419 matches
-
Chabannes, senior de La Palice, care-l cunoștea foarte bine pe Guicciardini. A părut uimit de vizita noastră, dat fiind că un alt trimis al papei, ofițerul de la Vatican Matteo Giberti, sosise cu o săptămână în urmă. Fără să se lase încolțit, însoțitorul meu răspunse pe un ton pe jumătate insinuant, pe jumătate amuzant, că era normal „să-l pună pe Ioan Botezătorul să-I premeargă lui Hristos“. Fanfaronadă aparent utilă, deoarece florentinul a fost primit chiar în ziua aceea de către rege
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
vorbește franceza, italiana, germana. Ochii plini de speranță au văzut atâtea lucruri și sunt curioși să vadă și mai multe. Încă de fată, iubiții ei erau aleși pe sprânceană, o elită cu mult deasupra gloatei de aventurieri, mercenari, de oameni încolțiți Zâmbetul ei e șiret, ațâțător, jucăuș, dar și inocent, pentru că banii te fac inocent atunci când i-ai avut dintotdeauna. Cum altfel te-ai putea învârti preț de treizeci de ani pe această planetă, rămânând liber? Martina nu e o femeie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
De ce? — Din dragoste pentru Butch. Sacrificiu de sine. — Dea... Nu, acum n-o să fie Spunk de acord cu așa ceva. Ăsta nu vrea nici măcar să se bată cu Lorne decât dacă e absolută nevoie. Pentru așa ceva trebuie să fie tot timpul încolțit și atacat. — Atunci, cazul devine de nerezolvat. Nici una din părți e pregătită să piardă. — Tu ești scriitor, am spus eu. Pentru numele lui Dumnezeu, pune-ți imaginația la treabă. Cu ce naiba vă umpleți voi zilele? — Dacă vom avea două bătăi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
fiecare dată când trecea pe străzile lui, era forțat să interpreteze toate plimbările anterioare în mici ritualuri, în cascade de ticuri, murmure și gesturi abrupte care provocau bârfele studenților mai mari, obișnuiți să diagnosticheze orice drept suprasolicitare. Chapel se simțea încolțit și a început să-și dorească să scape de aici într-un loc necunoscut, un loc față de care să fie perfect și binecuvântat de indiferent. Africa! Ideea de a vizita unele din popoarele studiate nu-i venise până atunci, dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
negustoreasa de rachiu le creștea În larga bătătură ce-ar fi trebuit să fie - normal, nu? - plină de găinați, dar nu era, căci fuseseră de Îndată culeși și puși la fermentat În butoaie de plastic, amestecați cu drojdie și porumb Încolțit, apoi distilați Într-un căzănel de aluminiu - metal otrăvitor În contact cu alcoolul - și vânduți, În cele din urmă, drept țuică naturală de prăștină; mai țineam eu minte oare acel vestit mutat de stupi când izbucniseră albine din toate cutiile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
a scăzut dramatic pe plan local din pricina supraproducției obținute, În urma folosirii unui Îngrășământ secret, de controversatul grădinar și mic comerciant, domnul Palică, zis Ceaun; căruțașul Andraș, zis Maghiaru, Unguru și Baci, a fost surprins de pădurar În timp ce fura lemne și, Încolțit, a recurs la singura soluție care Îi era la Îndemână: l-a altoit pe pădurar după ceafă cu o coadă de topor pe care o ținea după el ca piesă de schimb, i-a făcut țăndări pușca de trunchiul unui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
convinsese că nu acționa numai în virtutea dușmăniei și a revoltei sale față de Nobunaga. Teama de a nu sfârși ca seniorii clanurilor Araki sau Sakuma îl ajutase să justifice totul ca pe o măsură de legitimă apărare; era ca un animal încolțit, forțat să atace primul pentru a rămâne în viață. De la capelă erau doar cinci leghe până la Templul Honno, unde locuia dușmanul său cel atât de slab apărat. Era un prilej unic în viață. Conștient că trădarea lui putea să pară
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
suferit tare mult știind câte necazuri ne vor roade familia peste un timp, când el își va fi încheiat socotelile cu viața. Era o prezență parcă desprinsă dintr-o icoană veche, afumată de flacăra candelei: mic, negricios, cu un zâmbet încolțit veșnic în colțul gurii și mereu mirosind a fructe coapte. Întotdeauna ne aducea câte ceva și noi săream de bucurie și strigam într un glas: „Vine moșul Racu!”. În seara aceea a tras zodiile pentru fiecare. Eu stăteam pe vatra sobei
Dacă aş putea străbate timpul by Dorina Neculce () [Corola-publishinghouse/Imaginative/775_a_1498]
-
