638 matches
-
din care sat doriți să aflați ce dramă trăiesc oamenii acestor locuri? - Să zicem Stânișoara. - După cum și numele îl definește, satul Stânișoara este recunoscut din vechime că locuitorii lui, munteni neaoși, așezați de-a lungul pârâului râului Doruleț, s-au îndeletnicit cu păstoritul și, fiind o zonă colinară cu păduri și locuri pentru pășunat, la ei predomină crescutul cornutelor mici, în mod special, caprinele. Un verișor de-al meu, care locuiește în cătunul Coasta Dealului a trăit o adevărată dramă anul
DRAMA de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1980 din 02 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378826_a_380155]
-
își purta bogatele-i ape pe lângă poalele acelui deal. Vrednici pădurari îngrijeau codrii de fag și de stejar care se-ntindeau până-n părțile Hurezului. În lunca râului mereu mustind de apă se cultivau legume. Și cu orice s-ar fi îndeletnicit, hărnicia trăitorilor de-aici și bogăția lor au fost chezașul creșterii armonioase a frumoasei așezări. De pe aste meleaguri s-au săltat și boierii locului, prima familie de mari stăpâni de pământ, neamul Băbenilor. Despre renumele acestora s-a scris prin
LINGURA, CANA ŞI SĂCĂTEUL de ANGELA DINA în ediţia nr. 1927 din 10 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381967_a_383296]
-
Manfred Lemperle, fericită și liniștită. Ocupațiile Pompiliei Stoian în Germania au fost și sunt cele mai diverse: a cântat și cântă (a cântat și pe vapor de croazieră), a făcut înregistrări, a activat ca profesor de limbi străine, s-a îndeletnicit și se îndeletnicește cu arta plastică. Pe lângă înregistrări muzicale în Germania, a făcut turnee cu orchestra Ambros Seelos. Ca profesor de limbi străine a introdus muzica și teatrul în metodica predării, atrăgând elevii la cursuri benevole și făcând prin aceasta
POMPILIA STOIAN. BRAŢELE DE ÎMBRĂŢIŞAT ALE PRIETENULUI DRAG de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1412 din 12 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/379369_a_380698]
-
și liniștită. Ocupațiile Pompiliei Stoian în Germania au fost și sunt cele mai diverse: a cântat și cântă (a cântat și pe vapor de croazieră), a făcut înregistrări, a activat ca profesor de limbi străine, s-a îndeletnicit și se îndeletnicește cu arta plastică. Pe lângă înregistrări muzicale în Germania, a făcut turnee cu orchestra Ambros Seelos. Ca profesor de limbi străine a introdus muzica și teatrul în metodica predării, atrăgând elevii la cursuri benevole și făcând prin aceasta faimos liceul la
POMPILIA STOIAN. BRAŢELE DE ÎMBRĂŢIŞAT ALE PRIETENULUI DRAG de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1412 din 12 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/379369_a_380698]
-
își purta bogatele-i ape pe lângă poalele acelui deal. Vrednici pădurari îngrijeau codrii de fag și de stejar care se-ntindeau până-n părțile Hurezului. În lunca râului mereu mustind de apă se cultivau legume. Și cu orice s-ar fi îndeletnicit, hărnicia trăitorilor de-aici și bogăția lor au fost chezașul creșterii armonioase a frumoasei așezări. De pe aste meleaguri s-au săltat și boierii locului, prima familie de mari stăpâni de pământ, neamul Băbenilor. Despre renumele acestora s-a scris prin
PREMIUL II LA CONCURSUL MEMORIA SLOVELOR de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1686 din 13 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/373283_a_374612]
-
Cu această mână am câștigat banii necesari biletelor acestei călători pentru întreaga familie. Țin șișterul să tai pâinea, s-o impart la cei dragi. Teognis din Megora spunea că... „Doamne, Te exprimi prin poet. Doar, Știi că și eu mă îndeletnicesc cu tainele metaforei. Pentru că mi-ai lăsat mâna dreaptă îți mulțumesc. Iată, pot să fiu pe acest vas în drum spre Tărâmul Făgăduinței. Cu această mână am putut muncii pentru a strange bani să plătesc această călătorie mult visată. Pot
