657 matches
-
fi în stare să ne naștem Din nou?” Iată ce spune contemporanul nostru, scriitorul Andrei Pleșu, legat de adaptare: „Într-o poveste orientală, se vorbește despre un bogătaș avar, care a fost pedepsit să nu mai poată scăpa niciodată de încălțările sale rupte, pentru că nu le-a aruncat la timp. Trebuie să ne schimbăm, la timp, încălțările, să nu ne atașăm, cu încăpățânare, de ceea ce, uneori, pare proprietatea noastră cea mai intimă, dacă nu chiar însuși destinul nostru”. „Virtutea - dacă există
ROMÂNII ADAPTIVI de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 673 din 03 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351246_a_352575]
-
legat de adaptare: „Într-o poveste orientală, se vorbește despre un bogătaș avar, care a fost pedepsit să nu mai poată scăpa niciodată de încălțările sale rupte, pentru că nu le-a aruncat la timp. Trebuie să ne schimbăm, la timp, încălțările, să nu ne atașăm, cu încăpățânare, de ceea ce, uneori, pare proprietatea noastră cea mai intimă, dacă nu chiar însuși destinul nostru”. „Virtutea - dacă există - e una singură: plasticitatea”, spune în continuare Andrei Pleșu. „Nu versatilitatea, nu inconsistența, nu oportunismul, dar
ROMÂNII ADAPTIVI de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 673 din 03 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351246_a_352575]
-
Am lăsat în urmă portul, ocolindu-l, apoi am coborât pe nisipul încă destul de cald. Admiram valurile ce săltau necontenit învăluite în cununa lor de spumă și lăsam picioarele să fie asaltate de rămășițele zdrențuite în contact cu țărmul. Cu încălțările în mână, mergeam încet, în tăcere, furați de frumusețea spectacolului nocturn și de gândurile noastre... - Nu vrei să facem baie? Știu eu un loc în care nu ne deranjează nimeni. Este mai adăpostit și pustiu toată noaptea... Întrebarea m-a
IOI, IOI, IOI! ÎN PRIMĂ AUDIŢIE (2) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 338 din 04 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351379_a_352708]
-
lua o păpușă mai veche, și ieșiră din încăpere. Era totuși o copilă cu suflet bun și văzând-o cam verde de frig îi mai spuse: - Hai, să-ți dau și niște haine de-ale mele mai vechi și ceva încălțări, ca să arăți și tu a domniță, să nu mai sperii lumea! Intrară într-o încăpere, la fel de rece și umedă ca toate celelalte, numai că aici se aflau mormane de haine care exalau un cumplit miros de mucegai, șobolani și jeg
STRANIA AVENTURĂ A DOAMNEI SCHWARTZ de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1231 din 15 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350735_a_352064]
-
pe cei doi mai în lumina unui bec de serviciu. Ce avea să vadă i se părea ca scos din filmele cu Charlie Chaplin. Două fețe de copii negre și unsuroase, nespălate de multă vreme. Hainele zdrențuite și murdare, iar încălțările nici nu se știa ce sunt! Nici la un picior nu aveau o încălțare pereche. Era o combinație de 4 încălțări diferite; un bocanc scâlciat, o gheată ce părea de damă, un tenis din acela de baschet și ca o
CICLUL TUNICA SI SUMAN; OASPEŢI SURPRIZĂ de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 717 din 17 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351727_a_353056]
-
i se părea ca scos din filmele cu Charlie Chaplin. Două fețe de copii negre și unsuroase, nespălate de multă vreme. Hainele zdrențuite și murdare, iar încălțările nici nu se știa ce sunt! Nici la un picior nu aveau o încălțare pereche. Era o combinație de 4 încălțări diferite; un bocanc scâlciat, o gheată ce părea de damă, un tenis din acela de baschet și ca o ultimă invenție o opincă dintr-un cauciuc de automobil. Întrebați cum îi cheamă cei
CICLUL TUNICA SI SUMAN; OASPEŢI SURPRIZĂ de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 717 din 17 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351727_a_353056]
-
