192 matches
-
pe pieptare albe din blănițe de miel și pe pânză, lucrate cu gust și artă fină, sculpturi în lemn, obiecte de ceramică etc. Se remarcă obiectele de ceramică neagră de Marginea și de ceramică de Kuty, precum și colecția de ouă încondeiate. În anul 1920 s-a început colectarea primelor obiecte pentru dotarea noii unități muzeale. Prima expoziție a fost deschisă în anul 1926 de către soții Samuil și Eugenia Ioneț și cuprindea o colecție bogată de obiecte aduse de cei doi învățători
Muzeul de Etnografie „Samuil și Eugenia Ioneț” din Rădăuți () [Corola-website/Science/314825_a_316154]
-
de obiecte sunt expuse în permanență în 11 săli, ocupând un spațiu de aproximativ 900 m², iar restul sunt păstrate în 4 depozite. Muzeul deține impresionante colecții de cărți vechi și manuscrise, picturi, icoane, ceramică, obiecte și instrumente muzicale, ouă încondeiate, podoabe, țesături și piese de port popular specifice zonei Bucovina, precum și o bibliotecă cu peste 4.000 de volume. De o importanță foarte mare și o valoare inestimabilă sunt colecțiile de tipărituri vechi, dintre care 35 aparțin patrimoniului național, fiind
Muzeul de Etnografie „Samuil și Eugenia Ioneț” din Rădăuți () [Corola-website/Science/314825_a_316154]
-
Olimpiada Naționala "„Meșteșuguri artistice tradiționale"" pot participa copii între 6-16 ani, care se manifestă, prin instrucția și educația primite în familie sau la școală, ca adevărați creatori de artă populară. Copiii realizeaza lucrări din toate domeniile creației artistice tradiționale - ouă încondeiate; icoane pictate pe lemn; icoane sculptate pe lemn; icoane de vatră; icoane pictate pe sticlă; ceramică; măști; sculptură în lemn; jucării; prelucrare artistică a osului; țesut; împletit fibre vegetale; broderie; broderie cu mărgele; broderie pe piele; tapiserie; cusături. În cadrul gospodăriilor
Muzeul Civilizației Transilvane „ASTRA” din Sibiu () [Corola-website/Science/314933_a_316262]
-
lemn, iatagane, zale ruginite, căști și ghiulele, grenade, lăzi de zestre, opinci, un meteorit, monede vechi, un plug de lemn, o balanță, Ocaua lui Cuza, „Istoria frumosului Arghir”, tipărită în chirilică, scara șeii haiducului Darie, fluiere, cimpoi, fotografii vechi, ouă încondeiate, ștergare, icoane” etc.) Cât a trăit, Toader Hrib a dorit să-și primească personal vizitatorii. Anual, mii de vizitatori de pe toate meridianele lumii au trecut pragul acestui muzeu, la sfârșitul anului 1979 fiind trecuți în jurnal aproape 70.000 vizitatori
Toader Hrib () [Corola-website/Science/319528_a_320857]
-
un complex muzeistic și un centru de conferințe, celelalte clădiri urmând să adăpostească un centru de zi pentru persoane vârstnice și un centru de pelerinaj. Una dintre clădiri a devenit deja atelier de pictură, atunci realizându-se icoane și ouă încondeiate. Lângă peretele nordic al bisericii se află cimitirul familiei Sturdza. Aici sunt înmormântați următorii: La vest de biserică se află mormântul ieromonahului Nicanor Racu (1897-1982). Pe piatra sa funerară se află următoarea inscripție: ""Aici odihnește preot RACU NICANOR născ. 4
Mănăstirea Miclăușeni () [Corola-website/Science/316348_a_317677]
-
note și obiecte personale, mari panouri, fotomontaje cu diferite tematici, albume de fotografii, o bogată colecție de modele de cusături din albumul "Cusături huțule", diferite ștergare, fete de masă, draperii, obiecte din lemn folosite în gospodării și la stane, ouă încondeiate acum 40-50 de ani etc. Miroslava Șandru a fost o cunoscută culegătoare de folclor huțul. Ea a publicat două culegeri de folclor literar ucrainean din România: În anul 2005, Editura Kriterion din Cluj-Napoca și Casa Editorială Bukrek din Cernăuți au
Miroslava Șandru () [Corola-website/Science/322025_a_323354]
-
