403 matches
-
de la Sâmbăta, lângă Făgăraș. Caii de la Sâmbăta sunt deja o prezență consacrată în cadrul festivalului inițial intitulat „Cavalcada”, astăzi Zilele Cetății Făgărașului. Potențialul scenografic impresionant al fostei reședințe a Doamnei Stanca chiamă la duel cavaleri din toate colțurile țării, la lupte încrâncenate care se vor termina cu ospețe unde burțile nu vor putea face altceva decât să accepte mângâierile bogat-culinare. Nu se cunoaște încă data de pornire dar dacă vă decideți să participați, un lucru trebuie să știți despre locuitorii acestei cetăți
Cetăţile de dincoace de pădure [Corola-blog/BlogPost/100042_a_101334]
-
îl parcurge în deslușirea înțelesurilor existenței noastre nu este unul simplu și nici la îndemâna oricui. El este adesea presărat cu momente de reverie, împrumutând strălucirea Raiului ori bezna Infernului. Starea de vis este pe alocuri dramatică, tragică, amintind de lupta încrâncenată a luminii cu neantul. Ea îmbină sistematic adversitatea dintre libertatea spiritului și încorsetarea acestuia în lanțurile neființei. Când om, când înger, autorul parcurge un drum al crucii, împins până la martiriu de îndoielile care îl macină. Trecerea spre eter (zborul către
“CÂINE ÎN RUGĂCIUNE” SAU “UN UNIVERS FILOSOFIC CU VALENŢE EPOPEICE” de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 125 din 05 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344252_a_345581]
-
nu mai cântă Cum făceam odinioară În această țărișoară Bătută de vânt și ploi Și cu câini ce rup din noi Ne rămâne azi cuvântul Cu care sfințim pământul Sfâșiat și pângărit De cei ce ne-au osândit Să trăim încrâncenați Despărțiți de-atâția frați Fie-le pământu’ rug Celor ce ne țin în jug Și ne-alungă pruncii-n lume Dunărea-i înnece-n spume Să se zvârcolească-n tină Că au smuls din rădăcină Un popor, l-au decimat Slugi
POEME TRISTE de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 137 din 17 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344302_a_345631]
-
un rând de lanțuri, pe suflet! O viață distrusă de un procuror atroce Pentru un amar de ani, din 1992, până în 2004, destinul unui om aflat sub talpa unui procuror fără Dumnezeu s-a preschimbat în calvar și nesfârșit manifest încrâncenat, tragic, împotriva unei justiții surde, ajunsă la mâna unei instanțe anormale. Vinovat de această cruzime este fostul procuror, acum pensionar și avocat, care trăiește în liniște și bunăstare, având un venit lunar fabulos, Ion Diaconescu, din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Gorj
MARCEL ŢUNDREA. PĂMÂNTUL GROPII I-A ÎNCHIS GURA ... ! de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 945 din 02 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/343457_a_344786]
-
necioplită cât un butuc pregătit pentru sculptură. O voce aspră ca piatra ponce pe care o folosesc pentru călcâie. Nu ne placem din prima secundă. Cred că, văzându-mă așa de mică, de modestă, chiar sărăcăcioasă, nemachiată, cam obosită și încrâncenată, s-o fi întrebat cu mirare în gândul ei: „aschimodia asta s-a pus în gură cu...?” Știe ea bine cum i-a spus în gând lui Loază, pentru că am auzit că nimeni nu-l „înghițea” pe acel tovarăș. - Cum
TE ARESTĂM PENTRU SABOTAJ! de SAVETA VĂRĂREANU în ediţia nr. 122 din 02 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/343021_a_344350]
-
ani, o bătrânică suptă de gânduri și timpul care i-a încrețit fruntea. Era atât de tristă încât și frunzele copacilor care mai ieri foșneau în slavă, în acel moment foșneau în văgăună. Îngerașul, văzând-o, a înțeles suferința ei încrâncenată. A bătut de trei ori din aripioarele sale și ca din pământ în fața ei s-a arătat o casă micuță cu pridvor și mușcate roșii la ferestre. Pe poteca din grădină, venea băiatul ei cel drag plecat demult. În acel
O POVESTE PENTRU CEI MARI SI PENTRU CEI MICI de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 1412 din 12 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/379806_a_381135]
-
vreme, de cei vii și nepăsători. Caut cu privirea, în zona spre care mă îndrept, coroane recente. Sunt două morminte apropiate...Îl găsesc! Trag aer adânc în piept. Îmi aud batăile inimii în urechi, tari, strivitoare. Mă opresc din nou, încrâncenată: doar n-o să mă prăbușesc, să ajung la gazetă (“Fosta soție, părăsită acum 8 ani, și-a găsit sfârșitul la momântul...”). Aș fi mai penibilă decât o telenovelă prost scrisă. Ei, fir-ai tu să fii...am venit doar să