cu Charlie Chaplin. Două fețe de copii negre și unsuroase, nespălate de multă vreme. Hainele zdrențuite și murdare, iar încălțările nici nu se știa ce sunt! Nici la un picior nu aveau o încălțare pereche. Era o combinație de 4 încălțări diferite; un bocanc scâlciat, o gheată ce părea de damă, un tenis din acela de baschet și ca o ultimă invenție o opincă dintr-un cauciuc de automobil. Întrebați cum îi cheamă cei doi băieți, au răspuns ca la o
CICLUL TUNICA SI SUMAN; OASPEŢI SURPRIZĂ de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 717 din 17 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351727_a_353056]
-
deloc obositoare sub raport cerebral pentru numărul lor de circumvoluțiuni puține și cu legături deficitar realizate de natură) acel coeficient repede crescător de analfabeți palpabili ai omenirii viitoare, care își vor târâ cu durerea bine extirpată din suflet, dar anevoie încălțările găurite prin noroaiele cătunelor nepietruite în veci, dar în inima cărora va zăcea, de foarte multe ori, aripa viguroasă a geniului omenesc. Revin la vorbele înțelepte ale personajului deloc mut și surd al lui Maxim Gorki - Satin: „O-mul! Ce
ZIUA INTERNAŢIONALĂ A NEMUNCII ... de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 868 din 17 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354885_a_356214]
-
Coincidență sau nu, erupția s-a produs la o zi după Vulcanalia, festivalul zeului roman al focului!? Nu sunt nici fan-ruină, așa că, într-un ritm alert, străbatem aleile ce produc fior accentuat prin poveștile depănate de ghizi. Atenție! Luați-vă încălțări bune, adecvate drumului de munte. Pavajul e același de acum 2000 de ani. Ca și cișmelele cu apă rece. Ruinele impresionate ale Bazilicii, locul unde aveau loc judecățile de tot felul și schimburile comerciale, se găsesc în apropierea Forumului, centrul
CINCI ÎNTR-UNUL! FILE DE JURNAL PARANORMAL (2) – CAPRI & POMPEI de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 591 din 13 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355037_a_356366]
-
a crede: brâu de fier asigurat cu lacăt, lacăt fără cheie... Ce să fie asta?! Și-n timp ce executam un Isaia dănțuiește în jurul copacului, simt că nu sunt defel singur. M-aplec eu să-mi leg, chipurile, șiretul unei încălțări. Trăgând cu coada ochiului, aflu, nu departe de mine, un copil de vreo șase-șapte ani, cam trențăros, cam slab, cu niște ochi verzi de minune, privindu-mă prepuielnic... Mă bucur că nu sunt singur, dar, de drept, sunt nemulțumit c-
OCHI CEREŞTI de ANGELA DINA în ediţia nr. 2109 din 09 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369105_a_370434]
-
singur c-un colț de pâine, De mic, Tu Doamne-ai vrut să fiu orfan Și nu-l mâncam tot ca să am și mâine. Străinii, MAMĂ, nu mi-au dat un ban! Copilăria mea a fost de mântuială, Nici haine, încălțari eu nu aveam Și mult mi-aș fi dorit să merg la școală Străinii, TATĂ, nu mi-au dat un ban! Liceu și facultăți eu nu-mi doream. La tine, MAMĂ, la mormânt veneam mereu; La cruce alba încet eu
PIERDUT ÎN LUME de VASILE COMAN în ediţia nr. 1994 din 16 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370907_a_372236]
-
în Revista Confluente Literare LEGENDA LUI MOȘ NICOLAE Din vremurile străbune, De sărbători creștine, La copii, ca prin minune, Sfânt Moș Nicolae vine. An de an la fel de darnic, Minuni poartă-n sacul sau. Misiune duce pașnic, Ca nemuritor erou. În încălțări lustruite Pune daruri pe furiș. Ca-n legendă sunt menite Cu hâr din mituri desprins. Mai strecoară pe sub ușa, La copii năbădăioși, Câte-o “sfântă” nuielușa. De-a fi buni și respectuoși. Sau un bețișor sculptează, Să poată părea mai
SEGMENT DE AUTOR MARIA FILIPOIU de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1811 din 16 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369890_a_371219]
-
un elefant care-și smulge învelișul, ești păcura care mânjește pe omul ce-o duce, burduful care se varsă peste omul ce-l poartă, calcarul care face să se fărâmițeze zidul de piatră, berbecele de asediu care pustiește țara dușmană, încălțarea care rănește piciorul celui ce-o poartă! Care-i iubitul pe care l-ai îndrăgit pentru totdeauna? Care-i păsăruica ce ți-a fost mult timp pe plac?...” și-și motivează refuzul: „...Vino încoace, să cercetăm împreună soarta iubiților tăi
