436 matches
-
din 21 decembrie 2006 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.044 din 29 decembrie 2006. 23. (1) Prin sintagma clădirile care, prin destinație, constituie lăcașuri de cult, menționată la art. 250 alin. (1) pct. 3, se înțelege bisericile - locașurile de închinăciune, casele de rugăciuni - și anexele acestora. Termenul lăcaș este varianta a termenului locaș. (2) Anexele bisericilor se referă la orice incinta care are elementele constitutive ale unei cladiri, proprietatea oricărui cult recunoscut oficial în România, cum ar fi: clopotnița, cancelaria
EUR-Lex () [Corola-website/Law/185639_a_186968]
-
50 din 25 ianuarie 2012 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 78 din 31 ianuarie 2012. 23. (1) Prin sintagma clădirile care, prin destinație, constituie lăcașuri de cult, menționată la art. 250 alin. (1) pct. 3, se înțelege bisericile - locașurile de închinăciune, casele de rugăciuni - și anexele acestora. Termenul lăcaș este varianta a termenului locaș. (2) Anexele bisericilor se referă la orice incinta care are elementele constitutive ale unei clădiri, proprietatea oricărui cult recunoscut oficial în România, cum ar fi: clopotniță, cancelaria
EUR-Lex () [Corola-website/Law/261927_a_263256]
-
50 din 25 ianuarie 2012 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 78 din 31 ianuarie 2012. 23. (1) Prin sintagma clădirile care, prin destinație, constituie lăcașuri de cult, menționată la art. 250 alin. (1) pct. 3, se înțelege bisericile - locașurile de închinăciune, casele de rugăciuni - și anexele acestora. Termenul lăcaș este varianta a termenului locaș. (2) Anexele bisericilor se referă la orice incinta care are elementele constitutive ale unei cladiri, proprietatea oricărui cult recunoscut oficial în România, cum ar fi: clopotnița, cancelaria
EUR-Lex () [Corola-website/Law/254405_a_255734]
-
50 din 25 ianuarie 2012 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 78 din 31 ianuarie 2012. 23. (1) Prin sintagma clădirile care, prin destinație, constituie lăcașuri de cult, menționată la art. 250 alin. (1) pct. 3, se înțelege bisericile - locașurile de închinăciune, casele de rugăciuni - și anexele acestora. Termenul lăcaș este varianta a termenului locaș. (2) Anexele bisericilor se referă la orice incinta care are elementele constitutive ale unei clădiri, proprietatea oricărui cult recunoscut oficial în România, cum ar fi: clopotniță, cancelaria
EUR-Lex () [Corola-website/Law/261928_a_263257]
-
50 din 25 ianuarie 2012 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 78 din 31 ianuarie 2012. 23. (1) Prin sintagma clădirile care, prin destinație, constituie lăcașuri de cult, menționată la art. 250 alin. (1) pct. 3, se înțelege bisericile - locașurile de închinăciune, casele de rugăciuni - și anexele acestora. Termenul lăcaș este varianta a termenului locaș. (2) Anexele bisericilor se referă la orice incinta care are elementele constitutive ale unei cladiri, proprietatea oricărui cult recunoscut oficial în România, cum ar fi: clopotnița, cancelaria
EUR-Lex () [Corola-website/Law/239452_a_240781]
-
din 21 decembrie 2006 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.044 din 29 decembrie 2006. 23. (1) Prin sintagma clădirile care, prin destinație, constituie lăcașuri de cult, menționată la art. 250 alin. (1) pct. 3, se înțelege bisericile - locașurile de închinăciune, casele de rugăciuni - și anexele acestora. Termenul lăcaș este varianta a termenului locaș. (2) Anexele bisericilor se referă la orice incinta care are elementele constitutive ale unei cladiri, proprietatea oricărui cult recunoscut oficial în România, cum ar fi: clopotnița, cancelaria
EUR-Lex () [Corola-website/Law/210679_a_212008]
-
