531 matches
-
din noi. Copleșiți de goliciunea celor din jur, uităm de propria nimicnicie și-n avântul obștesc pierdem războiul cu noi înșine. Ah! Ce plin e de sine ochiul celui care nu vede dincolo de propriul văzduh și ce gol, sufletul celui încătușat de convingeri străine. Referință Bibliografică: După chip și-asemănare / Brîndușa Maria Meruțiu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1629, Anul V, 17 iunie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Brîndușa Maria Meruțiu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a
DUPĂ CHIP ȘI-ASEMĂNARE de BRÎNDUȘA MARIA MERUȚIU în ediţia nr. 1629 din 17 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352849_a_354178]
-
fure, Și urmăresc retina, ce se-nchide grea, Cu pleoapele, ce arme-s în dezinvoltură. Să-mi fie noaptea ultima iubire, care luptă ? Și numai ea s-ascundă, vinovat, abisuri ? Deschid zăvorul cerului și urc spre boltă, Să îmi visez, încătușând ne-timpul, visele ucise... LILIA MANOLE Referință Bibliografică: VISELE UCISE / Lilia Manole : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1637, Anul V, 25 iunie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Lilia Manole : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului
VISELE UCISE de LILIA MANOLE în ediţia nr. 1637 din 25 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352947_a_354276]
-
dat o lacrimă pe-obraz. Oprește-i jocul! Nu merită! Descuie poarta Alcatraz Să ieși, să-ți împlinești menirea Cu care ești venită, Evă, Iar clipei să-i mărești trăirea Și trupu-ți nesecată sevă De alte trupuri care-au stat Încătușate-n lunga vreme, Ia puritatea din păcat Și-nchide cercul! Nu te teme! Sosit-a timpul, oră, clipă Să lași în urmă, și uitării Să dai domol și nu în pripă Sărutul dulce-al răzbunării. Referință Bibliografică: ÎNGER ȘI SUFLET
SĂRUTUL DULCE-AL RĂZBUNĂRII de MARIA CIUMBERICĂ în ediţia nr. 432 din 07 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354301_a_355630]
-
terapie. Aceeași alee a izvoarelor era în iulie 2010 aproape pustie. De ce? Ce i se mai adăugase crizei în care a intrat stațiunea ? Ce ne-a fost dat să vedem? Izvoarele tămăduitoare - medaliate cu aur - sunt din acest an, 2010 încătușate pe 99 de ani. Pe ele, izvoarelor țării , s-a pus birul: 7 lei pe zi (70 000 lei vechi) pentru acces la această uzină de sănătate. Știți cum arată intrarea la un grup de izvoare? Cu o poartă încuiată
MEDALII DE AUR....ÎNCĂTUŞATE *) de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 437 din 12 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354497_a_355826]
-
cadă pe spate de surprindere atunci când flacăra verde țâșni din unirea degetelor sale. Se lăsă îndrumat, reușind să deschidă poarta de pe partea lui și pe cea din fața lui. Nu mică îi fu mirarea văzând lanțurile de aur în care era încătușată baba la mâini și la picioare. Nu era însă timp de întrebări. O eliberă și, ridicând-o pe umăr ca pe un sac, reuși să părăsească temnița fără să trezească straja. Se strecură ca o umbră până la poarta cetății, dar
PĂDUREA NEUMBLATĂ de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1638 din 26 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352981_a_354310]
-
ne cade pe față fără a ne liniști. Doamne, oare vom înnebuni cu toții sau numai cei prea slabi, prea sensibili? Mișcarea, mișcarea este totul, omnia fluunt, mișcarea browniană, umană. Roiuri de țânțari, precum gândurile zboară în jurul frunții obosite. Ne trezim încătușați de propriile temeri. Atunci ne punem alte cătușe. Apoi? Ce va fi apoi? Buzele gustând sângele scurs de pe tâmple. În adâncime se întindeau câmpii luminoase. Ne oprim și întindem mâinile după ceva. O cătușă care nu permite nicio săritură e
IUBIM LUCRURILE MICI de BORIS MEHR în ediţia nr. 1158 din 03 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353709_a_355038]
-
