377 matches
-
ea, o casă cu ferestre înalte era încă luminată. În fața ei staționa o trăsură luxoasă cu doi cai albi, înăuntrul căreia dormea, cu capul în piept și cu hățurile în mână, un birjar gros, înfășurat în tipicul veșmânt lung și încrețit de catifea. Tânărul ajunsese cu greaua lui valiză în chip de balercă în dreptul ei și, după oarecare examen, se opri lăsând o clipă jos povara. Casa avea un singur cat, așezat pe un parter scund, ale cărui geamuri pătrate erau
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
că râde lumea de noi, spunea bătrâna în șoaptă. S-adunaseră vecinii meșterului, muieri cu copii după ele târâș, gospodari curioși și golani din cartier, glumind cu niște cârlane de fete. Nuntașii au pldcat în trăsuri împodobite cu panglici albe, încrețite, petrecuți de cântecele lăutarilor. În față ședeau mireasa cu nașul și cu soacra, după ei veneau Roșioară, nevasta brutarului și ginerele, apoi ceilalți mai în urmă. Caii gătiți tropăiau veseli. Biserica era tocmai în Grivița. Au străbătut mahalalele vecine, ocolind
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
ce-i ținea capul înfășurat. Vițe cenușii de păr îi scăpau de sub legătura prost făcută și-i cădeau peste obraz. Și le îndrepta repede, mai se bătea cu palmele ei osoase pe genunchii ascunși sub o fustă neagră, largă și încrețită. - Numai să ai grijă de el, spunea, e cam pădureț, și mă uit la tine, maică, biserică de fată ești... e zgârcit, dă-l pe brazdă, învață-l cu o mâncare bună, cu o cămașă ca lumea pe el. De-
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
beton, scoțând cuțitele. Strigătele se amestecară cu înjurăturile și parlagiii tăiară scurt. Boii cădeau. Cu mișcări iscusite, oamenii despărțeau capetele de trunchiuri și trăgeau pieile. Ultimul animal pe care-l tăiase Marin Pisică era roșcat, cu un păr scurt și încrețit. Căzuse la picioarele lui și se mai zbătea puțin, mustrîndu-l parcă cu privirea lui moartă. - Țin-te, nea Marine! îi strigă Chișcă dintr-o parte. Pe poarta de fier intra în galop o ciurdă de tăurași negri. Tăietorului îi tremurau
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
Mariei se aplecă asupra lui și-l privi cu plăcere, cu intenție. - Aha! gândi doctorul cu șireție. .................................................................................................................................... O negură deasă, cenușie și sclipitoare... apoi un cer de un etern și albastru întuneric, cu stele moi de suflarea nopții, cu nouri încrețiți, cu aerul cald... și iarăși, iarăși orașul vechi cu stradele strâmte, cu casele închircite, cu streșinele mucigăite în lună, și Dan trecea repede prin strade... luna mai arunca câte o dungă prin întunericul lor... el intră în casa lui deplin
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
pre sufletul meu, vom face să prețuiască mult!... Ochii săi străluciți se aprinsese în fundul capului și un fior de mândrie însenină fața sa. În curând mă simții familiar între oamenii noștri. În curând încălțai și eu cioarecii strâmți și lungi, încrețiți cât ține fluierul piciorului, și pusei piciorul în opinca cea ușoară. Astfel îmbracat, adeseori păzeam pe culmile munților noaptea, în razele lunei, asemenea sentinelei Romei care, păzind creștetele de fier ale Carpaților, privește cu ochii plini înspre sud, gândind la
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
aprinse părea atât de palidă, dar atât de fericită, atât de senină. Eu mă sculasem și-o priveam. Brațele mele se întinsese asemenea unor aripi, ea o văzuse-n oglindă, căci se întoarse și, aruncîndu-se de gâtul meu, buzele ei încrețite și setoase căutau gura mea. Apăsai o sărutare lungă și înfocată pe acea guriță {EminescuOpVII 232} mică asemenea unui boboc de roză și, luîndu-mi pălăria, zburai ca nebun pe treptele cele de marmură cenușie a palatului tătine-său. Ajunsei în umila
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
era urcat în sus, parte cădea fără ordine peste tâmple unele vițe împleau fruntea cu argintul lor mătăsos, parte se mai ținea urcat, dară înfoiat în vechea lui ordine. Ochii, adânciți în boltiturele lor, păreau a fixa un punct sub încrețitele sprâncene, buzele gurei se îmflase crețe în meditațiune, iară barba îndoită de aplecarea pieptului își răstea în sus capătul stufos și argintiu, dând întregei fețe o arătare nemulțămită și rebelă. Lumânarea subțire și încolăcită de ceară arămie care sta lipită
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
