5,491 matches
-
lipsite de socoteală, care au fost pe noi, ne vom dezbrăca odată cu dezbrăcarea de haină. Și iată câte se leagă de aceste piei lipsite de socoteală: împreunarea trupească, zămislirea, nașterea, murdăria, alăptarea, hrănirea, darea pruncului la doică, creșterea încetul cu încetul, până la maturitate; vârsta de mijloc, bătrânețea, boala, moartea<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, Dialogul despre suflet și înviere, în Scrieri. Partea a doua, traducere și note de Pr.Prof.Dr. Teodor Bodogae, în colecția Părinți și Scriitori Bisericești, vol. 30, Edit. Institutului
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
că i-au asimilat pe moldoveni și pe olteni, dar fără a uita să se diferențieze disprețuitor de ei și, în sfîrșit, au o părere infectă despre regățeni. Aceștia din urmă îi iau pe ardeleni peste picior, deoarece ar fi înceți la minte și îi privesc pe moldoveni ca pe niște invadatori enervanți. În sfîrșit, moldovenii fac haz la ei acasă de tot ceea ce li se pune în spate, fiind singurii care au o atitudine fundamental pozitivă asupra coeziunii naționale. Apropo
Oala sub presiune by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/10004_a_11329]
-
nimeni altul, seamăn n-ai: O, vreme de mirări, o, veșnicie-ceas, singurătate, stai. Prin toate să privești departe vrei: bărbați, femei; bărbați, bărbați, femei, copii-n culori pestrițe, mai aparte; și-o casă ici, un câine mai departe, și spaima-ncet cu-ncrederea se-mparte: o, plânset fără sens, o, vis, fior de moarte, abis fără temei. Și să te joci: inel și cerc și mingi, în parcul ce molatic se-ofilește, și pe cei mari în treacăt să-i atingi
POEME - de RAINER MARIA RILKE by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/10030_a_11355]
-
Uniune Sovietică a inventat prelucrarea prin eroziune electrică pentru prelucrarea unor repere din artilerie. În 1960, Heimen a inventat în S.U.A. laserul, ca mijloc de exploatare a rachetelor în atmosferă. Au fost realizate noi metode și noi procedee tehnologice care, încetul cu încetul, au trecut din industria de armament și în celelalte industrii. La început, noile tehnologii au căutat să înlocuiască scula mecanică rigidă cu una energetică. Acțiunea mecanică a sculei de detașare a adaosului de prelucrare sub formă de așchii
Agenda2004-45-04-c () [Corola-journal/Journalistic/283014_a_284343]
-
a inventat prelucrarea prin eroziune electrică pentru prelucrarea unor repere din artilerie. În 1960, Heimen a inventat în S.U.A. laserul, ca mijloc de exploatare a rachetelor în atmosferă. Au fost realizate noi metode și noi procedee tehnologice care, încetul cu încetul, au trecut din industria de armament și în celelalte industrii. La început, noile tehnologii au căutat să înlocuiască scula mecanică rigidă cu una energetică. Acțiunea mecanică a sculei de detașare a adaosului de prelucrare sub formă de așchii este înlocuită
Agenda2004-45-04-c () [Corola-journal/Journalistic/283014_a_284343]
-
Brașov, Sibiu, Oradea, Cluj, Suceava. A inițiat în politehnică discipline care, pe vremea studenției sale erau necunoscute. Pe parcurs au apărut alte idei, s-au conturat domenii noi în abordarea cărora s-a înconjurat de tineri dornici să învețe, formând încetul cu încetul o școală nouă. Această școală nouă a fost nucleul în jurul căruia s-a format și s-a consolidat Catedra de Tehnologie Mecanică sau, așa cum toată lumea o cunoaște: Catedra lui Nanu. Poate că a fost o simplă întâmplare (întâlnirea
Agenda2004-45-04-c () [Corola-journal/Journalistic/283014_a_284343]
-