DA de care avea atâta nevoie,dar Ea nu-i răspunse . Deși ochii îi erau largi deschiși. Avu atunci sentimentul că undeva,demult o mai sărutase o dată. O ridică în brațe și o așeza pe cal.Apoi încalecă și își încătușa brațul în jurul mijlocului ei. "Buzele tale într-adevăr sunt mult mai interesante când se mișcă" Simți în partea stângă o durere acută. Struni calul apoi îi dădu pinteni. Știa exact cine este EA. Referință Bibliografica: Poveste de dragoste(3) / Nuța
POVESTE DE DRAGOSTE(3) de NUŢA ISTRATE GANGAN în ediţia nr. 236 din 24 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/354073_a_355402]
-
și amintirile râncede, era să pățească rău de tot, el care credea că nu va păți niciodată nimic, putea sta mulți ani în închisoare fără bacul luat, fără drept de înscriere la facultate, fără Joanna și prietenii buni, cu inima încătușată de întunericul pervers. A avut noroc, i s-a mai dat o șansă, fiind la prima infracțiune pentru deținere și comercializare de drog. Măi băiete, i-a zis sergentul, dacă ești dispus să mergi cu echipa noastră din școală în
CONCURSUL DE SCHI de SUZANA DEAC în ediţia nr. 332 din 28 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357250_a_358579]
-
pelerin spre nemurire și veșnicie. Viața noastră nu se încheie pe pământ, căci ea a fost rânduită spre alt rod, spre rodul nemuririi. Eul nostru trebuie permanent asaltat de dăruire pentru a putea sfărâma carapacea egoismului și a ignoranței, care încătușează spiritul și iubirea. Viața fiecărui om pe pământ trebuie să fie o pildă atât pentru sine, cât și pentru aproapele său. În acest înveliș de lumină al pildei, veșmântul faptelor devine înfrumusețare. Cu cât este însă mai presus viața Mântuitorului
HRISTOS A ÎNVIAT ! de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 468 din 12 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358450_a_359779]
-
pelicule de amintiri suave. Chisturile înnegrite de vreme Se lăfăie în splendoarea urâciunii Se-ntind, paralizând mintea, alene, Contorsionând viziunea despre realitate a lumii. -Doctore ai extirpat viciul,răutatea Ce-mi macină lobul conștiinței, Ce-mi hrănea vanitatea Și-mi încătușa voința ființei ? -Omule ros de patimi,de ambiții și idealuri Speranțele tale sunt deșarte... Mucegaiul creierului curge-n valuri Spre infinituri sterpe, moarte. Privește-o clipă-n urmă...cu ce te-ai ales? Ogoare de ambiții din care ce-ai
VIZIUNE BOLNAVĂ de MARIANA STOICA în ediţia nr. 2138 din 07 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/359001_a_360330]
-
orduriene iar ultimele, chiar înjositoare, limitative la dorința unora ca majoritatea să gândească și să vorbească numai ceea ce își doreau ei să audă. Instinctul nevrotic și viril al entității-om s-a văzut dintr-o dată scăpat din lanțul ce-i încătușa gândirea și, neștiind cum să o folosească, a răbufnit asupra libertinului. Și a simțit că toată această mască, pe care o credea a rușinii, îi ardea de fapt adevărata față, cea a sfidării începutului, a goliciunii în fața semenului său, a
INTIMITATEA CA MANIFESTARE PERFECTĂ A EULUI SUPERREALIST de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 245 din 02 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359301_a_360630]
-
va duce. Te-am tors ca pe un fir de tort, În carnea mea fierbinte să te port, Să arzi precum un foc mocnit, Așa cum veșnic te-am iubit. De câte ori am fost la greu, Te-am așezat lângă sufletul meu, Încătușați de-același verb, Cu tine-ntr-un destin să fierb. INCERTITUDINI Purtat mereu de-un legământ, Nu știu ce-am fost, nu știu ce sunt. Oricât aș vrea să mă alinți Aștept un semn și de la sfinți. Tu vrei și azi, ce
FEMEIA SUFLETULUI MEU (1) – VERSURI de GAVRIL MOISA în ediţia nr. 1106 din 10 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/359814_a_361143]
-
se ofereau în această poiană pustie intrară în alertă. Costi încă se juca cu rodiile Anei aproape coapte, niște sâni frumoși, rotunzi, tari și cu niște vârfulețe micuțe, acum ridicate obraznic spre înaltul cerului. Curgeau apele de pe cele două trupuri încătușate în plăcerea dragostei. Nimeni nu știa cât de sinceră sau reală este, însă acum era liberă și descătușată din inhibițiile Anei de până acum. Costi începu să o sărute din nou pe sâni apoi coborî spre ombilic cu mici sărutări
