572 matches
-
Boletus badius (Elias Magnus Fries (1832), sin., Xerocomus badius (Edouard-Jean Gilbert, 1931), Suillus badius (Otto Kuntze, 1898) este o specie de ciuperci comestibile din încrengătura "Basidiomycota" în familia "Boletaceae" și de genul Boletus, al cărui nume generic este derivat din cuvântul latin "(=castaniu)". În România, Basarabia și Bucovina de Nord, se dezvoltă numai în păduri (și montane) de conifere foarte rar în cele foioase, începând
Hrib murg () [Corola-website/Science/335136_a_336465]
-
Macroevoluția reprezintă evoluția propriu-zisă, în urma căreia rezultă taxoni mari, de exemplu un regn, o clasă, o familie sau o încrengătură. Macroevoluția decurge în intervale foarte mari de timp, sute de mii sau chiar zeci de milioane de ani, și nu este un proces deci observabil. Contrar spuselor creationisților, macro și microevoluția descriu procese fundamental identice pe scari de timp diferite
Macroevoluție () [Corola-website/Science/303189_a_304518]
-
Clitopilus prunulus, denumit în popor nicorete sau morăriță (datorită mirosului), este o specie de ciuperci comestibile din încrengătura "Basidiomycota" în familia "Entolomataceae" și de genul " Clitopilus" care coabitează, fiind un simbiont micoriza (formează micorize pe rădăcinile arborilor). Ea se poate găsi în România, Basarabia și Bucovina de Nord oriunde pe sol, crescând în colonii prin păduri de foioase
Morăriță () [Corola-website/Science/336700_a_338029]
-
Hypholoma fasciculare (William Hudson, 1778 ex Paul Kummer, 1871), denumită în popor ghebă pucioasă, este o specie de ciuperci otrăvitoare saprofită din încrengătura Basidiomycota, în familia Strophariaceae și de genul "Hypholoma". Buretele se poate găsi în România, Basarabia și Bucovina de Nord mai ales pe vreme răcoroasă, căscând pe cioturi (de asemenea aflate în descompunere) mai ales de foioase dar și de rășinoase
Ghebă pucioasă () [Corola-website/Science/337126_a_338455]
-
Schäffer, 1774 ex Samuel Frederick Gray, 1821), denumit în popor râșcov de mesteacăn, părușei, sau râșcov flocos, al cărui nume generic este derivat din cuvântul latin "(= suferind de dizenterie)". El este o specie de ciuperci în mod normal otrăvitoare din încrengătura "Basidiomycota" în familia " Russulaceae" și de genul "Lactarius" care coabitează, fiind un simbiont micoriza (formează micorize pe rădăcinile arborilor). În România, Basarabia și Bucovina de Nord crește solitar, dar de asemenea în grupuri, pe sol acid și relativ uscat numai
Râșcov de mesteacăn () [Corola-website/Science/336624_a_337953]
-
pline de cnidoblaste, sunt foarte periculoase. Ele fac parte din așa numitul pleuston, grupul de animale care trăiește la suprafață mării. Alte celenterate planctonice sunt speciile de Velella și Porpita, care au un flotor discoidal sau triunghiular. Ctenoforele formează o încrengătura diferită de cea a celenteratelor. Au șiruri lungi de cili și le lipsesc nematociștii, în locul acestora fiind prevăzute cu coloblaste sau celule adezive cu ajutorul cărora aglutinează pradă. Cele mai cunoscute genuri sunt Pleurobrachia (se hrănește cu copepode și larve de
Zooplancton () [Corola-website/Science/311220_a_312549]
-
Cortinarius gentilis (Elias Magnus Fries, 1838), sin. Hydrocybe helvola (Pierre Bulliard ex Meinhard Michael Moser, 1953), din încrengătura Basidiomycota în familia "Cortinariaceae" și de genul "Cortinarius", denumită în popor , este o ciupercă otrăvitoare cu consecință mortală, dar neconținând atât de multă oralină ca de exemplu "Cortinarius orellanus". Buretele se poate găsi în România, Basarabia și Bucovina de Nord
Văloasă delicată () [Corola-website/Science/336132_a_337461]
-
Amanita vaginata (Pierre Bulliard, 1783 ex Jean-Baptiste de Lamarck, 1783), denumită în popor ciupercă fără inel este o specie de ciuperci comestibile din încrengătura Basidiomycota în familia Amanitaceae și de gen Amanita, fiind un simbiont micoriza (coabitează, formând micorize pe rădăcinile arborilor). Acest burete este destul de răspândit în România, Basarabia și Bucovina de Nord și se poate găsi, crescând solitar sau în grupuri mici
Ciupercă fără inel () [Corola-website/Science/337526_a_338855]
-