O STAFIE TULBURĂ SPERANȚA, PIESĂ DE AL.FLORIN ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1871 din 14 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373722_a_375051]
-
strategic de economie românească din România și nu mai are ce face aici. Al doilea obiectiv pentru care FMI s-a implicat în România-impunerea liberalizării prețurilor în energie-este, de asemenea, realizat. Pe de altă parte, sunt destui cei ce se îndeletnicesc cu trasul de fiare până ajung șifoniere umblătoare. Ce se naște din beznă însă țipă întuneric. Țara unde vom avea hârtie (diplomă, atestat etc.) și nu vom avea cărturari, poporul ei va trăi în sărăcie materială și morală. Continuăm însă
CARTUS de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 982 din 08 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/372886_a_374215]
-
ardelean, se născuse pe plaiurile Transilvaniei de nord, într-un sat din Bistrița Năsăud; provenea dintr-o familie de oameni harnici și mai avea încă patru surori. Tatăl său, ca de altfel majoritatea bărbaților din această parte a Ardealului, se îndeletnicea cu lemnăritul. Și astăzi în această zonă deosebit de frumoasă, cu munți împăduriți, cu codrii falnici se mai practică această meserie moștenită din tată-n fiu. „Dar lui Vasile-i plăceau cărțile!” mi-a spus nea Mitică și a continuat să
VASILE ŢÂRA: DA, EU SEMĂN CU MAMA, ÎMI PLAC CĂRŢILE! de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 224 din 12 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/371180_a_372509]
-
-uri, printre care și unul despre zidul chinezesc. Ba, în funcție de timpul liber, aveam de gând, văzând-o așa izolată, să-i duc și un calculator. Îi lăsasem vorbă, prin fiica sa, c-o să revin. Prins de activitatea cu care mă îndeletniceam (eram instalator de antene satelit, aparținând unor echipamente DTH, cu transmisie de tipul „direct TO HOME”, ale căror programe erau criptate în NAGRAVIZION), o vreme gândurile mele s-au îndreptat spre frecvențele formate din rata simbolului, polaritate, fec și unghiuri
CARTEA CU PRIETENI- ION IFRIM-AMINTIREA UNEI MARI IUBIRI de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 1191 din 05 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347740_a_349069]
-
va apărea o altă față...: aceea a prosperității și o dată cu ea, a ignoranței; vom vedea, tați care așează cu grijă copiii în scaunul special pentru copii, al noului Audi Q7. Va apărea din ce în ce mai des imaginea mondenă a Femeilor care se îndeletnicesc cu ”shopping”, cumpărături luxuriante, însoțite de bodyguards... oameni care le apără de ”atacurile ce pot veni din jur”. Vom vedea (se vede deja) studenți sorbind o cafea cu lapte la cafenea, discutând fără griji despre Dumnezeu și despre Lume ( über
ROMÂNIA ÎN ”STERN” de DOINA THEISS în ediţia nr. 1056 din 21 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347273_a_348602]
-
De aceea nu tac, nu mă ascund, căci nu-mi pot reprima nevoia de a mă rușina și eu public, atât cât de public poate fi demersul dumitale publicistic, îmi zice el patetic, dar deloc artificial, știind că eu mă îndeletnicesc voluntar și sporadic cu acest mod de comunicare publică. Și dascălul pensionar continuă: Dar dacă mă gândesc bine, conștiința mea nu încearcă rușinea doar din apartenența la branșă. Da, nu-i doar atât. Am avut și eu “comitet de părinți
SUNT ŞI EU ÎN CETATE (2) SAU... MI-E RUŞINE. MI-E FOARTE RUŞINE! de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1120 din 24 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347330_a_348659]
