2,268 matches
-
o întrebă cu delicatețe: Spune-mi, Luana, s-a întâmplat ceva între voi? Adică ce, dacă ne-am bătut? Nu, cum poți să crezi așa ceva?! Mă refeream la altceva, la ceva ... mai apropiat. Adică, ați făcut ceva rău? Luana se încruntă, pierzându-și răbdarea Ce tot spui, mamă, acolo, nu pricep nimic! Sanda se foi pe scaun. Draga mea, Renar i-a mărturisit fratelui său că te iubește și el i-a spus Verei. E convinsă că tu ești de vină
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
mine. Nu-i fusese dor. Înnebunise așteptându-l, chiulise de la ultimul curs numai ca să fie sigură că va ajunge la timp. În tramvai o ținu înlănțuită cu brațele și-o făcu să râdă așa de tare că un călător se încruntă spre ea. Se așezară în leagănul iubirii lor și ea vorbi întruna, alintându-l, mângâindu-l, în timp ce Ernest o ținu strâns în brațe ca și cum s-ar fi temut să n-o piardă. La ora două din noapte s-au despărțit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
și-o prinse de mâini. Încui ușa și nu dai drumul la nimeni. Ce faci? Unde pleci? Îi mângâie chipul dulce, lumina ochilor lui. Mă duc cu ei, Luana. Trebuie s-o fac. Fata se uită la el șocată. Se încruntă și o privire pe care tânărul n-o mai văzuse îi întunecă chipul. Ești nebun. Nu te las. El se cufundă în ochii ei. Dacă vrem să fim cu adevărat liberi, trebuie să dăm mai mult decât lacrimi. Sunt bărbat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
să lucrezi cu el și încă foarte repede, pentru că dincolo ne așteaptă un teanc de hârtii. Luana încercă să facă ordine în puhoiul de cuvinte ce o săgetau. Nu înțelese, exact, cam ce urma să facă. Ceru lămuriri. Cordel se încruntă. Ce nu pricepi? Of, tare-i greu pentru unii să-și pună mintea la contribuție! Vei dactilo..., mă rog, cum se spune mai nou, tehnoredacta documentele ca și până acum și în același timp vei face tot ceea ce înseamnă munca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
biroul ei, pradă unei oboseli din ce în ce mai profunde. Amețea la fiecare mișcare a capului și-o durea în tot trupul. Privi pe fereastră și văzu copacii goi, arcuiți de un vânt puternic ce-i făcea să-i bată în geamuri. Se încruntă. Când venise toamna? Cu doar câteva zile în urmă Rebeca venise la întâlnire în rochie de vară. Ce se petrecea, înnebunea? Ieși pe culoar clătinându-se. Nuța Cordel se îndrepta spre ea, cu un zâmbet lățit pe toată fața. Ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
ușă, întrebându-se când se va face sănătoasă. Cu timpul, Ștefan descoperi la Luana anumite reacții față de întâmplările ce i se relatau. Atunci când vorbele lui îi provocau bucurie, ea clipea des și lăsa privirea în jos. Când, dimpotrivă, suferea, își încrunta sprâncenele iar Ștefan se aștepta să-i ceară, mânioasă, să se oprească. Dar Luana voia să știe. O dată ce soțul ei își încheiase spovedania păcătoasă de la telefon, ea căzuse într-un somn adânc, ce-i amintise toată viața de până atunci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
ție o favoare? Cristian Bariu zâmbi. Nu-l putea refuza, cu atât mai mult cu cât îl cunoștea și nu putea fi deloc convins că, la un moment dat, nu va fi așa. Mai e ceva, spuse Ștefan. Celălalt se încruntă din nou. Stai liniștit, nu întind coarda. Vreau, doar, ca ea să nu știe că e mâna mea aici. Și cum vei face asta? Te rog să dai un anunț de angajare la unul din ziarele mai puțin axate pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
inspirată. Ochii fardați o priviră cu mirare. Ce cauți tu aici? Doamna Noia răspunse cu politețea pe care i-o cerea funcția și locul. Sunt asistenta domnului director general. Cu ce vă pot ajuta? Femeia dotată cu nesfârșite voluptăți își încruntă sprâncenele. Ah! Nătăfleața de la telefon și nevasta celui care nu-și poate ține bărbăția în pantaloni. Ne-am cunoscut, îți amintești? Luana Noia se clătină în scaun. Tânăra se îndreptă spre biroul lui Bariu. Luana sări de la locul ei și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