Tricholoma tigrinum (1874), sin. Tricholoma pardinum (1873) sau Tricholoma pardalotum (1967), din încrengătura Basidiomycota, familia Tricholomataceae și genul Tricholoma este o ciupercă destul de grav otrăvitoare. Această specie este numită în popor gâscă tigrată (în regiunea Cernăuților) sau golubincă otrăvitoare (transcris din limba rusă). Ea coabitează, fiind un simbiont micoriza, formând prin urmare micorize
Gâscă tigrată () [Corola-website/Science/336434_a_337763]
-
Agaricus arvensis, sin. Psalliota arvensis, numit în popor ciupercă de câmp, șampinionul oilor, ciupercă calului sau ciupercă de braniște (câteodată confundat cu Agaricus campestris=ciupercă de bălegar), este o specie saprofita de ciuperci comestibile din încrengătura Basidiomycota, în familia Agaricaceae și de genul "Agaricus". Buretele se poate găsi în România, Basarabia și Bucovina de Nord la marginea de păduri, în zone cu iarba unde de obicei pasc ierbivori, dar de asemenea prin poieni de conifere, mai
Ciupercă de câmp () [Corola-website/Science/335694_a_337023]
-
primele două se găsesc specii otrăvitoare pe când cele două din urmă sunt comestibile. Cu toate că cele patru genuri sunt goale pe interior, ele pot fi deosebite destul de ușor: "Morchella" și "Verpa" sunt unicamerale, pe când "Gyromitra" și "Helvella" sunt multicamerale, prezentând o încrengătură de goluri în interiorul lor. Pentru un începător, confundarea cu buretele posibil mortal "Gyromitra esculenta (zbârciogul gras)", cu totul că speciile se deosebesc destul de clar, ar putea să se dezvolte fatal. Mai întâi trebuie menționat că zbârciogul galben nu poate fi
Zbârciog suplu () [Corola-website/Science/335864_a_337193]
-
Chordata este o încrengătură de animale ce posedă coardă dorsală. Încrengătura include acraniatele, ciclostomatele, peștii, amfibienii, reptilele, păsările și mamiferele. Deși sunt foarte diverse, cordatele posedă caracteristici comune. Toate cordatele au schelet axial, intern. La tunicate el este prezent sub formă de coardă doar
Cordate () [Corola-website/Science/305099_a_306428]
-
Chordata este o încrengătură de animale ce posedă coardă dorsală. Încrengătura include acraniatele, ciclostomatele, peștii, amfibienii, reptilele, păsările și mamiferele. Deși sunt foarte diverse, cordatele posedă caracteristici comune. Toate cordatele au schelet axial, intern. La tunicate el este prezent sub formă de coardă doar în stadiul de larvă. La acraniate ea
Cordate () [Corola-website/Science/305099_a_306428]
-
Clitocybe dealbata (1871) Omphalia dealbata (1886) din încrengătura "Basidiomycota" în familia "Tricholomataceae" și de genul "Clitocybe" este, împreună cu specia foarte asemănătoare cu același habitat "Clitocybe rivulosa", o ciupercă extrem de otrăvitoare și nu rar mortală. Ea este numită în popor între altele pâlnioară de fildeș sau ciuperca nădușelii. Acest
Pâlnioară de fildeș () [Corola-website/Science/336145_a_337474]
-
Pleurotus cornucopiae (Jean-Jacques Paulet, 1793 ex Léon Louis Rolland, 1910), din încrengătura Basidiomycota în familia "Pleurotaceae" și de genul "Pleurotus" este o ciupercă comestibilă, denumită în popor burete cornet. Specia este un saprofit dar și parazit care năpădește numai arbori bolnavi sau slăbiți, în primul rând plopi și ulmi, nefiind un dăunător
Burete cornet () [Corola-website/Science/337298_a_338627]
-
Tricholoma terreum (Jacob Christian Schäffer, 1774 ex Paul Kummer, 1871), din încrengătura "Basidiomycota", în familia "Tricholomataceae" și de genul "Tricholoma" este o ciupercă comestibilă. Această specie este numită în popor ciuperca șoarecelui sau ciupercă de culoarea pământului. Ea coabitează, fiind un simbiont micoriza, formând prin urmare micorize pe rădăcinile arborilor. Buretele se
Ciuperca șoarecelui () [Corola-website/Science/336566_a_337895]
-
oză (ωσις)" = boală neinflamatorie] este o boală parazitară cosmopolită foarte frecventă, cauzată de oxiuri ("Enterobius vermicularis"), care afectează toate vârstele, în special copiii, favorizată de viața în colectivitate. este cauzată de "Enterobius vermicularis", un parazit cunoscut încă din antichitate, aparținând încrengăturii "Nematoda". Se recunoaște, în prezent, o a doua specie numită "Enterobius gregorii". Oxiurul este un vierme cilindric mic de circa 1 cm lungime, alb gălbui, care trăiește în cec. Femela matură, cu uterul plin cu ouă migrează noaptea și depune
Oxiuriază () [Corola-website/Science/328551_a_329880]
-