ca s-o pun la punct, dar Josephine trecuse deja la alt subiect. Logic, știam că era o curvă cretină și că nu era nimic în neregulă cu tine dacă aveai o viață socială sănătoasă, dar emoțional m-am simțit încolțită. Eram epuizată. Mi se părea că tot timpul eram nevoită să dau explicații sau să-mi cer scuze pentru că eram așa cum eram și pentru felul în care îmi trăiam viața. De obicei ridicam din umeri la toate replicile de la Cloisters
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
tipul ăla Jean-Paul, la tine În cameră ? Lissy trage aer În piept adânc. — Și nu-mi spune că vă uitați pe niște materiale despre nu știu ce caz, adaug. Fiindcă asta nu explică În nici un fel bufniturile alea ritmice. A ! spune Lissy, Încolțită. OK. Bine... ăă... Ia o gură de cafea și Îmi evită privirea. Făceam... ăă... făceam sex. — Poftim ? mă holbez la ea, deconcertată. — Da. Făceam sex. De asta n-am vrut să-ți spun. Mi-a fost jenă. — Tu și Jean-Paul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
-
minutele, sunt chestionate, comparate și analizate. Devin tot mai insistente cererile privind o explicație. Ea cade în capcana pusă de propriile-i invenții anterioare. Povestea ei începe să se contrazică. Golurile din minciunile ei încep să iasă la iveală. E încolțită. Fața i se înroșește, venele de la gât i se zbat, vineții. Pare îngrozită și se întoarce spre Kang Sheng, implorând din priviri ajutorul lui. La semnal, actorul maestru pătrunde în scenă. Biroul Central de Securitate a investigat deja chestiunea, începe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1921_a_3246]
-
am dormit. Îmi aduc aminte de tinerețe. Prima clipă când ne-am văzut. Încă mă uluiește. Momentul de magie pură. Fericirea. Felul în care eu și el stăteam în fața peșterii din Yenan, incapabili să ne despărțim. Acum sunt un câine încolțit și bătut. Mușc ca să scap. Ironia e că personajul meu refuză să renunțe la idealism. Personajul meu încearcă să-mi salveze sufletul. Mă îndeamnă să trăiesc, să supraviețuiesc și să creez lumină în iad. De fiecare dată când mă așez
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1921_a_3246]
-
drept umilitor pentru Imperiul Otoman. Un tratat ca între învinși și învingători. Iar convingerea sultanului că se ratase splendida ocazie de a obține pacea fără să se piardă nimic ridica la cote maxime tensiunea de la București. Văzându-se atât de încolțiți, plenipotențiarii turci aruncau acum toată vina asupra marelui dragoman, invocând înclinațiile filoruse bine-cunoscute ale acestuia. Într-adevăr, rușii apreciau contribuția lui Dimitrie Moruzi. Îl invitaseră deja în Rusia, oferindu-i condiții cu atât mai generoase cu cât știau bine că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
aproape un prinț între cei din neamul lui, în stare să ajungă și să se întoarcă din „pământurile pustii“ și capabil, de asemenea, să înfrunte o armată ca să răzbune o jignire. Nu era logic ca un asemenea om, simțindu-se încolțit, să se hotărască să moară. Sinuciderea nu exista în mintea tuaregilor, așa cum, în general, nu exista în mintea majorității mahomedanilor, care știau că cel ce atentează contra propriei sale vieți nu va putea năzui niciodată să ajungă în rai. Poate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2272_a_3597]
-
dau la tine. Păi, chiar, cum e vorba aia că și bătută, și futută, și cu banii luați... Dacă nu cumva asta i-o fi soarta de acum încolo, să stea la mâna unor nemernici care profită că te văd încolțită. Astea-s vremurile care vin, n-ai ce-i face, și când te gândești că înainte, oricine avea o slujbă și un salariu să-i ajungă și, de bine, de rău, un acoperiș deasupra capului, prin blocurile din cartierele astea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
ori Velicu, fir-ar sămânța lor de bărbați, și să nu uite, când o da ochii cu nășica, să se hotărască pentru un răspuns cu bâzdâgania asta de copil, Mirelo, cică nu te silește nimeni, da’ la o adică ești încolțită. După ce se-ntorcea Mugurel de la școală, îi dădea să mănânce și-l îmbrăca bine ca să iasă afară cu sania, iar în urma lui pleca și ea cu Moș Ajunul prin cartier, cu Petrișor în brațe. Le lua la rând, după cum știa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
dea de avocata aia de care i-a spus? La care Geta că nici o problemă dacă te-ai hotărât. Da, s-a hotărât, întări Mirela, dând să-și alunge îndoielile, copiii, deh, copilul, cui i-ar mai păsa când ești încolțită și ți se pare?... Oare chiar i se pare sau chiar asta e? E cu spatele la zid și n-are încotro, iar Getuța că o s-o sune ea pe avocata aia să-i spună, și bine, nășico, mulțumesc, mulțumesc pentru tot