se Încălzește berea, i-a spus Mick și a zâmbit. — Te rog, Mick, ai putea să mă ajuți? Trebuie să dau de omul ăsta. Simt că trebuie să fac ceva. — Drăguța de Margaret, care nu face decât binele! S-a Încruntat, și-a trecut degetele prin buclele negre și și-a frecat pielea capului, parcă avea mâncărimi. Habar n-am cum să fac, e ceva mai complicat acum pentru ai noștri să capete informații. Până și intermediarii locali intră În conflict
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
cealaltă după bani. Nimic, mai cu seamă că nu știu unde bați. — Îți Învârți părul pe-un deget, Îți freci nasul și te stăpânești cu greu să nu-ți rozi unghiile pentru că știi c-aș băga de seamă. Pe deasupra te mai și-ncrunți, de parc-ai fi complet zăpăcită. Aș zice că singurul lucru pe care-l comunici e că minți. Nu-i nevoie de-un antropolog ca să facă asemenea descoperire! — Bill Schneider a Îndrugat o grămadă de chestii. N-am ținut minte
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
când o Întâlnea pentru prima oară. Imaginea ei alături de Karl, amândoi tineri În fotografie, i-a revenit În minte, odată cu faptul că rostul venirii lui În orașul ăsta era să-și recupereze tatăl. — Ceva nou? a Întrebat. Ea s-a Încruntat, a dat din cap, s-a Îndreptat spre el, l-a luat În brațe și l-a strâns Îndelung. Lui nu i s-a părut nici neobișnuit, nici ciudat, a fost bucuros. Până acum, din păcate, nimic nou, dar cunoștințele
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
nu ești acasă la tine. Astea erau regulile simple urmate de Margaret cu succes În Asia, și se dovedeau iarăși eficiente. A Întors capul să-l privească pe Mick, care Își căuta nervos țigările În buzunarul de la piept. S-a Încruntat și i-a făcut un semn discret să renunțe. Mâna lui a căzut moale și a rămas Întinsă pe lângă corp. Își freca degetele unele de altele, parcă s-ar fi jucat cu nisip. Nu sun tem nici de la ambasadă și
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
ști. Îmi dau seama că e foarte important pentru dumneavoastră. — N-ai nici cea mai mică idee? a Întrebat Mick. Încearcă, te rog, să-ți amintești! A zis cumva unde se duce ori ce planuri imediate are? Z s-a Încruntat Încă puțin și a dat din cap. Nu. Îmi pare rău. Cu-adevărat trebuie să mă duc. Mă gră besc foarte tare. La revedere! A făcut câțiva pași repezi și s-a În tors iarăși. și, ca să știți, a adăugat
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
tuse groasă, bine susținută, apoi a Întors capul și a scuipat o flegmă consistentă cu atâta precizie și forță spre tufișurile de lângă platformă, Încât frunzele au Început să foșnească. — Elegant. Cred că asta-i vorba potrivită, a rostit Karl. Era Încruntat, se concentra asupra amestecului culorilor pe paletă, ceva ca noroiul după o ploaie torențială. Europenii și au pierdut eleganța, a mai zis. și-au pierdut sensibilitatea, bunăvoința, căldura. Ne-am pierdut nevinovăția dintâi. Ne-a fost smulsă din suflete copilăria
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
grijă! Ei bine, am greșit! — Urma să mă ajute să-mi găsesc fratele. Tot ce-aveam de făcut era să-i dau o mână de ajutor pentru o cauză dreaptă. Z a oftat. Lui i s-a părut că se Încrunta, că Încerca să nu spună nimic, de parcă ar fi vrut să-și stăpânească iritarea la auzul vor belor lui. Nu-i vedea expresia, simțea doar masajul ritmic, pre siunea blândă a mâinii ei, care nu se modificase În nici un fel
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
puțin asta Îi consolează. În ceea ce mă privește, eu n-am așa ceva. Uită-te la casa asta. Nici măcar un cămin nu e. Auzi oare râsete, muzică? Da’ de unde! Sunt doar eu aici. Cu tine. A privit pendula și s-a Încruntat ca și cum ar fi Încercat să vadă cât e ceasul. Adam s-a gândit că aștepta să zică și el ceva, Îi era Însă teamă să n-o supere dacă spune o prostie, așa că a tăcut. S-a Întors cu fața la ea
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
rău că v-am făcut să așteptați, a spus el. Sunt unul dintre aghiotanții președintelui, bună ziua, Încântat să vă cunosc! Din nefericire, s-a ivit o oarecare dificultate. Ieri a avut loc un incident. A zâmbit și totodată s-a Încruntat, reușind să arate În același timp stăpânit și preocupat. Programul președintelui a fost prin urmare modificat. — Doamne! Pare să fi fost ceva serios! Unde a avut loc? Zâmbetul-Încruntare i-a plutit din nou pe chip. — Nu e cazul să vă