Oradea, Cluj, Suceava. A inițiat în politehnică discipline care, pe vremea studenției sale erau necunoscute. Pe parcurs au apărut alte idei, s-au conturat domenii noi în abordarea cărora s-a înconjurat de tineri dornici să învețe, formând încetul cu încetul o școală nouă. Această școală nouă a fost nucleul în jurul căruia s-a format și s-a consolidat Catedra de Tehnologie Mecanică sau, așa cum toată lumea o cunoaște: Catedra lui Nanu. Poate că a fost o simplă întâmplare (întâlnirea cu profesorul
Agenda2004-45-04-c () [Corola-journal/Journalistic/283014_a_284343]
-
ales având în grijă un copil, de data aceasta acceptă, în lipsă de altceva mai bun de făcut, care să îi aducă bani. La început, Creasy este agasat de întrebările insistente ale fetiței despre viața lui personală și trecut. Însă, încetul cu încetul, micuța reușește să-i penetreze „armura“ și cei doi se împrietenesc. În clipa în care Pita este răpită, Creasy își jură că o va găsi și o va aduce înapoi, omorând, la nevoie, pe oricine i-ar sta
Agenda2004-45-04-timp liber () [Corola-journal/Journalistic/283032_a_284361]
-
în grijă un copil, de data aceasta acceptă, în lipsă de altceva mai bun de făcut, care să îi aducă bani. La început, Creasy este agasat de întrebările insistente ale fetiței despre viața lui personală și trecut. Însă, încetul cu încetul, micuța reușește să-i penetreze „armura“ și cei doi se împrietenesc. În clipa în care Pita este răpită, Creasy își jură că o va găsi și o va aduce înapoi, omorând, la nevoie, pe oricine i-ar sta în cale
Agenda2004-45-04-timp liber () [Corola-journal/Journalistic/283032_a_284361]
-
nu sunt demni de a purta numele de om”. Compune mai departe, de această dată epistole în versuri dominate de tristețe (Tristele, Ponticele). Și în timp ce operele lui sunt din nou interpretate în forumul Romei - după moartea lui Augustus - Ovidiu învață încetul cu încetul sarmata și chiar „urâta limbă a geților”, înainte de a muri „de amar” - scrie traducătorul Eusebiu Camilar - în anul 17 d. Hr. , în Tomisul pe care nu l-a mai părăsit.
Agenda2004-34-04-a () [Corola-journal/Journalistic/282775_a_284104]
-
demni de a purta numele de om”. Compune mai departe, de această dată epistole în versuri dominate de tristețe (Tristele, Ponticele). Și în timp ce operele lui sunt din nou interpretate în forumul Romei - după moartea lui Augustus - Ovidiu învață încetul cu încetul sarmata și chiar „urâta limbă a geților”, înainte de a muri „de amar” - scrie traducătorul Eusebiu Camilar - în anul 17 d. Hr. , în Tomisul pe care nu l-a mai părăsit.
Agenda2004-34-04-a () [Corola-journal/Journalistic/282775_a_284104]
-
concepție nouă, deosebită, în paginile ei regăsindu-se informații diverse, utile, de ultimă oră, dar mai ales știri despre „ce va să vie“ zilele/săptămâna/luna viitoare, o sarcină deloc ușoară, dar pe care ne-o asumăm cu toată responsabilitatea. Încetul cu încetul a început să se vorbească despre „fenomenul Agenda”, „un simbol al Banatului“, „o poveste de succes” - sintagme care ne-au bucurat sufletul și ne-au dat forța să mergem mai departe. În scurt timp, „Agenda“ a devenit publicația
Agenda2005-08-05-15 ani () [Corola-journal/Journalistic/283398_a_284727]
-
deosebită, în paginile ei regăsindu-se informații diverse, utile, de ultimă oră, dar mai ales știri despre „ce va să vie“ zilele/săptămâna/luna viitoare, o sarcină deloc ușoară, dar pe care ne-o asumăm cu toată responsabilitatea. Încetul cu încetul a început să se vorbească despre „fenomenul Agenda”, „un simbol al Banatului“, „o poveste de succes” - sintagme care ne-au bucurat sufletul și ne-au dat forța să mergem mai departe. În scurt timp, „Agenda“ a devenit publicația regională cu
Agenda2005-08-05-15 ani () [Corola-journal/Journalistic/283398_a_284727]
-
