238 matches
-
cel mai important îl chema Aloizie. Sub pulpana lui, meșter cândva în chestiuni bisericești, stătea bunicul meu, Vasile Cesereanu, stingher, sfios, stâlpnic și înfoiat bărbos. Locuia la Străini, trebuia să urmăm linia portocalie de pe asfalt, printre capele, cavouri și statui înaripate cu gene din văzduh înalt. Sub un pin scorojit, cu leșie în coajă, era o cruce cu romburi umflate. Bine te-am găsit, bunicule, bine-ai venit, draga moșului, (cum îmi spunea el pe când îmi dădea, pe la 10 ani, felii
Căutarea bunicului în Vară by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Imaginative/11133_a_12458]
-
a un mijloc de apărare care alimentează, deopotrivă, visurile și visele; deci are legătură cu distorsiunile imaginației, ale ficțiunii, cu substanță de contrast a unei realități date. În literatura, realul poate fi fată nevăzuta a imaginarului. Homer spunea: "Cuvintele sînt înaripate". Păsări călătoare survolînd hotarul dintre autentic și închipuit.
Fictiune si realitate by Mihai Stoian () [Corola-journal/Journalistic/17600_a_18925]
-
ca pe scara lui Iacob. Ca și noi. Ca și aspirațiile noastre, ca și păcatele noastre. Se întoarce logodnicul ei, Albert. După o absență de șase luni, neexplicată în libret. Charlotte e la bal? Și tînărul care o însoțește? O înaripează? Cine este acest Werther, străin de locuri? Actul al doilea. E toamnă. Copacul e îngălbenit. Și trist. Charlotte stă la o masă cu Albert. Sînt căsătoriți. Privesc în gol, minute în șir. Schimbă banalități. O atitudine nu chiar necunoscută. O
Charlotte by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/11982_a_13307]
-
lucrări, Ileana Tonca a reușit să transmită din spatele orchestrei timbrul său extrem de fin și totodată puternic, modulând cele trei intervenții în funcție de desfășurarea poveștii. Discretă în prima, coloratură delicată în a doua și extrem de lirică în a treia apariție, Waldvogel îl înaripează, luminează și îndrumă pe Siegfried în căutarea darului suprem: iubirea ca element central al existenței, ultim adevăr și punct de pornire spre noul „eu”. În actul al treilea, Wotan o readuce în lumea care nu doarme pe Erda, zeița atotștiutoare
Seria Wagner by Sabina Ulubeanu () [Corola-journal/Journalistic/83499_a_84824]
-
alte vîrste, aidoma unor vise. * În casa modestiei nu există oglinzi. * Oboseala conținută în orice recunoaștere, în orice oglindire. * O demnitate rușinoasă: cum de are parte numai de insuccese? * Complexul adevărului, care, cîteodată, se simte prea sărăcăcios în raport cu luxoasa mistificare, înaripată de fantezie. * Bețivii spun că nu izbutesc să se trezească pentru a începe o beție. Cît de liniștit și de echilibrat trebuie să fii pentru a-ți degusta, ab initio, neliniștea și dezechilibrul! * Scrii pentru că nu poți accepta tăcerea, echivocul
Din jurnalul lui Alceste (VIII) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16387_a_17712]
-
celor care s-au aflat pe scenă. “Dirijorul” acestui spectacol a fost muzicianul, profesorul universitar doctor, Mitică Lupu. Spontaneitatea, farmecul, fantezia, culoarea, sunt atribute pe care artistul le-a amalgamat în laboratorul său, impresionând publicul și de această dată. A înaripat imaginația tinerilor spre o lume a cunoașterii cu accent deosebit spre avânt, libertate și nonconformism, sau a celor aflați la vârsta maturității, stârnindu-le nostalgia celor mai frumoși ani ai tinereții, studenția, când pachetul de acasă era vital și de
PACHETUL DE ACAS?, music-hall studen?esc by Ruxandra MIREA [Corola-journal/Journalistic/83472_a_84797]
-