abilităților creative ale copiilor, în general, fiind integrate în sistemele de învățământ preșcolar și primar. "Meșteșuguri tradiționale" românești sunt: Olăritul, Țesutul, Cusutul, Pielăria, Cojocăria, Curelăria, Cizmăria, Confecționarea păunilor, Tâmplăria, Sculptura în lemn, Dogăria, Fierăria; Pietrăritul, Fântânăritul, Confecționarea măștilor și păpușilor, Încondeiatul oălelor, Împletiturile din nuiele și răchită, Confecționarea instrumentelor muzicale (fluiere, ocarine, viori). Cele mai întâlnite "tehnici, la nivel global," de realizare a produselor artizanale, repartizate în funcție de materia primă utilizată, ar putea fi grupate astfel: - folosind pielea și firele textile Imprimarea
Tehnici de lucru manual () [Corola-website/Science/333066_a_334395]
-
pentru a aduce belsug), zahăr (folosit de câte ori vitele vor fi bolnave), făină (pentru ca rodul grâului să fie bogat), ceapă și usturoi (cu rol de protecție împotriva insectelor). Deasupra acestei farfurii se așază pasca, șunca, brânza, ouăle roșii, dar și ouăle încondeiate, bani, flori, pește afumat, sfeclă roșie cu hrean și prăjituri. După sfințirea acestui coș pascal, ritualul de Paști se continuă în familie. La Călărași, la slujba de Înviere, credincioșii aduc în coșul pascal, pentru binecuvântare, ouă roșii, cozonoc și cocoși
Obiceiuri românești de Paște. Tradiții SUPERBE pe teritoriul țării () [Corola-website/Journalistic/102135_a_103427]
-
creștină ortodoxă strămoșească și să cultive iubirea față de valorile noastre spirituale și culturale românești", spune patriarhul Daniel în Pastorala intitulată "Învierea lui Hristos -Lumina Bucuriei Veșnice". PF Daniel explică semnificația Învierii pentru ortodocși, dar și a lumânărilor, ouălor vopsite sau încondeiate, a veșmintelor liturgice de Paște și a hainelor noi purtate de credincioși. "Pentru Ortodoxie, sărbătoarea Sfintelor Paști este o icoană de lumină a bucuriei veșnice din Împărăția cerurilor. Însă această bucurie are izvorul în Iisus Hristos Cel răstignit și înviat
Pastorala PF Daniel: Să fim alături de cei din spitale, orfelinate, închisori, de cei în sărăcie by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/102140_a_103432]
-
și frumoase, după ce au zugrăvit și împodobit și casele lor, ca să fie pline de lumină și frumusețe", arată PF Daniel în Pastorală. Patriarhul Daniel spune că lumânările de Paște simbolizează lumina lui Hristos înviat împărtășită oamenilor, iar ouăle roșii sau încondeiate simbolizează "viața frumoasă trăită în iubire smerită și sfântă, care este mai tare decât păcatul și moartea". "Crucea unită cu lumânarea de Înviere arată biruința lui Hristos Cel răstignit și înviat asupra răutății demonilor, dar și biruința iubirii Sale răstignite
Pastorala PF Daniel: Să fim alături de cei din spitale, orfelinate, închisori, de cei în sărăcie by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/102140_a_103432]
-
galben, verde, albastru) vestesc bucuria primăverii. Cele colorate în negru simbolizează chinul și durerea pe care le-a suferit Hristos pe cruce dar, dacă vrem să vorbim despre arta populară în privința ornării ouălor de Paste, trebuie să ne referim la încondeiatul ouălor. "Astăzi a fost spânzurat pe lemn Cel ce a spânzurat pămîntul pe ape". Aceste cutremurătoare cuvinte șanț rostite de preot încă din seara Sfintei Joi, când acesta iese din Sfintul Altar purtând în spate Crucea lui Hristos. Joia Mare
SĂPTĂMÂNA PATIMILOR. Joia Mare: De ce să nu îți săruți prietenii în această zi by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/102148_a_103440]
-