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
uliță în ograda și în parcul conacului ca un râu care și-a schimbat brusc albia. Pe aleea prunduită și curățită de curând, țăranii se îmbulzeau și se fereau să nu calce pe marginile cu firicele de iarbă de-abia încolțită. Ici-colo cîte-un glas dojenea: ― Ferește, măi creștine, nu strica iarba, că-i păcat de muncă! De altfel, gălăgia mai contenise, ca și când le-ar fi fost rușine și s-ar fi simțit vinovați că au intrat prin parc, pe unde țăranii
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
Cum, cu ce instrumente, poți așterne pe-o pagina o mărturie pură, eliberată din carcerele convenției artistice? Să mă adun și să am curajul să recunosc: în nici un fel. Am știut asta de la început, dar, în viclenia mea de animal încolțit, am ascuns jocul meu, miza mea, pariul meu, de privirile tale. Pentru că, în cele din urmă, am mizat tot pe literatură. Am folosit, în raționamentul meu masochist, pascalian, tocmai ceea ce părea că îmi stă împotrivă. Iată tot raționamentul meu, tot
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
primească niciun cuvânt, vom întrezări, resemnați, ocultele legi la care ne predestinează omeneasca apropiere... Asemenea gânduri încolțesc în mintea magistrului în clipa când întâlnește privirea discipolului. Dâra pe care o lasă împrejur ochii acestuia este - inexplicabil - șovăielnică, lipicioasă, de animal încolțit. Din nou însă, meseria de profesor, care obligă la perseverență, îl împiedică pe domnul Mironescu să capituleze, așa cum este tentat. — Altminteri, avem destul spirit critic ca să ne știm și acest defect ! Vorbim cu o resemnare amuzată despre nesolidaritatea noastră. Așa
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
distrus aparatele... mai degrabă a fost scăpat de la o bătaie cruntă (probabil de la moarte) de un grup de femei curajoase care au intervenit și pentru o clipă i-au făcut să dea Înapoi pe nenorociți, așa că el scăpat din grupul Încolțit. Pozele astea sînt de pe niște filme pe care le-a ascuns În buzunar. Aia la care te uiți acum a fost ultima, cumva a reușit să scoată filmul, Înainte să-i smulgă aparatul și să-l distrugă. Tu Îți dai
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
își plimbă privirea prin holul frumos și îngrijit, scăldat în lumină, scoase al doilea strigăt pe care îl auzi Alex în acea seară. Numai că n-a fost un strigăt, ci mai curând un prelung urlet lugubru, ca de animal încolțit. Închise ușa după ea cu asemenea violență, încât o bucată din vitraliul plesnit de pe palier căzu pe pajiște. Simțea o durere care-i sfâșia partea din față a trupului, de parcă fusese despicată cu un cuțit. Intră în dormitorul ei și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
însumi. Nu am aura învingătorului și nici aureola martirului, poate doar rănile sau cicatricile soldatului ce a luptat îndelung, sau configurația omului și a preotului care a vorbit și semănat iubire și adevăr în jurul său, sperând să văd și ceva încolțit și crescut din sămânța semănată. Acum este timpul încetinirii ritmului, cu 4 sau 5 km la oră, cu rucsacul pe spate, acceptând voluntar povara propriei greutăți și întrebându-mă ce trebuie să stea în acest rucsac, pe ce drum trebuie
Pelerin pe drumul Sf. Iacob de Compostela (Genova-Pamplona) by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91894_a_92328]
-
de ce? Pentru că subiectul era generos, estompând stângăciile scenariului. Priviți! s-a strigat din mulțime. Începe să se vadă!... Mulțimea a scos un Aaa! plin de stupefacție și de oroare... Povestea era că Omul Invizibil (care nu mai putea redeveni vizibil), încolțit, ca să scape de urmăritori, trebuise să-și lepede hainele și bandajele și mănușile și ochelarii negri, toate lucrurile care până în clipa aceea îi fuseseră indispensabile pentru a putea fi totuși văzut și a avea relații cât de cât normale cu
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
mine. Deodată, ca și cum se hotărâse să spună ce avea de spus cu orice risc, a început să vorbească. Avea, în vocea strangulată de emoție și de grabă, ceva neobișnuit, necunoscut, un amestec de îndîrjire și frică. Era glasul unui om încolțit, hăituit, care, probabil, se uita în jurul lui tot timpul, simțindu-se pândit, urmărit, studiat. Așa cum eram eu însămi în perioada aceea, de fapt. Mă temeam să umblu pe stradă, mă temeam să vorbesc până și cu vecinii sau cu colegii
Viața pe un peron by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295606_a_296935]