-i admire pe intelectuali împotriva firii, cu toptanul. Adoptînd o poziție oarecum suspicioasă, în parte neliniștită, obligatoriu condescendentă și vag încărcată de curiozitate - determinată de salariile unora dintre suspecți și de faptul că pe alții-i cunoștea lumea, ceea ce a înaripat întotdeauna aspirațiile omului din popor. În pivniță însă, supraviețuia prin întuneric adevărata atitudine față de creaturile cu studii. Iat-o, 86 de ani de la scrisoare. A ieșit afară. Apare și-n recentul sondaj printre adolescenți care, la întrebarea ce părere au
Creierul națiunii by Răzvan Petrescu () [Corola-journal/Journalistic/11760_a_13085]
-
000 de lei); Telmatosaurus transsylvanicus, erbivor cu înălțimea de aproape 2 m, din neamul „dinozaurilor cu cioc de rață” (31 000 de lei); Struthiosaurus transilvanicus, dinozaur erbivor, cu talia până la 3,5 m (35 000 de lei); Hatzegopteryx thambema, „monstrul înaripat de Hațeg”, cu un craniu de 3 m lungime și anvergura aripilor de 12 m (47 000 de lei). V. Corduneanu
Agenda2005-11-05-general6 () [Corola-journal/Journalistic/283481_a_284810]
-
alte vîrste, aidoma unor vise. * În casa modestiei nu există oglinzi. * Oboseala conținută în orice recunoaștere, în orice oglindire. * O demnitate rușinoasă: cum de are parte numai de insuccese? * Complexul adevărului, care, cîteodată, se simte prea sărăcăcios în raport cu luxoasa mistificare, înaripată de fantezie. * Bețivii spun că nu izbutesc să se trezească pentru a începe o beție. Cît de liniștit și de echilibrat trebuie să fii pentru a-ți degusta, ab initio, neliniștea și dezechilibrul! * Scrii pentru că nu poți accepta tăcerea, echivocul
Din jurnalul lui Alceste (IX) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16369_a_17694]
-
a început studiul literelor la Universitatea Jagiellonă, având profesori de primă mână în filologia polonă, printre care pe marele exeget al romantismului polonez, Stanisław Pigoń, a ajuns la concluzia că slovele poeților polonezi: Mickiewicz, Słowacki, Krasiński sau Norwid deveneau cuvinte înaripate pentru el, că pasiunea pentru deslușirea mesajului lor îi călăuzise fericit pașii spre prestigioasa Alma Mater din sudul Poloniei ce dăinuia ca instituție din Evul Mediu. Am subliniat, totodată, că încă din primul an de studii Wojtyła a recitat, în salonul
Revelația divină by Nicolae Mareș () [Corola-journal/Journalistic/2639_a_3964]
-
viselor, proiecțiilor și entuziasmelor se afla un nebun frumos posedat de artă: Florian Pittiș. De cîte ori am cîntat de atunci, oriunde, din Beatles sau "Hei, tramvai, cu etaj și tras de cai..." al grupului Phoenix, am simțit energia sălilor înaripate de el. Aveam acces la ce nu se putea rosti, la forța cuvîntului, a poeziei, a rock-ului mai presus de orice. Cei de la Phoenix fugiseră deja la mijlocul anilor optzeci. Datorită lui Pittiș, generația mea, cel puțin, le-a cultivat
Mica Sirenă by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/9364_a_10689]
-
în aparatul critic al ediției Opera omnia, la a cărui întregire a contribuit cu devotament și Ileana Vulpescu. S-a vorbit cîndva, poate cu îndreptățire, despre tristețea erudiției. În traducerile lui Vulpescu ne învăluie constant o euforie a erudiției, care înaripează orice vers și țîșnește din orice comentariu. Este bucuria de a afla, de a ști și de a transmite. Bucuria de a face totul în perfectă cunoștință de cauză, fără a ceda niciun milimetru aproximației sau obscurității. Și e totodată
Un eveniment editorial Villon. Opera omnia by Stefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/2980_a_4305]
-