-
ei, întâlnindu-i la fel de înțelăgători, de buni profesioniști și de sinceri și ajungând acum, să-i înțeleg la rându-mi mult mai bine și mai deplin, căci în această perioadă am realizat faptul că a fi profesor presupune a te îndeletnici și a cultiva o artă, dintre cele mai nobile, dar care presupune foarte mult efort și sacrificiu!... Așadar, acești șapte ani (patru ca elev și trei ca profesor) au constituit un timp determinant și definitoriu în viața mea, au lăsat
ÎMPLINIREA A DOUĂZECI ANI DE ACTIVITATE AI LICEULUI TEORETIC „LUCIAN BLAGA” DIN MUNICIPIUL ORADEA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 458 din 02 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346319_a_347648]
-
și ceilalți mai mici, necuviincios și nechibzuit, înainte de a veni timpul lor, datorită relației lor cu cei mai mari.”[ 126] Într-o epistolă de-a lui (236, 3, 631) recomandă fetelor să rămână în casă și cu sârguință să se îndeletnicească cu învățăturile Domnului, ca să se educe prin învățătura cea bună. Numai într-un singur punct al educației face distincție între băieți și fete. Nu permite fetelor să pună întrebări multe. Mai mult, trebuie să asculte și mai puțin să întrebe
ÎNVĂŢĂTURA SFÂNTULUI VASILE CEL MARE DESPRE EDUCAŢIA TINERILOR ŞI PASTORAŢIA CREŞTINILOR de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 30 din 30 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344989_a_346318]
-
un președinte-marionetă într-atât de mincinos și uns cu toate alifiile necinstei, încât legile deversate de parlamentari pentru binele și fericirea răufăcătorilor vor fi la țanc promulgate, iar nelegiuții cu ștaif, aflați în momentul de față după gratii, se vor îndeletnici cu numărarea zilelor rămase până la grațiere. Români, de un președinte care unește și întărește minciuna, frauda și nelegiuirea avem nevoie, ori de unul care dorește să vegheze la bunul mers al treburilor în țară, lăsând justiția să se ocupe până la
VOTUL RAŢIONAL ÎMPOTRIVA VOTULUI INERŢIAL de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1410 din 10 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376845_a_378174]
-
ne afume, adică să fie în curent și totuși, cărbunii să ardă fără să vină fumul spre pături. În calitate inclusiv de fochist, Marian a rămas să se ocupe de grătar, mici și fripturi, iar fetele, Dana și Veronica, se îndeletniceau cu aperitivele. Toată gașca lui Baboi, cu bunicul în frunte, ne-am instalat sculele de pescuit și le-am ”aruncat” în baltă, în speranța că vom face rost și de ceva pește pentru saramură, mai ales că luasem cu noi
PUNŢI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1437 din 07 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376758_a_378087]
-
prietenie și colaborare cu deținătoarea pensiunii „Dor de Bucovina” și apoi a vorbit despre meșterul popular Vasile Alboi. Din cele reținute de mine, acest meșter popular locuiește la Vârfu’ Dealului și are stâna sus pe munte. Acolo, la stână, se îndeletnicește, printre altele, cu prelucrarea lemnului în sensul că din el confecționează o gamă largă de obiecte casnice de largă folosință, dar și obiecte de artă, mai mici ori mai mari, de la cana pentru apă ori pentru lapte sau cornul pentru
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1411 din 11 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371652_a_372981]
-
care este reliefat ceea ce e înveselitor, nu grotesc, din care se alege figura comică umană, nu fiara! Aceasta se evidențiază și în rolul de azi al maestrului, acela de la conducerea unui teatru de revistă, cu istorie neîntreruptă și cu șir îndeletnicesc de artă teatrală apoteotică între consoartele teatre naționale. În zilele ce urmează, de sâmbătă și duminică, 8 și 9 noiembrie (2014), se va juca la Sala Savoy a Tetrului de Revistă „Constantin Tănase” comedia „Sosesc deseară”, de Tudor Mușatescu, cu