zăpadă a sânilor patate în vârf cu două alunele dogorite - cât și mai jos, unde pântecele se adună ca sculptat într-un nod concrescut. Mai de vale de acest mirador * a organismului inferior se-ncepea părul luciu - negru și abia-ncrețit care-i dumbrava centrului, ce constituie izvorul regenerărei omenești, apoi urmau trîmbii rotunzi a picioarelor, tari și copți, numai buni de-a zugruma șelele unui amant între ele, apoi genunchii, ce făceau gropițe când ea* stătea, apoi fluierele cu pulpe
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
ori demascări ale celor gata întemnițați. Iar pe de alta, ca să păstrăm trauma asta pe viață, ca un lut moale, pe care calci cu talpa zimțată pe vreme de ploaie, iar apoi, când dă arșița, urmele rămân încremenite, cu marginile încrețite. Atunci ai putea întreba de ce ne mai era frică, dacă frica de moarte ni se luase de pe vremea când o vedeam, mai degrabă, ca pe o izbăvire. Ce poate fi mai rău de atât ? Nu știu să-ți spun. Mă
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
3); tîmplă (3); transpirată (3); (2); albă (2); buze (2); chelie (2); coadă (2); copil (2); coș (2); coșuri (2); craniu (2); fierbinte (2); frumoasă (2); galbenă (2); gol (2); inteligent (2); iubire (2); înaintaș (2); înalt (2); încredere (2); încrețită (2); încruntare (2); încruntată (2); lovitură (2); lumină (2); lungă (2); nas (2); palmă (2); parte a capului (2); senin (2); spate (2); sudoare (2); tare (2); ten (2); acnee; adăpost; anatomie; aspect; atingere; bărbie; berbec; bombată; boss; bune; caldă
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
codaș; conduce; conducere; copilărie; cosmote; credință; crește; cucui; curată; deal; deschis; descrețita; deșteptat; dor; drăguță; dreapta; dreptate; dulci; Mihai Eminescu; fată; o fată; fizic; fizionomie; forehead; forță; fotbal; frontal; frumos; frunte; gînduri; goală; ierarhie; imagine; imensitate; isteți; istețime; înălțime; încrestată; încrețit; încruntat; îndrumător; înfățișare; îngrijorare; înțelept; întîi; învingător; legume; limpede; lucie; luminată; luminoasă; machiaj; mamă; prea mare; măreție; minciună; mîngîiere; mir; moșier; multe; de munte; naș; neted; nimic; oameni; oaste; obosită; obraz; os; ou; oval; palidă; parte dură; de pădure; părinte
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
între mine și-ntre pui." Se evocă obiceiuri de nuntă viciate de universul citadin pătruns în viața satului. Fata iese cu plinul înaintea nuntașilor, în timp ce: "Lăutarii obosiți și negri,/ zic un cântec nou de la oraș/ și-și lipesc pe frunțile-ncrețite/ Ultimul bacșiș luat de la nași." Cosașii bat coasele și imaginea statuară a muncitorilor ne trimite la Alecsandri și la Tudor Arghezi ("Belșug"): La umbra nucului de lângă drum/ și umbra fuge speriată,/ Numai copacul șade înverzit/ Că nu poate s-alerge
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
câmpie/ copacii, răriți odată cu viața,/ nici cum printre arbori răsună dictarea/ N-auzea decât cuvintele sale/ Și totuși afară se-ascunde lumina,/ se clatină-n margini de roșu aprins/ Afară se află lumina, fără-ndoială,/ și apa din lacuri gemea, încrețită/ de pala de vânt, nicicum de verbul/ rostit din cartea cu file de aur". În ciuda aparențelor contrare, în mitologia lirică la care Ștefan Amariței trudește neostoit, începând cu Plaja sau Pe malul Aheronului, figurile asociate genezei și miracolului ocupă, ca
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
în teoria relativității, lumina revine de multe ori în poeme. De pildă, Serata, primă variantă a poeziei Ondina, pictează lumina ca "substanță a lumii" (I.M. Ștefan: 1989, 109). Când un șarpe se-ncolăcește, observăm următorul lucru. Pielea dinlăuntrul cercului e încrețită, cea dinafara cercului e încordată. Dar pielea e în amândouă părțile egal de lungă. Cea dinafară s-a lungit, cea dinlăuntru s-a scurtat prin încrețire, cea din afară reprezintă un corp elastic întins, cea dinlăuntru un corp elastic sub
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
0,2-3 mg %. Umiditatea totală este de 75 %, partea necomestibilă între 60 %, iar valoarea energetică de 800 Kcal/kg (960 Kcal/kg, după Mincu, I. și colab. 1984). Sortimentul cultivat cuprinde soiuri cu bobul neted și soiuri cu bobul zbârcit (încrețit, zaharate) ultimele fiind mult mai bune pentru prelucrare. Au apărut și soiuri mangetout, cu păstaia tânără comestibilă integral. Epoca de consum în stare proaspătă este între 10 mai și 15 iulie, cu un maximum la 20 iunie, iar pentru consumul
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
un ton calm și grav, cântecul bradului. „Voinice voinice, nu-mi place, nu-mi place/ ce nevastă ai/ naltă și subțire/ crescută-n pădure/ tăiată-n semne/ Cu ce Îi Îmbrăcată?/ Cu coajă uscată/ Cu ce-i Învelită?/ Cu frunză Încrețită.”1 Altă versiune a acestui cântec al bradului apare pentru o tânără: „Bradule, bradule/ ce boare-a bătut/ de te-ai coborât/ de la loc pietros/ la loc revănos?/ Eu n-aș fi venit/ n-aș fi coborât/ dacă mă lăsau
