3,105 matches
-
obiceiuri dispar greu, așa-i? Am lăsat capul În jos și-am Început să râd. — Acum Înțeleg de ce scrii dialoguri atât de proaste. Nu că descrierile sau scenele de acțiune ar fi mai bune, dar dialogurile tale chiar scârțâie ca Încheieturile unui reumatic. Vezi? Chiar și aici ai simțit nevoia să faci o comparație de toată jena. Încheieturile unui reumatic, puahhh... — Ai dreptate, a admis Kuznețov. Cred c-o să trebuiască să rescriu pasajul. — Sincer, cred c-ar trebui să te lași
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
de ce scrii dialoguri atât de proaste. Nu că descrierile sau scenele de acțiune ar fi mai bune, dar dialogurile tale chiar scârțâie ca Încheieturile unui reumatic. Vezi? Chiar și aici ai simțit nevoia să faci o comparație de toată jena. Încheieturile unui reumatic, puahhh... — Ai dreptate, a admis Kuznețov. Cred c-o să trebuiască să rescriu pasajul. — Sincer, cred c-ar trebui să te lași de meseria asta. — E imposibil. Deja am semnat un contract pentru următoarea carte. Vrei să știi despre
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
membră a Cercului Ascultătorilor Fideli, amănunt pe care Îl ținea oarecum secret. Despre pacientul Pablo știa doar că fusese adus aici de la un sanatoriu din munți. Ca majoritatea bolnavilor aduși de acolo, era foarte slăbit, prezenta echimoze și arsuri la Încheieturile mîinilor și pe spate, În dreptul omoplaților, iar În fișa lui clinică, pe lîngă cîteva Însemnări destul de vagi privind evoluția bolii, erau consemnate trei tentative de suicid. De altfel, medicii nu-i dăduseră mai mult de două săptămîni de supraviețuire, dar
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
liniștească ca și cum nimic nu s-ar fi schimbat. De voie, de nevoie ne-am hotărît pînă la urmă, nu puteam nici să rămînem aici cu mîinile în sîn ca niște fete mari, aveam întîlnirea fixată, reia Gulie, scîrțîiam din toate încheieturile, dar înaintam împreună cu ceilalți, noi mai în urmă ce e drept, cu excepția lui Tîrnăcop, care o luase la picior în primele rînduri alături de hoarda de țigani. Înainte să se dea startul întrecerii, nimic neobișnuit, aceeași atmosferă anostă, oameni resemnați, lîncezea
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
părerea despre viitor. Treceam prin Otopeni, pe lîngă aeroportul internațional, liniște și pace și aici ca la Băneasa, m-am binoclat cît am putut, dar tot n-am sesizat nimic, mașina gonea cu peste o sută la oră pocnind din încheieturi, martorul de ulei începuse să pîlpîie, dar omului nu-i păsa, zicea că vrea să ajungă cît mai repede acasă. După încă un pahar de rachiu, din poziția chinuită în care stă la masă, simțind un curent puternic în ceafă
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
cheie, a fost nevoie de puțină bibileală, își amintește Petrică, darmite ditamai revoluția, e de nțeles. — Paștele mă-sii, înjură Sena dîndu-și seama că intră într-un sector de asfalt plin de gropi. Automobilul începe să se zgîlțîie din toate încheieturile, să ocolească craterele dintr-o margine în alta a carosabilului. Parcă am fi în țara nimănui, zice, pe drumul ăsta n-a mai pus nimeni mîna de cînd a fost dat în folosință... — Rom Havana, Martini rosso, trabucuri cubaneze, pune
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
Roja a făcut pe șeful, Curistule, așa cum face el întotdeauna, zice Gulie, cel mai tare a simțit-o pe pielea lui Tîrnăcop, nu-i așa Dendé? Corvoadă în toată regula, unelte vechi și uzate, o betonieră care scîrțîia din toate încheieturile, antichitate, piesă de muzeu. Am schimbat cinci curele pînă am terminat toată șandramaua. — Mare ștengar Roja ăsta, zice admirativ Curistul, privind în aceeași direcție, abia acum înțeleg cît de tare a dus dorul vechii Barăci, n-a rezistat, l-au
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
spun și pe asta. Dar promite-mi c-o să-ți ții gura și n-o să ne faci necazuri. Drept cine mă iei? se simți ispitit pentru o clipă să-i răspundă, dar se abținu, mulțumindu-se doar să-i apuce încheietura mîinii și să-l oblige să-și îndrepte spotul luminos în altă direcție. Ei las că știu eu de-al cui îmi ești, nu mai juca teatru, că nu ține. Mai dăm o raită în jurul Dorobanțiului, trecem prin Piața Cosmonauților
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