mai recentă (apărută în urmă cu doi ani sub semnătura soților Ioan și Rodica Munteanu), se precizează că în această perioadă „au luat naștere străzi strâmte, probabil întortocheate, cu case în mare parte din lemn sau chirpici, după obiceiul oriental”. Încetul cu încetul însă, începe și pietruirea străzilor. Trotuarele sunt pavate cu pietre cubice, care aveau să dispară doar prin anii ’30 ai secolului trecut. În centru însă, mai existau încă trotuare cu trepte și pietre inegale. Lucrările la primele străzi
Agenda2004-36-04-c () [Corola-journal/Journalistic/282833_a_284162]
-
apărută în urmă cu doi ani sub semnătura soților Ioan și Rodica Munteanu), se precizează că în această perioadă „au luat naștere străzi strâmte, probabil întortocheate, cu case în mare parte din lemn sau chirpici, după obiceiul oriental”. Încetul cu încetul însă, începe și pietruirea străzilor. Trotuarele sunt pavate cu pietre cubice, care aveau să dispară doar prin anii ’30 ai secolului trecut. În centru însă, mai existau încă trotuare cu trepte și pietre inegale. Lucrările la primele străzi asfaltate aveau
Agenda2004-36-04-c () [Corola-journal/Journalistic/282833_a_284162]
-
pe la 1671, lângă podurile Senei au început să se monteze dispozitive de ridicare și distribuire a apei la cișmelele Parisului. Asumându-și asemenea experiențe, reprezentanții administrației izbândesc să reorganizeze „orașul de pe Bega“ în funcție de cerințele economice și sociale ale populației, eliminând încetul cu încetul efemerul și improvizația. Timișoara devine o cauză de solidaritate și de mândrie a locuitorilor săi. Populația se înmulțește „văzând cu ochii“ (6-7 000 de locuitori), îndeosebi pe seama coloniștilor preocupați să trăiască la noul lor domiciliu în condiții cât
Agenda2004-29-04-a () [Corola-journal/Journalistic/282645_a_283974]
-
lângă podurile Senei au început să se monteze dispozitive de ridicare și distribuire a apei la cișmelele Parisului. Asumându-și asemenea experiențe, reprezentanții administrației izbândesc să reorganizeze „orașul de pe Bega“ în funcție de cerințele economice și sociale ale populației, eliminând încetul cu încetul efemerul și improvizația. Timișoara devine o cauză de solidaritate și de mândrie a locuitorilor săi. Populația se înmulțește „văzând cu ochii“ (6-7 000 de locuitori), îndeosebi pe seama coloniștilor preocupați să trăiască la noul lor domiciliu în condiții cât de cât
Agenda2004-29-04-a () [Corola-journal/Journalistic/282645_a_283974]
-
acum citesc teancuri de scrisori pe care ei mi le trimiteau, cu încurajări și vești de tot felul. Relativa singurătate în care trăiam îmi lăsa posibilitatea să-mi planific atent viitorul, puțin influențat de unele chemări posibil negative ale tinereții. Încetul cu încetul, îmi clădeam o viziune despre viitor și profitam din plin de bibliotecile bine dotate din Strasbourg. Foarte devreme, pe la 19 ani, am avut ocazia să-l cunosc pe J. -M. Lehn (care tocmai primise Premiul Nobel, în 1987
Agenda2004-48-04-c () [Corola-journal/Journalistic/283090_a_284419]
-
teancuri de scrisori pe care ei mi le trimiteau, cu încurajări și vești de tot felul. Relativa singurătate în care trăiam îmi lăsa posibilitatea să-mi planific atent viitorul, puțin influențat de unele chemări posibil negative ale tinereții. Încetul cu încetul, îmi clădeam o viziune despre viitor și profitam din plin de bibliotecile bine dotate din Strasbourg. Foarte devreme, pe la 19 ani, am avut ocazia să-l cunosc pe J. -M. Lehn (care tocmai primise Premiul Nobel, în 1987) în laboratorul
Agenda2004-48-04-c () [Corola-journal/Journalistic/283090_a_284419]
-
Expresia este tot neconvenționala, iar obiectul iese și el, inevitabil, din previzibil și din rutină lui cea de toate zilele. Folosind eclipsă că un element de spectacol, expoziția de la Râmnicu Vâlcea încearcă să pună în eclipsă doar conformismul și gîndirea înceată. Iar drumul îi așteaptă și el pe cei care știu să-l găsească. Pe cei care au har și privirea clară, măcar tot atîta cît Fundația HAR.