din lemn de trandafir negru și de trandafir roșu pe care, când jarul era mai încins, arunca, așa într-o doară, câteva rămurele de trandafir galben și de lemn de mesteacăn.” „Și dacă întreaga și voluminoasa carte este o poemă înaripată cu talentul și îndrăzneala imaginației, mai redăm un fragment grăitor pentru sumara înțelegere a cititorului, fragment legat de o minune: redobândirea vederii Bătrânului Anticar, pe numele lui adevărat Heracles Monastirio Cancellaria, personaj central în rândul eroilor din roman, permanent în
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93063]
-
din crusta racilor fierți. Pân-la urmă, în ciuda îndemnului la chibzuială al popii, înfierbîntați de șliboviță, câțiva săteni apucară săpăligi și țăruși cu ascuțișul călit în foc și începură să spargă gheața. Făcură și focuri împrejur, ca să scoată cu totul bivolul înaripat la iveală. Toți grămadă trudiră câteva ceasuri, până când putură, de jur-împrejur, să pipăie blana de catifea de pe pântecul inelat și să adune-n palmă solzișorii ca de caras de pe aripi. Și când, deodată, un tremur însufleți cornițele cu măciulii ale
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
Rodopi, despre macii aduși de țigani, despre războiul dintre diavoli și îngeri și despre fuga rămășiței din sat, pe vreme de iarnă, în căruțe trase de cai mărunți, peste marele fluviu Dunav. Așa văzusem fluturii uriași, încremeniți ca niște bivoli înaripați în sticla groasă a fluviului înghețat, întinzîndu-și acolo aripile curcubeene. Așa știam de Vasili, băiatul subțire care-și zidise umbra în Dunăre, rămânând pentru totdeauna străveziu la razele soarelui ca și bila de sticlă pe care-o găsisem cândva într-
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
legendarului inmouchar de la care, conform unei vechi tradiții familiale, moștenise numele și rangul în momentul când acesta dispăruse, stătea la rădăcina palmierului cel mare și-și punea tot felul de întrebări în timp ce observa zborul vulturilor. De ce trimisese Moartea atâția mesageri înaripați înaintea ei, dacă până la urmă se hotărâse să nu se înfățișeze? Ce aștepta? Din când în când închidea ochii, încercând să-și închipuie cum s-ar fi comportat tatăl său în acele momente. Să omoare o cămilă, să-i bea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2101_a_3426]
-
-o pentru că-i era ciudă. Și nici nu o cunoscuse încă pe Doamna Ana... Pentru el, tînărul venit dintr-un Iași patriarhal, Violeta era o femeie tînără, complăcîndu-se într-o existență larvară. Se îndrăgostise de ea. Ar fi dorit-o înaripată de idealuri, sau măcar s-o fi simțit receptivă la insistențele lui de-a se ține serios de școală, mai ales că el îi promisese ajutor la toate obiectele. Chiar dacă Tamara i-a mărturisit deunăzi că a ajutat-o să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1470_a_2768]
-
după diferite specii de stridii sau în căutarea unor păsări de care nu pomenesc nici măcar legendele înspăimântătoare. Suspină nefericit. Sărmanul lui copil! Atât de mult își dorește să fie considerat om de calitate încât s-ar duce să vâneze nu știu ce înaripate prin Numidia. Parcă a pomenit ceva și de mormintele din Etiopia. Oricum, undeva departe, la capătul lumii, unde va avea de luptat cu fiarele sălbatice. Ca și cum s-ar în toarce de acolo cu decorații, ca lumea să se minuneze de
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
o colecție imensă de știri inexplicabile. O ploaie cu broaște În Birmingham, urmele unui animal fabulos În Devon, scări misterioase și urme de ventuze pe coama anumitor munți, neregularități În preajma echinocțiilor, inscripții pe meteoriți, zăpadă neagră, furtuni cu sânge, ființe Înaripate la opt mii de metri pe cerul orașului Palermo, roți luminoase În mare, resturi de giganți, o cascadă de frunze moarte În Franța, precipitații cu materie vie În Sumatra și, bineînțeles, toate urmele de pe Machu Picchu și alte culmi din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