la nas. Extrăgea un plic și îl scufunda în apa care începea să fiarbă. În aceeași clipă, un miros suav de ierburi umplea bucătăria. Inhalîndu-l, simțea cum o lene plăcută i se instala în tot corpul înmuindu-i mușchii, dilatîndu-i încheieturile mîinilor și picioarelor. Vreți să vă răzbunați, dom’ Roja? spune Tîrnăcop. — Credeți că ar mai folosi la ceva? întreabă Roja. — Niciodată nu e prea tîrziu, spune Tîrnăcop. Chiar dacă după alegeri, Părințelul și Curistul s-au ajuns, au pus mîna pe
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
se pare, nu știi niciodată ce au în cap cu adevărat. Un autobuz rablagit îi face semn cu farurile să urce pe bordură, nu-și dăduse seama că aștepta pe carosabil, oprește brusc făcînd un zgomot infernal, pîrîind din toate încheieturile, dîndu-i impresia c-o să cadă grămadă. Fluierături, bubuituri, te-au lăsat balamalele nenicule, se gîndește așteptînd să deschidă ușile, citind între timp reclamele autocolante care mai astupă din petele de rugină și găurile din tăblărie, Titan Ice, Gregorio Rizo, Agenția
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
așa cum se cuvine. Mă simt penibil, îi răspunde Roja cu sinceritate, privindu-și vîrfurile pantofilor, nodurile șireturilor, punînd capăt scenei, zău că n-am timp de prostii din astea, de discuții de doi bani, îi mărturisește verificîndu-și curelușa ceasului de la încheietura mîinii, sînt în întîrziere, băieții mă așteaptă deja, ca să nu mai vorbim că în seara asta e un pot cît toate zilele, se dă de gol zbughind-o pe ușă în cea mai mare viteză. — Informația e putere, Părințele, zice
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
în seamă, spuneți-mi cel puțin dacă pot să mai am încredere în oamenii voștri sau trebuie să-mi găsesc alții în ultima clipă? Dar repejor, că în zece minute apare autobuzul, adăugă trăgîndu-și în sus mîneca hainei, dezvelindu-și încheietura mîinii, ciocănind de cîteva ori cu unghia în sticla ceasului. Le mai venise inima la loc, rîdeau, chicoteau, începuseră să facă glume. Se apucaseră să-i spună totul de-a fir a păr, să se scuze că strategia lor nu
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
a unui pistol lipindu-i-se de ceafă — Ce-aveți iar cu mine? încercă să se apere dînd să se întoarcă, schițînd intenția de a se răsuci pe călcîie. — Nici să nu te gîndești, îl repezi Gulie apucîndu-l ferm de încheietura mîinii, răsucindu-i dintr-o mișcare brațul la spate. — Ia-o mai ușor, ce naiba, crezi că am să fug, sau ce? scrîșni Santinelă printre dinți. Marș înainte, nici prin gînd să nu-ți treacă să faci vreo prostie, zise Gulie
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
În oraș cu Încep să rîdă. Eu Încep să rîd. Noi Începem să rîdem. Apoi un bărbat se dă jos din partea din spate a mașinii și ne Îmbrîncește pe bancheta din spate În timp ce altă pereche de mîini ne Înșfacă de Încheieturi. SÎntem pe bancheta din spate a mașinii Înghesuiți Între doi bărbați, iar ceilalți doi s-au suit În față și prindem viteză. E ciudat, dar nu ne-am gîndit niciodată să reacționăm: să opunem rezistență sau să fugim, deși am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2029_a_3354]
-
Își fac apariția. — Taxiul pentru Robertson. Mă duc acasă. Sora medicală s-a Întors. Miroase frumos. Nu ca spitalul. Nu ca vagabondul. Nu ca mine. — Mi-aș dori să ai pe cineva cu care să stai, spune ea, atingîndu-mă pe Încheietura mîinii. Nu sînt niciodată cu adevărat singur, dar vocile au amuțit. Deocamdată. ZÎmbesc și Îl urmez pe taximetrist. Mi-aș dori să fi avut pe cineva cu care să pot sta000000000 Te-ai dus să staica oamenii adevărați. De parcă aș
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2029_a_3354]
-
repeta Întreaga zi, cu aceeași cadență. Le era teamă că m-aș putea face un punct pe care ei din cauza bătrâneții n-or să-l mai vadă. Trecuseră aproape doi ani și bunicul se Împuținase, șchiopăta și tremura din toate Încheieturile și nu mai cobora cu săptămânile din pat. Avea o formă gravă de Parkinson care-i afectase și vorbirea. O singură aripă mai fâlfâia: bunica. Într-o dimineață de martie, pe o ploaie măruntă și rece, bunicul a părăsit lumea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
Într-o noapte geroasă de iarnă. Dacă mă urc pe bolovan, de aici din stradă , prin fereastră o văd pe mama. E cocoșată de atâta muncă sărăcuța. Când intru În casă tata mă ademenește cu vaselina, Îmi unge cu ea Încheieturile mâinilor, apoi intrăm Împreună În garajul Întunecos. Tata miroase a vaselină, a transpirație și a vin acru. Bicicleta pe care nu m-am urcat niciodată stă rezemată de un dulap de fier din garaj și tata o mângâie ca pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