Eclipsa în drum spre muzeu (preambul) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17734_a_19059]
-
climat care ar justifica ideea augustiniana că Răul n-are o existență ontologica, fiind doar o absență a Binelui: "o mare eclipsă e această naștere/ a zis și în golurile dintre urlete/ nu va putea ridica/ niciodată catarg// cu plînsul încet al unei somnambule/ s-a ivit în lume/ în ziua în care cartea stătea/ răvășita pe cîmp// un rînd ciudat scuipat/ de un zid nevăzut/ într-o conjunctură bolnavă a astrelor// o mare eclipsă e această naștere a zis/ și
Retragere si expansiune by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17761_a_19086]
-
lîncede, deschise spre infinit, în care verticalitatea se rodează, în care orizontul e ocupat de singură imagine purtătoare de tîlc, cea vag ezoterica a Martorului? Geometria suporta confruntarea cu misterul inform al concretului: "uneori doar semințele veacului/ uneori da povestea încet/ despre intimitatea lanțurilor/ ronțăia încet obraznica verticalitate/ a unor lucruri// e ceva inexplicabil în șirul cerșetorilor/ ăstora ce dau rest înapoi/ m-au intimidat întotdeauna// ninge încet printre mîinile mele două/ îmi amintesc/ intrase printre noi/ ne mînjise cu sînge
Retragere si expansiune by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17761_a_19086]
-
fiecare cum voia și discutăm, cum cred că afară, în ultima parte a detenției noastre, nu se mai putea vorbi. Tocmai datorită solidarității și încrederii create între noi, cei de-acolo, ne simțeam liberi. "Afară", încrederea despre care vorbesc dispăruse încetul cu încetul, cercurile de prieteni de altădată deveniseră din ce in ce mai restrînse pînă ce, fiecare înțelesese să se retragă, solitar, de teama că unul dintre ceilalți l-ar putea denunță. Așa ceva nu era posibil în închisoare. În primul rînd, acolo funcționa o
Ion IOANID: "în închisoare libertatea era mai mare decât afară" by Sanda Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/17833_a_19158]
-
voia și discutăm, cum cred că afară, în ultima parte a detenției noastre, nu se mai putea vorbi. Tocmai datorită solidarității și încrederii create între noi, cei de-acolo, ne simțeam liberi. "Afară", încrederea despre care vorbesc dispăruse încetul cu încetul, cercurile de prieteni de altădată deveniseră din ce in ce mai restrînse pînă ce, fiecare înțelesese să se retragă, solitar, de teama că unul dintre ceilalți l-ar putea denunță. Așa ceva nu era posibil în închisoare. În primul rînd, acolo funcționa o regulă de
Ion IOANID: "în închisoare libertatea era mai mare decât afară" by Sanda Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/17833_a_19158]
-
care se înclină,/ Mereu tot mai aproape, mereu tot mai încet,/ Într-o privire lungă și nesfîrșit de lină.// Și ochiul meu, iubite, spre ochiul ei se-nalță/ La fel cum bolta neagră se lasă printre stele,/ Mereu tot mai înceată, mereu tot mai aproape/ E ridicarea blîndă în cer a pleoapei mele.// Se pierd în noapte stele sub ochiul meu ce urcă/ Încet spre ochiul umbrei din cerul ce se lasă/ Ca un păianjen negru și nesfîrșit de mare/ În
Poezia Ilenei Mălăncioiu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17193_a_18518]