184 matches
-
și voinicul intră. Luna răsărise dintre munți și se oglindea într-un lac mare și limpede, ca seninul cerului. în fundul lui se vedea sclipind, de limpede ce era, un nisip de aur; iar în mijlocul lui, pe o insulă de smarand, încunjurat de un crâng de arbori verzi și stufoși, se ridica un mândru palat de o marmură ca laptele, lucie și albă, - atât de lucie, încît în ziduri răsfrângea ca-ntr-o oglindă de argint: dumbravă și luncă, lac și țărmuri
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
fruntea și părul, și-i șopti: - Ce frumoasă ești tu, ce dragă-mi ești! A cui ești tu, fata mea? 319 {EminescuOpVI 320} - A mamei pădurilor - răspunse ea suspinând - mă vei iubi tu acuma, când știi a cui sunt? Ea încunjură cu amândouă brațele ei goale grumazul lui, și se uită lung la el, în ochii lui. - Ce-mi pasă a cui ești - zise el - destul că te iubesc. - Dacă mă iubești, să fugim atuncea - zise ea lipindu-se mai tare
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
și plecă în lume. Trecea prin codri pustii, prin munți cu fruntea ninsă, și când răsărea dintre stânci bătrâne luna cam palidă ca fața unei fete moarte, atunci vedea din când în când cîte-o streanță uriașă atârnată de cer, ce încunjura cu poalele ei vârful vre - unui munte - o noapte sfârticată, un trecut în ruină, un castel numai pietre și ziduri sparte. Când se lumină de ziuă, Făt-Frumos vede că șirul munților dă într-o mare verde și întinsă, ce trăește
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
punct din oficiu. CAPITOLUL TEXTUL NARATIV Testul nr. 33 Rezolvă cerințele, cu privire la fragmentul de mai jos: Sărutarea ei îl umplu de geniu și de-o nouă putere. Astfel îmbrățișați, aruncă neagra și strălucita lui mantie peste umerii ei albi, îi încunjură talia strângând-o tare la piept, iar cu ceilaltă mână fluturând o parte a mantiei se ridicară încet, încet prin aerul luciu și pătruns de razele lunii, prin nourii negri ai cerului, prin roiurile de stele, până ce ajunseră în lună
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
oamenii trebuie să treacă pe sub această icoană de pânză pentru a fi sănătoși. Lumânarea de la aer se folosește și la Înviere, apoi, se merge acasă cu lumânarea aprinsă: Iar dacă au ajuns acasă, fără ca lumânarea să se fi stins vreodată, încunjură de trei ori casa cu dânsa, fac apoi cruce cu dânsa pe pereți, precum și în cele patru părți ale casei, pentru ca să fie locuința respectivă ferită de foc, de trăsnet și de boli. Lumânarea de la aer, care a fost aprinsă la
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
săraca / Sta pe loc și-mi răspundea, / Cu grai omenesc grăia / Că ea nu-i din țara mea / dar așa i-a fost calea, / Drept la mândrulița mea. / Turturică, păsărea, / Păsăruică, turturea, / Pe crengi verzi tu nu ședea, / Du-te încunjură lumea / De-mi află pe mândra mea! Zboară, pasăre măiastră, / Pân` la mândra la fereastră / Ca s-o vezi ce face-n casă, / De-i afla-o suspinând, / Suspinând și lăcrămând / Și de mine întrebând, / Vină de-mi spune curând
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
inima lui știa." (Petre Ispirescu, Fata săracului cea isteață) (f) "Ce frumoasă ești tu, ce dragă-mi ești! A cui ești tu, fata mea? A Mamei-pădurilor, răspunse ea suspinând; mă vei iubi tu acuma, când știi a cui sunt? Ea încunjură cu amândouă brațele ei goale grumazul lui și se uită lung la el, în ochii lui. Ce-mi pasă a cui ești, zise el, destul că te iubesc." (Mihai Eminescu, Făt-Frumos din lacrimă) (g) " Ce fericiți sunt! Băiatul încălecă pe
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
proletarizare, a promulga, protectorat, putere beligerant, reședință, a stipula ș.a. Alături de numărul mare de neologisme, publicistica eminesciană înregistrează numeroase forme lexicale arhaice și regionale: a condemna, curagiu, cu osebire, disculț, a dizbate, a hrăpi, iașeni, împlerea, împrotiva, a închizășui, a încunjura, îndușmănire, mulțămire, nimărui, obicinuit, păharnic, rumpere, sumuțare ș.a. Utilizarea lor este generată de contexte tematice care fac referire la evenimente istorice sau la documente vechi, pentru care "Eminescu a manifestat o adevărată pasiune"404: "estragem din "Îndireptarea legii" lui Matei
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
CÎrlova, Ion Heliade Rădulescu erau, cu predilecție, poeți ai Înserării. Grigore Alexandrescu este, mai ales, un poet al nocturnului. Căderea Întunericului este la el momentul cel mai prielnic pentru reverie. Atunci: „...negura deasă lumina-ntunecează; Fantome d-altă lume șoptesc, mă Încunjor; În fiecare șoaptă o muncă Înviază În ochii-mi se confundă trecut și viitor...” Începutul nopții este, așadar, Începutul unei fertile confuzii: Între trecut și viitor, Între lumea reală și lumea ce nu se vede. Este momentul unei revelații: semnele
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]