VIEŢI RISIPITE de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 1981 din 03 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379881_a_381210]
-
întrista coloritul dintr-o stampa când el și-ar dori, cumva, să mai poată iar zbura. Stă cuminte papillonul zile întregi, chiar nemișcat, cănd deodată, mânios, iar își mai aduce aminte c-ar dori un pic să zboare și, atunci, încrâncenat, da din aripi, că afară, fără altceva în minte. Am să-ncerc să-l duc la doctor, să văd cum îl potolesc, poate-mi da un hap sau două, vreun sirop, plasă de fluturi, vreau cumva cu fluturașul laolaltă să
CA UN FLUTURE PE LAMPĂ de DORA PASCU în ediţia nr. 1935 din 18 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381934_a_383263]
-
întrupat ca Dăinuire multimilenară în cuminecare cu Altarul, Dorul, Dăruirea, Doina, Balada, Pământul, Codrul, Moșia, Apele, Grâul, Via, Taina, Biserica, Suferința, Crucea, Martiriul, Omenia, Luna, Stelele, Soarele, Cerul, Învierea, Înălțarea și Neatârnarea, rămânând locului hărăzit de Bunul Dumnezeu, peste voința încrâncenată a tuturor vicisitudinilor, furtunilor, amenințărilor, prigonirilor, invaziilor, persecuțiilor, eresurilor, ereziilor, schismelor, trădărilor, lașităților, râvnirilor, vânzărilor, ideologiilor atee, doctrinelor politice... Neamul Dacoromân-Vlăstarul regal, legitim și moștenitor al tronului neamului primordial pelasg, fiind eminamente religios monoteist, precreștin și creștin și-a asumat
BISERICA ORTODOXĂ BASARABEANĂ-ÎNFĂPTUITOARE A MARII UNIRI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2278 din 27 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/379265_a_380594]
-
de aur a edictului încheiat tacit cu viața, auzită de cei prezenți lângă trupul căzut, la momentul sfârșitului său tragic și fulgerător: „Te iubesc, Catrinel!”. Glorioasă oprire din viață și demnă pornire în taină și veșnicie! Nu spaimă, nu opunere încrâncenată, nu convulsii...! „Te iubesc, Catrinel!”, aceasta a ținut loc de rugăciune celui ce se despărțea de lume și a cântărit mai mult decât aurul lumii, pentru soția actorului, Catrinel Dumitrescu. Mărturisirea a avut valoare de rugă, de juruință și de
EMIL HOSSU ...AŞTEPTAT ŞI PRIMIT DE POSTERITATE, DEŞI PREA CURÂND… de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1618 din 06 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372466_a_373795]
-
umbra fără schelet, o inima ca un cur, fără șira spinării” - pag 63 DESPRE POPULATIA ROMANIEI, CONCETATENII SAI : “ 23 de milioane de omuleți patibulari” - pag 53. “Un popor cu substanță tarata. Oriunde te uiți, vezi fete patibulare, ochi mohorâți, maxilare încrâncenate, fețe urâte, guri vulgare, trăsături rudimentare” - pag 34. “Romanii nu pot alcătui un popor pentru că valorează cât o turma: după grămada, la semnul fierului roșu” - pag. 64 DESPRE LIMBA ROMANA : “Româna este o limba în care trebuie să încetam sa
PUŞCAŞ NUMIT BREBAN de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 1861 din 04 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372370_a_373699]
-
din acest moment, martorul trecerii mele peste aceste meleaguri, punctul cel mai înalt al suferinței ce-o simt, mirajul din mijlocul zăpezii, visul meu de iubire transformat în lacrimi, palma nemiloasă cu care m-a lovit destinul într-o iarnă încrâncenată!” Adormi într-un târziu epuizată de lacrimi și deznădejde. Când se trezi, se afla într-o casă călduroasă în care lemnul trosnea cu putere sub flacăra focului, iar aerul încăperii cald voia parcă să se întreacă cu gerul de afară
MOVILA MIRESII, SATUL MEU, RĂDĂCINA MEA... de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 407 din 11 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346742_a_348071]
-
crăpata, cum s-a descompus ultima privire din ochii, de un vânat maț, hăcuiți de groază că de o răzuire brutală cu hârtie abraziva pe pupile. Groază asta se mai vede încă, ultima urma de la ultima picătură de viață, disperare încrâncenata și seaca, încleștare lânceda, moarte care te apasă metodic, monstruos, într-o menghine planetară ce-a fost mai întâi înroșita într-un cuptor. Dar dacă se va găsi un înger care să mijlocească pentru tine, Îți va da să bei