de oxiurul "Enterobius vermicularis" (Linnaeus, 1758; Leach, 1853), un parazit cunoscut încă din antichitate. A fost descoperită în prezent o a doua specie numită "Enterobius gregorii" (Hugot, 1983), care provoacă oxiuriaza la oameni. Oxiurii sunt helminți care fac parte din încrengătura nematodelor. Sunt viermi rotunzi și albi sau albi gălbui cu dimensiuni mici, cu extremitatea anterioară înconjurată de o proeminență cuticulară veziculară striată, în care pătrunde lichidul perienteric, denumită buton cefalic (aripi cefalice) și care are rolul de a fixa parazitul
Oxiuriază () [Corola-website/Science/328551_a_329880]
-
i sau platelmintele, viermi lați (Platyhelminthes, Plathelminthes) (de la greaca "platus" = lat + "helmins, helminthos" = vierme) este o încrengătură de viermi protostomieni acelomați, de tipul bine cunoscut al viermelui de gălbează, sau al panglicilor, sau al unor viermi mai puțin cunoscuți, ca planariile. Au simetrie bilaterală, corpul lățit, puternic turtit dorso-ventral, nesegmentat, lipsiți de aparat respirator și circulator, cu
Platelminți () [Corola-website/Science/300023_a_301352]
-
gazda intermediară poate fi atât un nevertebrat cât și un vertebrat. Cuticula formelor parazite prezintă o rezistență crescută la enzimele digestive ale gazdei dar dacă în ea apar fisuri, parazitul nu se mai poate apăra împotriva atacului enzimatic al gazdei. Încrengătura Platelminte cuprinde peste 20 000 de specii de viermi, dintre care unii sunt liberi, trăind în toate mediile acvatice și pe uscat, dar cei mai mulți sunt paraziți la animale și la om. Ea se împarte în următoarele 4 clase:
Platelminți () [Corola-website/Science/300023_a_301352]
-
piele lucioasa, ale căror medii de trai sunt cel subteran și cel acvatic. De asemenea, multi viermi sunt paraziți, ale căror gazde sunt plantele și animalele. Caractere generale ale viermilor: Viermii sunt grupați în corespundere cu structura corpului în trei încrengături: Viermi plăti, Viermi cilindrici și viermi inelați. Principalele clase de viermi sunt: Tenia este un vierme plat parazit, care se dezvoltă în corpul a doua gazde: omul, gazda principala în intestinul căruia trăiește și produce ouă, si porcul sau vitele
Vierme () [Corola-website/Science/300022_a_301351]
-
ca existență, iar la alții cu predominarea generației sporofitice față de generația gametofitică și invers. Filogenetic, se pare că algele își au originea în grupa euglenofitelor astotrofe, din care au apărut volvocalele unicelulare. De la această treaptă clorococalele și ulotricalele, ultimele generand încrengăturile briofite și pteridofite. Acrochaetium savianum (Auduinella saviana) Este o algă roșie cu tal simplu, cu aspect de tufă, de tip heterotrih. Carpogonul fără pedicele, se dezvoltă prin transformarea unei celule a talului. Celulele talului au un singur cromatofor, cu unul
Algă roșie () [Corola-website/Science/316067_a_317396]
-
Neghina ("Agrostemma githago") (popular: "năgară, zâzanie, mălură, plevilă, negreață") este o plantă erbacee anuală, cu tulpina înaltă (30-100 cm), tulpina și frunzele sunt păroase, rădăcina pivotantă. Ea este de tip dicoteladonat, face parte din încrengătura Magnoliophyta, clasa Magnoliopsida, ordinul Caryophyllales, familia Caryophyllaceae, genul Agrostemma. Planta are flori roșii-purpurii, monocazii, caliciu campanulat-tubulos, cu lacinii lungi, păroase, petale purpurii, rar albe, capsulă cu 5 valve, semințe reniforme. Sămânța ei este măruntă, de culoare neagră, Planta este răspândită
Neghină () [Corola-website/Science/329578_a_330907]
-
Boletus (Carl von Linné, 1753) este un gen de ciuperci al încrengăturii Basidiomycota din familia "Boletaceae" al cărui nume generic este derivat din cuvântul latin "()" care decurge la rândul său de la cuvântul din limba greacă antică "bolitos" "()", ce înseamnă „ciuperci de pe pământ” care cuprinde mult peste 100 de specii. El este cunoscut
Hribi () [Corola-website/Science/335032_a_336361]
-
Boletus calopus (1801), sin. Caloboletus calopus (2014), cunoscut în România și Basarabia sub numele hrib frumos sau hrib cu picior frumos este o specie de ciuperci necomestibile, devenită cam rar, din încrengătura Basidiomycota în familia "Boletaceae" și de genul "Boletus". În România, Basarabia și Bucovina de Nord ea poate fi găsită în primul rând în păduri de conifere, mai rar în cele foioase sub fagi, crescând solitar sau în grupuri mici, de la
Hrib frumos () [Corola-website/Science/336379_a_337708]