”AMARNIC GHILGAMEȘ MI-L PLÂNSE PE ENKIDU” de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2131 din 31 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370721_a_372050]
-
cămășile uzate de prea multe spălări. Lăutarul intonă „Mulți ani trăiască” de mai multe ori, în vreme ce câteva aplauze se auziră firav în cinstea câștigătorilor. Apoi interpretă o sârbă de prin partea locului. Localnicii porniră veseli să-și scuture praful din încălțărilor văcsuite din ajun. O stare euforică plutea prin spațiul încăperii. Premiații își priviră trofeul cu nedumerire. Piatra strălucea de parcă ar fi fost plină de licurici. Ieșiră în curtea căminului, în întunericul ce se înstăpânea de veacuri peste sat. Piatra începu
BALUL TINERETULUI de GHEORGHE NEAGU în ediţia nr. 2083 din 13 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/362726_a_364055]
-
să șterg praful de pe acea etajeră, am dat peste pungă. Am deschis-o: înăuntru, înfășurată în hârtie de ziar, era o pereche de sandale. Însă nu ale mele! Din nebăgarea de seamă a celui ce mă servise, mă făcusem cu încălțările altcuiva. Să rezolv pe loc această încurcătură, nu se putea: era week-end. Atelierul nu se deschidea decât luni dimineața. N-aveam încotro, trebuia să am răbdare până atunci. Luni dimineața, voi reveni și voi returna sandalele ce poposiseră la mine
LOGODNICUL MEU, FRED (PRIMA PARTE) de CORINA DIAMANTA LUPU în ediţia nr. 1372 din 03 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/352802_a_354131]
-
slujiri, împletind în mod exemplar asceza și rugăciunea cu munca creatoare. Ducea o viață aspră, se purta cu simplitate și nu păstra niciodată mai multe rânduri de haine. Dacă întâlnea oameni necăjiți, le dădea cojocul din spinare, ciorapii și chiar încălțările. Era mulțumit când vedea în jur oameni mulțumiți. Dormea oriunde, chiar și pe jos. Spovedea zile întregi, mulțumindu-se să ațipească pe un scaun câteva minute. Când slujea la bisericile satelor din jur, unde nu erau preoți, străbătea câte 7-8
UN AUTENTIC EROU AL CREDINŢEI… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1630 din 18 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352916_a_354245]
-
și-o sfâșâie. Tija de la picior îi dă de furcă. Piciorul s-a obrintit. E roșu, umflat și-l doare. Rău tare îl mai doare... Dar, și mai tare îl dor rănile. Tot de la piciorul cu tijă. L-au ros încălțările. Să se spele, nu a prea avut unde, iar de când a venit gerul... laba piciorului, e carne vie cu puroi. Pute a hoit. A mort. Nicușor a avut noroc: n-a apucat să se împută... El, pute deja. Până mai
PROZĂ de LUCIA SECOŞANU în ediţia nr. 443 din 18 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354621_a_355950]
-
exista o concurență acerbă între echipele care se întrec an de an în fast și splendoare. O adevărată industrie manufacturieră s-a dezvoltat pe marginea acestor evenimente de prioritate maximă. Meșteșugari destoinici se îndeletnicesc pe tot parcursul anului cu confecționatul încălțărilor și straielor după moda de acum un secol. Fanfare și orchestre exersează neîntrerupt muzica de marș, care se intrepretează numai și numai în astfel de ocazii. „Maurii”, respectiv „Creștinii” se adună săptămânal la sediile lor, pentru a exersa pasul lent
PARADA CA LA RIO de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 541 din 24 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357655_a_358984]
-
ce îi stătea în puteri pentru a se prezenta cât mai bine în calitate de iubita a lui Râul. Urma ea mai apoi să iși primească și recompensă... Privindu-se în oglindă, un zâmbet larg îi subție buzele. Își puse rapid și încălțările, niște pantofi verzi din piele de antilopa, precum și mănușile din dantelă de aceeași culoare. Pe cap așeza o pălărie de fetru, tot verde, întreaga să ținută parcă trădă orientarea să ecologistă, amintind de un verde fraged al pădurii din zonele