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
ani și trebuie să aibă părul alb; nu știu sigur și nimeni nu știe, pentru că poartă mereu o plasă neagră ce îi stă ca taftaua lipită de cap; are în schimb o barbă sură, fire de păr ici, un smoculeț încrețit colo, și peste tot negi ca niște praz și coacăze care parcă fierb toate pe fața ei. Mai bine spus, capul său amintește, în partea de sus, din cauza plasei, de un cartof ars și în partea de jos, de un
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
puteau ghici arabescuri în jocurile de țesătură când mată, când lucioasă. De sub poalele largi, ale căror falduri erau strânse de un ilic de catifea tot neagră, bordat cu saten de culoarea aurului vechi, răzbăteau volane de dantelă albă, atât de încrețite încât îndepărtau fustele de trup. De sub dantele abia se ghiceau papucii din damasc galben cu ciucuri și nasturi negri. Pe cap un tulpan brodat pe margini cu mărgele colorate prin străveziul său lăsa să se ghicească frumusețea părului strâns în
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
mâinile noastre, ale mele tinere, albe și îngrijite (fiindcă după ce intrasem la școală, furca, sapa, secerea, băligarul, țesala nu le mai atingeam), ale ei bătătorite și având culoarea pământului, cu noduri tari ca lemnul în podul palmei și cu pielea încrețită. "Uite, maică, zicea, nici nu pot să le mai întind bine"... Și încerca să le întindă. Avea mijlociul chiar zgârcit, se înțepase într-o furcă, se obrintise și o vară întreagă îi cursese din tot degetul puroi. Iarna suferea de
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
îngăduia mobilitatea liniilor, dar și o bruscă fixitate, de mare efect. Fruntea netedă, obrajii de mătase. Buzele palpitând continuu, umede. Ochii intenși, ape negre, violete, pline de vârtejuri. Părul rărit acum și aspru s-a fixat în rugina unei calote încrețite, zburlite. Ridurile subțiri ale frunții par urmele unei perii metalice care a rănit cu răbdare. Pielea fumurie, trasă, peste pomeții ascuțiți. Fața uscată de vânt și soare, carbonizată, orbitele adâncite, cicatrice în jurul ochilor și la tâmple. Rotește puțin fereastra din stânga
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
degeaba, fiindcă numai Dumnezeu știe ce va fi!" își zise deodată Bologa, ca și cum s-ar fi speriat de ceva necunoscut. Ridică ochii de pe hartă. În fața lui, la masa cealaltă, printre vrafurile de registre și hârțoage, văzu capul sergentului, cu fruntea încrețită și cu creștetul țuguiat, pe care, din spate, pe fereastra colbuită, cădea o lumină de argint vechi. Afară, în ogradă, și mai departe, până la picioarele dealurilor ce închideau zarea, stăpânea atâta liniște și pace, că sufletul lui Apostol se umplu
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
în broască și ascultă instrucțiile santinelei, neclintit, parcă ar fi fost țintuit locului. Mai auzi pașii plutonierului, pe trepte, trei, apoi alții, de bocanci, în coridor și în sfârșit, în geam, văzu un pătrat din pântecele soldatului cu tunica verzuie, încrețită, cu cartușierele negre și cureaua armei strânsă de o mână noduroasă, cu pielea crăpată și foarte murdară. Se uită împrejur, cum face omul când intră întîia oară într-o casă nouă. Își plimbă ochii pe masa lipită de perete, pe
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
loc și pentru alte cifre, sub greutatea ceasului. Pur și simplu trebuie să mai scrijelesc, acolo, și alte cifre. Sunt sigur că așa trebuie să fie. Un bărbat porni, cu pași nehotărâți, spre ușa de la intrare. Se întoarse cu fruntea încrețită: - Poate că e bine să știți că ceasul despre care vorbeați s-a oprit... exact la miezul nopții. Maynard nu se clinti. Continua să mormăie: - Sunt sigur că totul o să fie bine. Două femei se ridicară. - Ne ducem sus să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85131_a_85918]
-
ale cărei linii longitudinale convergează într-un singur punct. Obelisc, piramidă, sfinx (un mormînt) (înlăuntru) ["OPTICA... "] 2255 Optica = Geometria proporțională cu distanța obiectelor văzute. CUADRATURA CERCULUI 2255 [1] Când un șarpe se-ncolăcește, observăm următorul lucru. Pielea dinlăuntrul cercului e încrețită, cea dinafara cercului e încordată. Dar pielea e în amândouă părțile egal de lungă. Cea dinafară s-a lungit, cea dinlăuntru s-a scurtat prin încrețire, cea din afară reprezintă un corp elastic întins, cea dinlăuntru un corp elastic sub
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]