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
pe străzile din Jakarta e multă agitație. Trebuie să luăm totul În serios, oricât de neînsemnat ar părea. — Atunci, unde se află președintele? Asta Înseamnă că nu-l pot vedea azi? A zâmbit, de data aceasta fără să se mai Încrunte. — Îmi pare rău, dar este... reținut. Ea i-a Întors jumătatea de zâmbet și jumătatea de Încruntare și s-a ridicat fără grabă. Ce păcat, pentru că adusesem ceva de mare preț pentru președinte, ceva ce l-ar fi interesat foarte
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
al uniformelor. — Asta, a Început el cu glas scăzut, Încă privind diapozitivul, asta nu cred să mai fi văzut vreodată. și-a dres din nou glasul. Nu-mi aduc aminte. A clipit spre diapozitiv, o dată, de două ori. S-a Încruntat aproape imperceptibil, iar privirea i se umezise, ca și cum i-ar fi intrat praf În ochi. Margaret ar fi vrut să spargă tăcerea, Însă nu găsea cuvintele potrivite nici În indoneziană și nici În engleză. Îi căzuseră iar ochii pe fotografia
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
fată, hotărâse Adam. Cine e, pak? a Întrebat. Nu-i mai păsa că se dă de gol. Când s-a Întors, n-a mai rămas nici o Îndoială că nu-și dăduse până atunci seama de prezența lui Adam. S-a Încruntat, a roșit și a zâmbit, toate deodată. Credeam că ești la școală, a zis. Îi plutea pe față ceva ce Adam a recunoscut imediat, căci Îi era prea familiar lui Însuși: sfiala. — Cine e? a Întrebat Adam arătând cu mâna
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
faci viața asta a ta, mă. M-am săturat până în gât de el, am crescut atâția copii dar ăsta mi-a pus capătul... Era atâta asprime și amărăciune în glasul lui, atâta aversiune împinsă până în pragul urii, încât inginerul se încruntase. Lasă, nene, i-a spus într-un târziu, că o să vedem noi ce o să facem cu el. N-o fi nici primul, nici ultimul tânăr care a venit aici la noi și a devenit om de treabă. Tatăl clătinase sceptic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
puțin sașii, muma pădurii, ce mai, precizaseră băieții. Marcu rămase perplex. Ce-o fi cu omul ăsta, parcă s-ar autoflagela. O fi sectant. Într-o zi îl întrebă franc, fără ocolișuri, voia să-și clarifice ipoteza. Omul tresări, se încruntă, se încordă. O clipă, descumpănit, inginerul crezu că se va arunca asupra lui. Dar semnele furiei dispărură tot așa de rapid precum apăruseră și-i răspunse cu buzele arcuite a dispreț. A început să devină o modă, nu-i așa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
la gară numai eu ca să încapă în mașină părinții, sora ta și soțul ei. Pe urmă a sărutat mâna mamei. Tatălui i-a strâns degetele, a aplecat corect fruntea și, dintr-odată a observat papucii din picioarele Carminei, s-a încruntat și a avut o mișcare din umeri. Nu ești gata, a întrebat cu ton stăpânit, fără nici o nuanță și s-a întors spre fereastră. Puiul de tei își legăna frunzele puține, bătea vântul, dar cerul era cu desăvârșire senin. Bărbatul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
mireasă ce urma să fie îmbrăcată a doua zi. În hol, sub ochii mamei, Ovidiu învăța să-și cultive răbdarea. A lăsat să-i scape un oftat de ușurare când a văzut-o pe Carmina venind. Sidonia însă s-a încruntat ușor: Carmina nu-și probase rochia, oare de ce era așa dezinteresată? Ce se întâmpla cu ea? Indiferența fetei i se păru un semn rău. Sidonia i-a petrecut pe cei doi tineri cu privirea de la fereastra bucătăriei. Politicos, Ovidiu a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
Văd că ne pierdem azi timpul degeaba. Ei, da, da, ei, da, rosti printre lacrimi Sidonia. Ovidiu văzu cum ochii ei calzi, umezi, ca de sălbăticiune, se măresc cât de cât, părea atât de bătrână, atât de frământată, încât se încruntă cuprins și el de tulburare. O șuviță din părul Carminei trecuse peste speteaza fotoliului, abia își înfrână gestul de a lua șuvița între degete, de-a o răsuci pe arătător. Parcă simțindu-i dezechilibrul, Carmina se întoarse spre el, era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]