AVELINE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1062 din 27 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/344548_a_345877]
-
care ardea până la terminarea slujbei. La sfârșit, femeia dădea cocoșul de pomană unei persoane mai nevoiașe, unei văduve sau văduv. Sărbătoarea Paștelui ne aducea bucuria în suflet, căci eram copii fără griji. Părinții se străduiau să ne cumpere haine și încălțări noi. De Paști, fiecare copil se fălea cu ceea ce părinții îi cumpăraseră. Și maturii se înnoiau din cap până-n picioare, ca simbol al primenirii trupului și sufletului la care se adăuga și Împărtășania primită după spovedire. Când mergeam să luăm
PURANI DE VIDELE-TRADIŢII DE PAŞTE de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 854 din 03 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/344704_a_346033]
-
au două benzi lațe de ornamente cusute cu mătase neagră sau alte culori sobre în motive geometrice sau florale . În Maramureș catrințele sunt țesute din lână, pe fond negru cu dungi orizontale gri (în antichitate) roșii sau portocalii (actual) . În încălțări atât femeiele cât și bărbații purtau șosete groase de lâna numite călțuni, încălțămintea tradițională fiind opincile. Portul popular femeiesc din zona Muscel se caracterizează în primul rând printr-o unitate desăvârșită, fiind cunoscut și sub numele de „portul românesc cu
STRAIUL ŞI GRAIUL – ARGUMENTE PENTRU SUSŢINEREA CONTINUITĂŢII POPORULUI GETO-DAC PE TERITORIUL ACTUAL AL ROMÂNIEI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 973 din 30 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/360018_a_361347]
-
cu multe grade sub zero. Bubu e de acord,ca de fiecare dată,mândru nevoie mare de nepotul lui." Mergem noi,ca barbatii.Sa îl îmbraci frumos!".Zâmbesc. Nici nu încape discuție!Ochiul critic al lui Bubu analizează cămașă și încălțările pe care i le pregătesc lui David.El se asigura că Bubu știe despre Mc'... Înainte de a ieși se privesc încă o dată în oglinda.Amandoi.Zambesc din nou închizând ușa în urmă lor.David are un model bun de urmat
BARBATUL IN PALTON DE STOFA VS OAMENII MANGUSTA de CLARISSA EMANUELA în ediţia nr. 1115 din 19 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/359874_a_361203]
-
maimuțele te pândesc la tot pasul în speranța că pot să îți fure ceva. În fața intrării principale, copacii - templu, cu flori roșii sau albe, mărginesc un platou cam de 50 metri. Aici este o tarabă unde poți să-ți lași încălțările, pentru 100 rupie, fără teama că una din maimuțe le va folosi în jocul ei. Tot de aici am văzut pe vârful muntelui pleșuv o capră sălbatecă care a stat nemișcată mai mult de o jumătate de oră, ceea ce a
TREI ZILE ÎN MUNŢI, PARTEA A II A de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 1121 din 25 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/359913_a_361242]
-
Acasa > Stihuri > Tonalitati > CULORI COMPLEMENTARE Autor: Luminița Cristina Petcu Publicat în: Ediția nr. 730 din 30 decembrie 2012 Toate Articolele Autorului Imaginația este făcuta din amintiri și uitare, un amestec al celor două cu ceva mult mai durabil decît zgomotul încălțărilor, noaptea într-un capăt sau altul de lume, altfel n-ai ști cine ești, nici cum te strigă fericirea, uneori, de sub povara inimii. Și toată această frumusețe înflăcărată numai vîntul iernii, înainte să moară, știe s-o retușeze netulburîndu-ți somnul
CULORI COMPLEMENTARE de LUMINIŢA CRISTINA PETCU în ediţia nr. 730 din 30 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359115_a_360444]
-
abia după ce făcea armata și se rostuia la casa lui. Iarna alergam printre nămeți, ne dam cu sania, făceam câte un om de zăpadă, după câte un îngheț mai strașnic, alergam să ne dăm pe gheață până când ni se udau încălțările, le puneam pe sobă să se usuce și, când nu mă vedea mama, alergam să încerc gheața și desculț. Cred că vărsatul de vânt l-am făcut ceva mai târziu, că mă văd și acum uitându-mă cu jind pe
CASETA CU AMINTIRI III de ION UNTARU în ediţia nr. 315 din 11 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345109_a_346438]