despre cât de bine e să te poți bucura de bucuria altora. Stătea gata pregătită o listă de jubilații care m-au încercat săptămâna trecută, când, fără să mă cocoșeze prea multe prilejuri de sărit într-un picior, m-am înaripat totuși de frenezia unor prieteni sau cunoscuți, ba chiar a unor oameni pe care i-am văzut prin ziare sau la televizor explodând de fericire. Dar azi-noapte m-am gândit mult la Hadrian, cu un freamăt stâmpărat, cu un fel
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2210_a_3535]
-
POTUIT..." Mă fascinează, mă înspăimântă, mă obsedează, mă istovește, mă încântă, mă descântă, mă face să uit că m-am născut, mă face să-mi aduc aminte de câte-au fost și n-au fost, mă subjugă, mă chinuie, mă înaripează, mă îndeamnă la viață, mă răstignește, mă trezește la moarte, fericit și liber (ah, și prețul libertății!...) gândul infinitului, fascinantul înspăimântătorul, istovitorul, crucificatul, botezătorul, cioclul, aducătorul de fericire și de nenorocire, dezmărginitul gând al infinitului, rătăcitorul prin univers, neliniștitorul, vatra
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
demnitatea. Cu acest gând a fost abordată Înlănțuirea de evenimente prin care a trecut și trece populația interfluviului Nistru - Prut, ca parte inseparabilă a Daco-României. O generație Întreagă trebuie să fie informată, să cunoască realitățile care fundamentează opțiunile românilor și Înaripează idealul de viitor al unui popor. Așa vom putea descifra și proiectele contemporane intersectate de traiectoriile unor prea bine cunoscute interese acoperite de cețuri străine amenințătoare. DRUMUL SPRE UNIRE Îl pot parcurge oamenii uniți, cunoscători ai istoriei care le germinează
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]
-
Să mișune apele de viețuitoare, și să zboare păsări deasupra pămîntului pe întinderea cerului." 21. Dumnezeu a făcut peștii cei mari și toate viețuitoarele care se mișcă și de care mișună apele, după soiurile lor; a făcut și orice pasăre înaripată după soiul ei. Dumnezeu a văzut că erau bune. 22. Dumnezeu le-a binecuvîntat, și a zis: "Creșteți, înmulțiți-vă, și umpleți apele mărilor; să se înmulțească și păsările pe pămînt." 23. Astfel a fost o seară, și apoi a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85092_a_85879]
-
la drept vorbind, nu le cunoștea. Nefiind de viță nobilă, ci doar înnobilat pentru serviciile aduse Franței și împăratului Napoleon, heraldica era pentru el un soi de păsărească nedigerabilă. Revigorat de o nobilă mândrie patriotică după acest exercițiu de admirație, înaripat de vultur și de metafora inspirat aleasă, Ledoulx se așeză la biroul său. Își pipăi cu limba măseaua, după care, cu totul liniștit în privința ei, se simți pregătit să compună scrisoarea pentru ministrul Talleyrand. De curând, ambasadorul Champagny de la cartierul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
cât m-am hârjonit eu cu apa cineva m-a urmărit...” Cu această imagine în minte, am mâncat și apoi am băut o ulcică cu vin rece, care a venit ca un balsam să-mi mângâie inima și să-mi înaripeze închipuirea... M-am întins pe crivat, cu gând să ațipesc măcar pentru câteva clipe. Nu a fost chip... În cele din urmă, m-am ridicat. În acel moment, am prins din zbor ritmul toiagului bătrânului pe alee. --Ei, cum ți-
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]