50 din 25 ianuarie 2012 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 78 din 31 ianuarie 2012. 23. (1) Prin sintagma clădirile care, prin destinație, constituie lăcașuri de cult, menționată la art. 250 alin. (1) pct. 3, se înțelege bisericile - locașurile de închinăciune, casele de rugăciuni - și anexele acestora. Termenul lăcaș este varianta a termenului locaș. (2) Anexele bisericilor se referă la orice incinta care are elementele constitutive ale unei cladiri, proprietatea oricărui cult recunoscut oficial în România, cum ar fi: clopotnița, cancelaria
EUR-Lex () [Corola-website/Law/248492_a_249821]
-
50 din 25 ianuarie 2012 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 78 din 31 ianuarie 2012. 23. (1) Prin sintagma clădirile care, prin destinație, constituie lăcașuri de cult, menționată la art. 250 alin. (1) pct. 3, se înțelege bisericile - locașurile de închinăciune, casele de rugăciuni - și anexele acestora. Termenul lăcaș este varianta a termenului locaș. (2) Anexele bisericilor se referă la orice incinta care are elementele constitutive ale unei cladiri, proprietatea oricărui cult recunoscut oficial în România, cum ar fi: clopotnița, cancelaria
EUR-Lex () [Corola-website/Law/254328_a_255657]
-
50 din 25 ianuarie 2012 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 78 din 31 ianuarie 2012. 23. (1) Prin sintagma clădirile care, prin destinație, constituie lăcașuri de cult, menționată la art. 250 alin. (1) pct. 3, se înțelege bisericile - locașurile de închinăciune, casele de rugăciuni - și anexele acestora. Termenul lăcaș este varianta a termenului locaș. (2) Anexele bisericilor se referă la orice incinta care are elementele constitutive ale unei clădiri, proprietatea oricărui cult recunoscut oficial în România, cum ar fi: clopotniță, cancelaria
EUR-Lex () [Corola-website/Law/259139_a_260468]
-
din 21 decembrie 2006 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.044 din 29 decembrie 2006. 23. (1) Prin sintagma clădirile care, prin destinație, constituie lăcașuri de cult, menționată la art. 250 alin. (1) pct. 3, se înțelege bisericile - locașurile de închinăciune, casele de rugăciuni - și anexele acestora. Termenul lăcaș este varianta a termenului locaș. (2) Anexele bisericilor se referă la orice incinta care are elementele constitutive ale unei cladiri, proprietatea oricărui cult recunoscut oficial în România, cum ar fi: clopotnița, cancelaria
EUR-Lex () [Corola-website/Law/206228_a_207557]
-
50 din 25 ianuarie 2012 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 78 din 31 ianuarie 2012. 23. (1) Prin sintagma clădirile care, prin destinație, constituie lăcașuri de cult, menționată la art. 250 alin. (1) pct. 3, se înțelege bisericile - locașurile de închinăciune, casele de rugăciuni - și anexele acestora. Termenul lăcaș este varianta a termenului locaș. (2) Anexele bisericilor se referă la orice incinta care are elementele constitutive ale unei clădiri, proprietatea oricărui cult recunoscut oficial în România, cum ar fi: clopotniță, cancelaria
EUR-Lex () [Corola-website/Law/259140_a_260469]
-
Maria, cu toți sfinții, să o pomenim". Cântărețul: "Doamne, miluiește". Preotul: Pe noi înșine și unii pe alții și toată viața noastră, lui Hristos Dumnezeu să o dăm". Cântărețul: "Ție Doamne". Preotul: "Că Ție se cuvine toată slava, cinstea și închinăciunea, Tatălui și Fiului și Sfântului Duh, acum și pururi și în vecii vecilor". Cântărețul: "Amin". Anexa 14 -------- la regulament ------------- RUGĂCIUNEA DE SACRALIZARE A LEGĂMÂNTULUI, ROSTIT CU OCAZIA DEPUNERII JURĂMÂNTULUI MILITAR Prin sacralizarea legământului se înțelege că jurământul militar se depune
EUR-Lex () [Corola-website/Law/277098_a_278427]
-
Maria, cu toți sfinții, să o pomenim". Cântărețul: "Doamne, miluiește". Preotul: Pe noi înșine și unii pe alții și toată viața noastră, lui Hristos Dumnezeu să o dăm". Cântărețul: "Ție Doamne". Preotul: "Că Ție se cuvine toată slava, cinstea și închinăciunea, Tatălui și Fiului și Sfântului Duh, acum și pururi și în vecii vecilor". Cântărețul: "Amin". Anexa 14 -------- la regulament ------------- RUGĂCIUNEA DE SACRALIZARE A LEGĂMÂNTULUI, ROSTIT CU OCAZIA DEPUNERII JURĂMÂNTULUI MILITAR Prin sacralizarea legământului se înțelege că jurământul militar se depune