BILINGUAL POEMS (1) / POEME BILINGVE (1) de DANIEL IONIŢĂ în ediţia nr. 809 din 19 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345339_a_346668]
-
doctor veterinar Vener Grigorescu. Ca efecte colaterale ale acestei ample activități de urmărire, a presupușilor infractori sau, mai bine zis, a acestor prieteni ai dușmanilor regimului local, se înscrie și urmărirea și persecutarea lui Fănică, o victimă nevinovată a acestei încrâncenate pedepsiri. Structura romanului relevă o trecere graduală de la umorul și seninătatea atmosferei de la început, din gândirea și comportamentul personajelor, când norii negrii nu se strânseseră, încă, deasupra destinelor oamenilor, spre incertitudinea, teama și suferința de mai târziu. Vener se luptă
„ÎNTOARCEREA” SAU „ROMANUL EVOCATOR AL DURERII” DE ION CATRINA de VETURIA ADINA COLCEAG în ediţia nr. 815 din 25 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345436_a_346765]
-
simplă și săracă expunere a conjuncturii. Cei prezenți în sală, deci și Judecătorul, avură ocazia să vadă câteva înregistrări video cu azilanții, presupusele victime ale bătrânei, urmate de confirmarea dispariției acestora. Și, dacă n-ar fi fost cu toții atât de încrâncenați să obțină aducerea definitivă în fața justiției a îngrijitoarei, poate s-ar fi cutremurat de imaginile aruncate cu deosebită cruzime de videoproiector. Primul dintre ei - un tânăr de vreo 18 ani - zăcea bine înfășurat în cămașa de forță, aruncat pe o
LOCUL AL II-LEA LA CONCURSUL PREMIILE ARS POETICA 2014 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1479 din 18 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377856_a_379185]
-
franceză, totodată amintind comemorarea poetului nostru național în data de 15 iunie) și evoluția a două încântătoare și talentate tinere: soprana Alexandra Moroiu și mezzosoprana Alexandrina Vizitiu acompaniate la pian de Alexa Mihăescu, artiste care ne-au readus din lumea încrâncenată a lui Ghevara în lumea luminoasă, fără frontiere a artei. Programul artistic a fost urmat de un coktail oferit de Ambasada Cubei în România. Referință Bibliografică: Despre Che Ghevara, medicina revoluționară și poezie / Elena Armenescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția
DESPRE CHE GHEVARA, MEDICINA REVOLUȚIONARĂ ȘI POEZIE de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 2358 din 15 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/378052_a_379381]
-
Acasa > Strofe > Delicatete > CAPITULAREA Autor: Mihaela Alexandra Rașcu Publicat în: Ediția nr. 1351 din 12 septembrie 2014 Toate Articolele Autorului Soldații sufletului meu, au obosit să-și poarte scutul, S-au războit încrâncenați s-alunge din prezent trecutul Și-nsângerați cumplit în aripi, au ațipit numai o clipă, De-ajuns s-aud cum pulsul vieții, dramatic, după tine strigă. Se-aprind sub pleoape felinare să-ți lumineze încântarea Că m-ai surprins și
CAPITULAREA de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1351 din 12 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376378_a_377707]
-
ce-i sfânt și românesc, Îl port și -n piept, și mă mândresc. Purtat la brâu ca cingătoare, Pentru români e sărbătoare, Patriotismu' -i strămoșesc, Pe plaiul nostru românesc. A fluturat pe front, în lupte, În lupte duse cu dușmanul, Încrâncenate, ne- ntrerupte, Cu Baiazid și cu Sultanul. Pe steagul țării, tricolorul, De când e neamul și poporul, S-a scris istorie, unire Din moși, strămoși, e moștenire. La steagul țării, noi românii, Depunem, azi, un jurământ, Cântam s-audă toți păgânii
DRAPELUL de ELENA BULDUM în ediţia nr. 1640 din 28 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376444_a_377773]
-
mai tot timpul pe poziția „neutru”; nici demaraj, nici croazieră, nici marșarier; pur și simplu deschis tuturor posibilităților, cu direcție neprecizată, momentan în repaus. Aparent. Căci proiectele cele mai temerare, cele mai încăpățânate obsesii, cele mai solide întreprinderi, cei mai încrâncenați promotori, tot în bine trucata nemișcare își află matca și se rostogolesc prin lume ciorănind, iohannisând, paul-gomând, ca să nu mai vorbim de celelalte metode de-a lua lumea-n piept, fiecare din ele ca un miniportret al Hermannstadtului, plasat în
