de avansare În carieră.“ Avansare În carieră ! La simplul gînd, simt o Împunsătură de jind În piept. În felul ăsta, i-aș putea, În fine, demonstra tatei că nu sînt chiar o loseriță totală. Și mamei. Și lui Kerry. Ce bine ar fi dacă m-aș putea duce acasă, să le arunc În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2129_a_3454]
-
oraș Într-un sat aflat la cinci minute de mers cu mașina de cel În care stau ai mei, așa că se văd destul de des. În clipa În care le văd cum stau așa, una lîngă cealaltă lîngă aragaz, simt o Împunsătură În inimă, pe care o cunosc prea bine. Par mai degrabă mamă și fiică decît mătușă și nepoată. Amîndouă au părul scurt, umflat cu peria - deși al lui Kerry are șuvițe blonde ușor mai pronunțate decît al mamei -, amîndouă au
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2129_a_3454]