pianului și, chiar să aibă câteva succese locale. După ce traversezi o duzină de pubele urât mirositoare, și intri În semiobscuritatea holului, chemi liftul și urci În el. Un lift vechi, de pe vremea lui Carol al doilea, care gâfâie din toate Încheieturile, și se mai și oprește Între etaje de parcă ar vrea să se odihnească. Odată ce ai ajuns la etajul opt și intri În apartamentul din stânga liftului, o Încăpere neobișnuit de mare, cu pereții albi și cu mobilier alb, minimalist, din cele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
Însă viu, nu am de ce să mă plâng. Mă pup În bot cu șobolanii, mănânc câteodată pâine mucegăită, Înot prin gunoaie, mă Împrietenesc la cataramă cum se spune, cu propriile gânduri, mă Închid În șandramaua mea care tremură din toate Încheieturile și scriu, revărs pe hârtie povești pe care le mai țin minte sau inventez altele, În funcție de starea În care mă aflu. Să știi că moartea lui Kawabata m-a Îndurerat; el ar fi vrut cu adevărat să-și schimbe viața
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
mult decât un simplu „interes” pentru el. Din prima clipă, la Palmer te izbește aerul său american, deși nu este american decât pe jumătate și a copilărit în Europa. Are o înfățișare tipic americană: slab și deșirat, parcă „descleiat” din încheieturi și totuși grațios, tuns scurt și ostentativ de curat. Are un păr cărunt-argintiu, moale ca o blană, tuns la doi centimetri pe toată suprafața capului său, foarte rotund și cam mic, și o față întinsă ce pare inexplicabil mai tânără
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1892_a_3217]
-
Cum de a aflat? Când am scăpat de la Palmer și Antonia am pornit-o spre Covent Garden. Dar nu m-am dus direct la Georgie acasă. Am stat zece minute într-un local, încercând să mă adun. Tremuram din toate încheieturile și aproape că nu puteam gândi. În mod ciudat, sentimentul predominant pe care-l trăiam era acela de vinovăție copleșitoare, zdrobitoare. Și totuși era inadmisibil ca descoperirea faptei de către Palmer și Antonia să mă facă să mă simt mai vinovat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1892_a_3217]
-
În final, scoțând un oftat plăcut, răsunător, și ridicându-și brațele cu un gest triumfător, Începu să râdă: — Dar să fi văzut exercițiile! Săracul băiat trebuia să pompeze așa până se făcea albastru la față, În timp ce domnul acela pedant, cu Încheietura Încordată și index Întins, indica diferitele grupuri musculare, care trebuiau activate ca „elevația biologică“ să aibă loc. Dacă băiatul era al meu, m-ar fi mirat atâta exces de zel. Aparent tânărul acela trist fusese rugat să imite funcțiile testiculelor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
Am crezut că nu se mai oprește! Dar până la urmă s-a oprit - brusc, de Îndată ce i-am arătat animalul de jucărie din lemn și-a pe care i-l cumpărasem. În sfârșit, doctorul a reușit să-i lege fundița În jurul Încheieturii, cea pe care o primește fiecare nou-născut. Și fiindcă nu aveam de gând să-l păstrez, pe etichetă nu era nici un nume. Se uita la ea surprins, ca și când și-ar fi dat seama ce Însemna absența etichetei. Apoi și-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
Într-o cultură maro. Ceremonios, Karp arătă spre ultima cameră. — Am ajuns la camera mea prefarată. Intrând acolo, am văzut un șir de picturi pe pereți, executate În diverse tehnici. „Mes sœurs. “ Karp Își consultă din nou ceasul răsucindu-și Încheietura cu un gest diplomatic. Numai că această doamnă are pregătire medicală, desigur. Indică spre un desen cu o asistentă Îmbrăcată Într-o uniformă simplă, neagră, ocupată să culce o femeie Într-un pat. Aparent, fiecare membru al fundației avea specialitatea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
să scape de ai lui cu bandaje. Și invidia femeilor pentru penis? Doar voi, vienezii, mai credeți În așa ceva. Dora Îmi sustrase țigara din nou. Structura oaselor e singurul lucru care poate fi modificat. Uită-te la umeri, șolduri sau Încheieturi. Astea sunt părțile care trădează. Scoase un nor de fum. Bine, hai să vedem. Ce-i În neregulă cu tine? Capitolul nouă Soarele strălucea glorios când am trecut de Bursa de Valori. Dacă n-ar fi fost gândurile mohorâte care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]