ANA, FIICA MUNTILOR, ROMAN, CAP. VII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1115 din 19 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/359925_a_361254]
-
reprezintă cărămizile cu care acoperim acele ferestre, asigurându-ne că nu vom fi niciodată tentați să aruncăm o privire în tunelul celuilalt. Astfel, ne hrănim nevoia de confirmare și ne erijăm în deținătorii adevărului suprem, dar, în aceeași măsură, ne încătușăm iremediabil gândirea. Conspirația, sursă de venit De o parte a conexiunii, în fața monitorului pe ecranul căruia se poate citi „Senzațional! Europa se cutremură! Nu o să îți vină să crezi ce plan a fost pus în acțiune” există un om care
Cum am descoperit bârlogul vampirului Racoviță sau Expunerea unui impostor cinic () [Corola-blog/BlogPost/338692_a_340021]
-
năpasta. Ce e păcatul? Nu-i o adiere! Deși zburând, cosițe înfioară, Stârnind în mine gând de mângâiere Și dor de-a reveni a câta oară. Ce e păcatul? Sigur nu-i femeia! Deși, mereu, a fost și ea prezentă, Încătușând cu nurii pe aceia, Prea des cuprinși de patima ardentă. Ce e păcatul? Eu sunt definiția! Deși par absolvit de fericire, Nu pot să-mi scot din gânduri superstiția, Parfumului de floare din iubire. *** Referință Bibliografică: Dragobete - Întrebări / Ovidiu Oana
ÎNTREBĂRI de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1873 din 16 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/340418_a_341747]
-
va ajunge și la fiica mea când va veni timpul. Sper să reușesc să o determin să o aprecieze la fel de mult cum am făcut-o eu. Știu că e greu să-ți mai faci timp și pentru tine când ești încătușat într-o rutină zilnică epuizantă: serviciu, casă, copil, facturi, gătit, spălat, plimbat prin mall-uri și supermarket-uri, un telefon aruncat poate prea rar apropiaților și, dacă ești norocos, o bere cu prietenii. Pentru că cititul este pentru tine ca om
De ce nu mai citim? () [Corola-blog/BlogPost/338943_a_340272]
-
de ceară Cu gând pribeag pe un tăpșan cu frezii, Sub vraja lirei freamătă aezii Ce dulci miresme peste noi coboară! Luciri de-argint pe mantia zăpezii Când tremurul din cetini ne-nfioară Sobor de fulgi timizi, pe-obraz de seară Încătușând durerile-n ardezii. O penitență stranie ne-ndeamnă Să ne topim în clipele de jar Să învățăm ce dragostea înseamnă - Ea nu e doar o filă-n calendar - E-a sufletelor maiestuoasă doamnă Și veșnicia-n crinii din altar. MI
POEMELE IUBIRII de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 1139 din 12 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341984_a_343313]
-
Mă bucur, răspunse fata de data aceasta în șoaptă. Parcă mai exista un intrus în intimitatea lor și o auzea. Se întoarse cu fața spre el și îi încolăci mijlocul cu brațele, dornică să o primească, iar mâinile lui o încătușau cu toată plăcerea. Sărutările o înfierbântaseră mai tare ca apa dușului. Săndica tremura toată. Gemând încet, se lipi de el, vrând parcă să se contopească cu acest tânăr. Mircea se desprinse de ea, ieși din cadă luă un prosop de pe
CAT DE MULT TE IUBESC..., ROMAN; CAP. X SINAIA, ORASUL IUBIRII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1135 din 08 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341985_a_343314]
-
Îmbrățișările trecătorilor. Îmi pare rău că îți spun... De două săptămâni Tot ninge iar tu, nu vezi Decât că plânge cerul Cu lacrimi de gheață. Cine ți-a spus ție Că pentru a ne pătrunde Soarele în priviri Trebuie să încătușezi norii? Stai liniștit! Am vorbit cu don Miguel... Dacă te vei rătăci în ochii Celor care nu te văd altfel, Te va crea din nou. Gabriel Dragnea Referință Bibliografică: Stai liniștit, don Quijote! / Gabriel Dragnea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția
STAI LINIŞTIT, DON QUIJOTE! de GABRIEL DRAGNEA în ediţia nr. 1055 din 20 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342116_a_343445]
-
Dumnezeu ne-ncearcă! Este vremea când trebuie să înlocuiți zilele de lână care v-au zgâriat sufletul cu zilele și parfumul florilor de primăvară care să vi-l atingă ușor și plăcut. Scuturați-vă de colbul amintirilor care v-au încătușat inima prea multă vreme și încercați să nu mai căutați răspunsuri la întrebări la care nu s-a dorit sau nu s-a vrut să vi se răspundă. Este vremea când trebuie să încercați să vă faceți mai mult timp
DIMINEŢI TÂRZII... de MARIANA DUMITRESCU în ediţia nr. 1199 din 13 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341840_a_343169]
-
AL LACULUI LEBEDELOR Autor: Aurel V. Zgheran Publicat în: Ediția nr. 1110 din 14 ianuarie 2014 Toate Articolele Autorului În plină iarnă, ca niște smocuri albe, plutesc pe oglinda liliachie a lacurilor și ghiolurilor, stoluri de lebede. Când apele sunt încătușate sub platoșa de gheață, alunecă, se rostogolesc și plonjează în copcile făcute de pescari. Sunt ca iubitele, albe ca marmura, calde, mlădioase, moi ca mătasea, alunecînd din brațe, sunt elegante ca balerinele topite în îmbrățișări. Nimic nu seamănă în splendoare
IVAN PATZAICHIN. POEMUL NESCRIS AL LACULUI LEBEDELOR de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1110 din 14 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341917_a_343246]
-
o legitimeze blând și să-i aplice o amenda usturătoare. Ce să faci, n-ai ce să faci! Teoretic. Numai că tanti, refuzând să se legitimeze, a legitimat, în schimb, circul, deoarece poliția, conform procedurii legale, a trebuit să o încătușeze spre a o duce la secție. Ți-ai găsit! Tanti cetățean a început să se victimizeze, urlând aiurea-n tramvaiul pe care nu l-a prins ba „Criminalilor!”, ba „Dați-mi drumul, criminalilor care sunteți!”, ba „Ăsta nu e sistem
„Ce-a făcut, a dat în cap? A trecut și ea pe roșu, săraca!...” Filmul cu femeia de la Unirii spune totul despre România și români () [Corola-blog/BlogPost/338005_a_339334]
-
dânsei făcuseră roată în jurul ei și jubilau. Erau de partea ei, îi dădea dreptate. Teoria statului polițienesc, abuziv, prindea iar contur. Poliția le dă la gioale celor slabi și fără apărare! Uite, acum chinuie o femeie cu nepoți acasă, o încătușează ca pe ultimul delincvent numai fiindcă a trecut strada. Pe roșu, dar ce contează? Voia să prindă tramvaiul, sărmana ! Alo! Ne trezim puțin și noi? Sincer, care e rolul agenților de la poliția rutieră? Când semafoarele merg și accidente nu se
„Ce-a făcut, a dat în cap? A trecut și ea pe roșu, săraca!...” Filmul cu femeia de la Unirii spune totul despre România și români () [Corola-blog/BlogPost/338005_a_339334]
-
cu care se confruntă, românii nu ar mai privi asemenea scene cu animozitate. Eu ma opresc doar la un singur exemplu, care se petrece zi de zi la câțiva metri de locul unde femeia care a traversat neregulamentar a fost încătușată. Lângă stația de metrou Unirii 1, la suprafață, pe trotuar, sunt multe măsuțe întinse ca la talcioc (cu chiloți, ciorapi, sutiene, brelocuri, izmene, parfumuri, bibelouri) și nimeni nu se sesizează vreodată. E imposibil ca niciun om al legii să nu
„Ce-a făcut, a dat în cap? A trecut și ea pe roșu, săraca!...” Filmul cu femeia de la Unirii spune totul despre România și români () [Corola-blog/BlogPost/338005_a_339334]
-
lut. Te iubesc gândind mereu să-ți fie bine Cand ești absent sau îmi lipsești În toate nopțile în care stau de veghe Și când cu zeii mie îmi vorbești. Nu simt dureri să mă doboare Nici suferințe să mă-ncătușeze "Tăcerea ta"- ar fi o ultimă eroare Suflet pereche în mine să te-așeze! Referință Bibliografică: Te iubesc / Roberta Sanders : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1737, Anul V, 03 octombrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Roberta Sanders : Toate
TE IUBESC de ROBERTA SANDERS în ediţia nr. 1737 din 03 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344416_a_345745]