EUR-Lex () [Corola-website/Law/254101_a_255430]
-
din Legea XII/1908, după cum urmează: Art. 2. - În locul art. 51 din Legea LX/1881; Sînt scoase de sub urmărire și de aceea, nu pot fi sechestrate, nici chiar cu consimțămîntul urmăritului: 1. Obiectele direct destinate pentru serviciul divin sau pentru închinăciunile care se fac acasă, cărțile de rugăciuni, dotațiunile încăperilor destinate serviciului divin, ornamentele mormintelor și cavourilor, precum și obiectele direct necesare pentru inmormantarea urmăritului sau persoanelor din casă; 2. Moaștele religioase și portretele familiare; 3. Insignele, medaliile și alte decorații; 4
EUR-Lex () [Corola-website/Law/127795_a_129124]
-
DIN DISCIPLINELE DE SPECIALITATE TEOLOGICĂ: 3.1. Inspirația Sfintelor Scripturi a. Inspirație, Revelație, Iluminare b. Inspirația Vechiului Testament c. Inspirația Noului Testament 3.2. Legea Vechiului Testament a. Genesa - Începuturile b. Exodul - Eliberarea din robia Egiptului c. Leviticul - Legislația și închinăciunea d. Numeri - Testarea națiunii alese e. Deuteronom - Cartea aducerii aminte 3.3. Istoria Vechiului Testament a. Iosua - Cucerirea și împărțirea Canaanului b. Judecători - Apostazia națiunii lui Dumnezeu c. Rut - Răscumpărătorul care dă odihna d. 1 Samuel - Domnia lui Saul, primul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/228456_a_229785]
-
Eu nu sunt decât un om asemenea vouă și mi s-a dezvăluit că Dumnezeul vostru este Dumnezeu Unul, iar cel care nădăjduiește în întâlnirea cu Dumnezeul sau trebuie să săvârșească fapte bune și să nu alăture pe nimeni în închinăciunea sa către Domnul sau*.„ Sura 18:110
Creștinism și Islam () [Corola-website/Science/335367_a_336696]
-
Biserica de lemn din satul Breb, comuna Ocna Șugatag, județul Maramureș, cu hramul „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil” (8 noiembrie), a fost construită în anul 1622 și figurează pe lista monumentelor istorice, . Edificiul este folosit ca lăcaș de închinăciune de către comunitatea română unită din Breb. se distinge drept una dintre cele mai semnificative monumente de acest gen din Maramureș, Transilvania și din întreaga țară datorită în primul rând vechimii structurii construcției, din 1622, turnului din 1531, cel mai vechi
Biserica de lemn din Breb () [Corola-website/Science/320301_a_321630]
-
provine din limba slavonă și înseamnă „"casă"”. După tradiția Bisericilor Ortodoxă și Catolică, fiecare biserică în momentul în care se târnosește de către episcop primește un nume, care devine hramul său. Târnosirea este deci actul de botez al noului lăcaș de închinăciune, care primește de la arhiereu hramul său, numele său. Acest nume este un eveniment din istoria sfântă, de pildă: Pogorârea Sfântului Duh, sau Sfânta Treime, Nașterea Domnului, Învierea Domnului, Înălțarea Domnului, Sfânta Cruce, sau Adormirea Maicii Domnului, Nașterea Maicii Domnului, Buna-Vestire
Hram () [Corola-website/Science/303558_a_304887]
-
până în zilele noastre denumirea satului Tâmburești. Recunoscut drept ctitor și în semn de prețuire, maiorul Ioan Cacaliceanu își doarme veșnicia în cripta situată în pronaosul bisericii. După ce biserica a fost și pictată de pictorul Marin Comoșteanul, acest sfânt locaș de închinăciune se sfințește în luna noiembrie a anului 1838, primind hramul Sfântul Ioan Botezătorul și Sfântul Nicolae. În anul 1912, Constantin Calețeanu, înlocuiește acoperișul bisericii și face clopotniță nouă, pe care o înzestrează în anul 1919 cu un clopot nou, în locul
Tâmburești, Dolj () [Corola-website/Science/300419_a_301748]
-
din pronausul bisericii din zid. Chiar și linia construcției este tipică epocii în care a trăit Matei Basarab. După o restaurare importantă făcută de către Ministerul Aerului și Marinei, restaurare făcută între anii 1938 - 1940, sfântul locaș devine simbolic loc de închinăciune și rugă pentru aviatori și marinari.