SIBIUL – SINGULAR, CU ARTICOL HOTĂRÂT de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 850 din 29 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/375283_a_376612]
-
va fi și procesu’. O să ne anunțe și pe noi... Atunci vei fi și tu la Judecătorie, că ești partea vătămată, cum ziceau polițiștii ăia. Trebuie să fii tare și să ceri pedeapsa maximă, mamă! a lămurit-o Silvia, apăsând încrâncenată pe ultimele cuvinte. Iuliana nu a răspuns imediat. A oftat și a închis încet ochii. Și-a adus aminte de unele momente ale zilei trecute. A trebuit ca declarația făcută în prezența procurorului și a unui polițist care i-a
EPISODUL 11, CAP. IV, MEANDRELE DESTINULUI, DIN CHEMAREA DESTINULUI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1664 din 22 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372622_a_373951]
-
Autorului SĂ FII CREȘTIN! Să fii creștin ,inseamna să-ți pleci capul Și să te-nchini plângând pan' la pământ Să ai tot timpu-n minte pe săracul Ce poate doar o pâine are- n gând! Să fii creștin, e lupta încrâncenata Să poți pe toți, la fel să îi iubești Chiar de-i o luptă ce durează viața toată, Iar pentru care , plata-n ceruri ,ți-o primești! Să fii creștin , inseamna Ortodoxie Sfântă, Trăită și prin fapte, nu numai prin
SĂ FII CREȘTIN! de CONSTANTIN URSU în ediţia nr. 1919 din 02 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369232_a_370561]
-
-ncet și moare. Pe-albeața molaticelor mâini cad ploi de arse stele, Pulberea de lună atinge pielea gleznei mele. Umbra pleoapei viorii alunecă pe palidul obraz Surâsuri calde, tremurânde se-nvăluie în turcoaz. Habotnice fantasme,ființe iluzorii roiesc spre evadare Zdrobind încrâncenate somnul rațiunii care Visul îl destramă-n lacrima somnoroasă-a dimineții Și ochii se deschid senini în splendoarea vieții. Referință Bibliografică: NOAPTEA DIN VIS... / Mariana Stoica : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1919, Anul VI, 02 aprilie 2016. Drepturi de
NOAPTEA DIN VIS... de MARIANA STOICA în ediţia nr. 1919 din 02 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369238_a_370567]
-
Acasa > Versuri > Spiritual > REFLECȚII Autor: Floarea Cărbune Publicat în: Ediția nr. 1346 din 07 septembrie 2014 Toate Articolele Autorului Lumea e un deșert În care te pierzi Orbit de miraje. În marea de nisip, Printre dune și cactuși, Încrâncenată înaintez, Și sub tălpile mele Fuge fierbinte nisipul, Fuge fără întoarcere ... Ce bine spus-a înțeleptul: „Vanitas vanitatum et omnia vanitas!” Cu alte cuvinte: “Deșertăciune a deșărtăciunilor ... Totul este deșertăciune!” (Floarea Cărbune) Referință Bibliografică: Reflecții / Floarea Cărbune : Confluențe Literare, ISSN
REFLECŢII de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 1346 din 07 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362227_a_363556]
-
a făcut suportabilă extraordinara înscenare a morții și înfrățirii realizată de noii veniți la putere în decembrie 1989. Adevărul, adică realitatea morții victimelor tirurilor armatei și Securității, a fost amestecat cu falsul, adică exagerarea numărului victimelor și ridicarea responsabilității ucigașilor încrîncenați, anonimi, necontrolați. S-a plîns în fața unui fals osuar făcut cu morți adevărați care n-au avut nimic de a face cu evenimentele, așa cum striga un om îngenuncheat lîngă cadavre: Securitatea a făcut asta!" Panica, incoerența și improvizația au umplut
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
dorit acum. De altfel, își și dă drumu'. Turuie întruna în stilul indigest al tribunului său. Urmărind, peste capul meu, imagini pe ecranul televizorului din colțul sălii. Ținînd să fie auzit și de mutul nostru chelner. Moment insuportabil. Pînă cînd încrîncenatul nostalgic îmi întinde, spre lectură, copia unui text tipărit de el... unde? Îl și întreb unde: în România Mare? Da, răspunde. Pardon, zic. Totul se termină subit. Pentru totdeauna. Dar... iarăși... ce fac? Pentru ce-am venit aici? Inefabilul inventar
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]