odată cu descinderea inopinată la București a tatălui, descurcăreț, deghizat, maestru în a ieși din situații altfel stânjenitoare. Cei doi joacă farsa „nici văzut, nici cunoscut", cu riscurile de rigoare, sunt plimbați pentru a cunoaște „România profundă". Puțină incursiune prin tradiții (încondeiatul ouălelor), și nici câteva tușe de mizerabilism rural nu strică. Între două ședințe corporatiste, fiica înțelege cât de prețioasă este lecția paternă despre căutarea unui sens îm viață. Nu vreau să fiu nedreaptă cu acest film din competiție, de aceea
Cannes 2016. România văzută de la balconul hotelului Radisson by Magda Mihăilescu () [Corola-website/Journalistic/101152_a_102444]
-
galben, verde, albastru) vestesc bucuria primăverii. Cele colorate în negru simbolizează chinul și durerea pe care le-a suferit Hristos pe cruce dar, dacă vrem să vorbim despre arta populară în privința ornării ouălor de Paste, trebuie să ne referim la încondeiatul ouălor. "Astăzi a fost spânzurat pe lemn Cel ce a spânzurat pămîntul pe ape". Aceste cutremurătoare cuvinte șanț rostite de preot încă din seara Sfintei Joi, când acesta iese din Sfintul Altar purtând în spate Crucea lui Hristos. Marea spovedanie
SĂPTĂMÂNA PATIMILOR. De ce să nu îți săruți prietenii în Joia Mare by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/101190_a_102482]
-
21.00-21.30 HOLOGRAF 21.30-22.00 CARLA’S DREAMS În weekend-ul Săptămânii Mari, sunteți invitați la o plimbare, la pas, pe Calea Victoriei, care vă va întâmpina cu manifestări artistice de stradă și tonete cu bunătăți, printre care: ouă încondeiate, icoane pictate, aranjamente florale, bijuterii hand-made, decorațiuni, felicitări etc. Concert de jazz Sorin Zlat Quartet; invitat special Woody Witt (SUA) Joi, 13 martie, la ora 19:30, are loc concertul de jazz al artistului Sorin Zlat, la ARCUB - Centrul Cultural
Târgul de Paște – Tradiții și Flori de Sărbători by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105636_a_106928]
-
ouă să se simbolizeze și Învierea lui Iisus Christos. Introducerea acestui obicei creștin nu e cuprinsă în cărțile sfinte, dar e lămurită într-o seamă de legende, din care vreo 10 circulă și la noi. La toate popoarele ortodoxe, ouăle încondeiate alcătuiesc una dintre interesantele manifestări ale artei populare. Ouă încondeiate cu mărgele Privite mai de aproape însă, nu se poate tăgădui însemnătatea desenelor atât din punct de vedere etnografic, cât și artistic. Deși asemănându-se la trăsături generale, încondeierile variază
Oul, simbolul fecundității și al formei desăvârșite by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105619_a_106911]
-
movul spre negru, simbolizează chinul și durerea pe care le-a simțit Christos pe Cruce. Ouăle împistrate sunt simbolul Mântuitorului care a ieșit din mormânt și a înviat, precum puiul din găoace, spune în Mitologia românească, Tudor Pamfile. Atelierul de încondeiat al Letiției Orsivschi Cea mai răspândită și mai renumită tradiție a încondeiatului ouălor la noi este în Bucovina. Tehnicile sunt diferite. Cea mai apropiată de tradiție este încondeierea prin acoperirea succesivă cu ceară, apoi scufundarea ouălor în diferite băi de
Oul, simbolul fecundității și al formei desăvârșite by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105619_a_106911]
-
Christos pe Cruce. Ouăle împistrate sunt simbolul Mântuitorului care a ieșit din mormânt și a înviat, precum puiul din găoace, spune în Mitologia românească, Tudor Pamfile. Atelierul de încondeiat al Letiției Orsivschi Cea mai răspândită și mai renumită tradiție a încondeiatului ouălor la noi este în Bucovina. Tehnicile sunt diferite. Cea mai apropiată de tradiție este încondeierea prin acoperirea succesivă cu ceară, apoi scufundarea ouălor în diferite băi de vopsea. În ornarea ouălor se folosesc motive geometrice, fitomorfe sau zoomorfe. Dintre
Oul, simbolul fecundității și al formei desăvârșite by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105619_a_106911]