Mănăstirea Dintr-un Lemn () [Corola-website/Science/302586_a_303915]
-
din 1956) de plan dreptunghiular simplu cu absidă decroșată de corpul principal al lăcașului și încheiere poligonală - cu trei laturi - dată extremității vestice a bisericii, pronaosului. A fost durată prin 1753. Găsim, în naosul și altarul lăcașului de rugă și închinăciune, cupole octogonale realizate din panouri curbe, împreună cu o turlă hexagonală peste pronaos. Observăm, de asemenea, agreabile cioplituri ale arcadelor ce despart naosul de pronaos, precum și console în cap de cal, din lemn de stejar, nemaiîntâlnite în partea estică a Munteniei
Monumente istorice ale orașului Urlați () [Corola-website/Science/313827_a_315156]
-
1731, de meșteri populari în satul Luieriu (Mureș). După un timp, bisericuța a fost demontată și transportată la Toplița (Mureșului). Remarcată de regina Maria a fost mutată, de aici, la Bran, în 1928. În sfârșit, în septembrie 1956, lăcașul de închinăciune face ultimul drum, de la Bran la Jercălăi-Urlați, unde a fost instalat pe temelia unei biserici năruite, care, se pare că, fusese durată în timpul domniei lui Radu I (cca. 1377-cca. 1383), din care nu ar mai fi "rămas decât o cruce
Monumente istorice ale orașului Urlați () [Corola-website/Science/313827_a_315156]
-
construit cele două cruci existente și astăzi la capetele satului, spre Avrig și spre Tălmaciu. Construirea bisericii noi s-a impus datorită creșterii numărului de credincioși din sat și din cauza deteriorării accelerate a vechii biserici „din Deal”. Noul lăcaș de închinăciune a devenit funcțional imediat după terminarea construcției, prilej cu care biserica din vârful „Dealului” a devenit „'a Veche” și a fost abandonată, o parte din elementele sale constructive fiind vândute la licitație, sumele rezultate fiind apoi folosite pentru finisarea și
Religia în Racovița, Sibiu () [Corola-website/Science/310709_a_312038]
-
Pâclișanu, în care se precizează că Schitul Racovița a fost ridicat de către călugărul unit Oprea Doican, pe moșia proprie. Cele două surse citate nu precizează din păcate nici condiția socială a ctitorului și nici anul edificării acestui modest lăcaș de închinăciune. C.Lupea în studiile sale referitoare la acest subiect, face următoarele precizări: Asemenea altor lăcașuri de cult din România, biserica din Racovița a fost și încă mai este păstrătoarea unor vechi cărți bisericești. Câteva dintre acestea, provenite din tiparnițele de peste
Religia în Racovița, Sibiu () [Corola-website/Science/310709_a_312038]
-
poate chiar încurajată de bătrânul Hamilton, care îl admira și respecta pe Nelson și viceversa. Emma este la apogeul succesului, prietenă intimă cu autoritara Maria Carolina, regină de Neapole și Sicilia: era unica care nu trebuia să respecte cele trei închinăciuni în prezența monarhilor și nu trebuia să se retragă cu spatele, când părăsea încăperea în care se aflau. Emma nu este doar prietena reginei, dar are și o importantă influență politică. Ea o sfătuiește pe Maria Carolina cum să se
Emma Hamilton () [Corola-website/Science/312009_a_313338]