SOSESC DESEARĂ , BINE ŞI ARMONIE SUFLETEASCĂ LA TEATRUL DE REVISTĂ CONSTANTIN TĂNASE ÎN ACEST WEEK-END de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1407 din 07 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/369116_a_370445]
-
-l iau cu mine". Încolo mai vede pe un om lucrând la niște urloaie de lemn sus pe-o casă. El tăia cu ferăstrăul tocmai bucata pe care sta, încît căzu la pământ. Într-un alt loc un om se-ndeletnicea să taie în poartă, pe lângă o gaură mare, care era, încă două mici. Întrebat de ce o face aceasta răspunse: "Pisica a fătat două pisicuțe"; el face două găuri mici ca să aibă, pe unde ieși și puii, nu numai muma. La
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
se tornau litere, se țeseau materii de lână, se lucra lemnărie de toată mâna, ba erau și fonderii de turnat metale. Pe când egumenul și cei cărturari ai soborului traduceau literatura teologică în limba română, în același timp călugării necărturari se îndeletniceau cu cele mai deosebite industrii, începînd cu cele agricole, sfârșind cu manufactura de lux: adevărate comunități și de credință și de muncă. Tot spiritul acesta începe a dispărea; putem susține chiar că atotputernicia statului cosmopolit de astăzi, încăput pe mâna
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
munți nu se va putea face decât cu urmarea unei învoieli de bună primire”. Nu-i mai puțin adevărat însă că țăranii de la munte erau mai independenți decât cei de la câmpie. Plătind moșierilor o rentă în bani, ei se puteau îndeletnici cu alte activități. Principalul lucru însă e că moșierii și mânăstirile au preferat să arendeze exploatarea păcurii. Apar astfel arendașii, care plătesc proprietarilor dijmă și bani, dar ei nu participă în procesul de producție decât cu capital și supravegherea lui
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
anul 1845 (care sunt incomplete, la multe orașe se indică specialitatea numai la meșterii creștini localnici), rezultă că în zece din cele 13 capitale de district ale Moldovei existau 977 de meșteri și calfe lemnari. Numai în orașul Iași se îndeletniceau cu lemnăria și pietrăria 390 de oameni, dintre care 142 erau meșteri iar 248 calfe. Orașul Botoșani avea 136 de lemnari, Bacăul - 107 lemnari creștini indigeni, Galați, unde funcționa singurul șantier naval al Moldovei, avea 93 de lemnari (fără meșterii
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
că aici lucrătorii, în marea lor majoritate, erau salariați, iar meșterii, dintre care mulți sunt străini, erau toți salariați. În anul 1843, în „Statisticeștile științi” referitoare la Târgu Neamț, se arată că atunci „când sătenii nu au lucrarea pământului, se îndeletnicesc mai deosebit cu tocmire de argați pe la velnițe, acei mai săraci”. La velnițele mari lucrau numeroși muncitori, ca de pildă la velnița de pe moșia Siliștea (Suceava), a cărei proprietar, în 1862, avea la velniță „14 argați... în afară de oamenii ce-i
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
forța motrice a apelor repezi de munte, se fasona materialul lemnos. Proprietarii sau posesorii ferăstraielor angajau de regulă câțiva lucrători pentru fiecare ferăstrău. În documentele relative la regiunea de munte găsim frecvent mențiunea: locuitorii „cînd nu au de lucru se îndeletnicesc cu tăiere de chereste pe la feresaie”. În statistica din 1860-62 se indică, pentru Moldova, un număr de 212 ferăstraie (dintre care unul acționat cu vapori) cu 457 de lucrători. Această cifră nu reprezintă nici pe departe numărul real de ferăstraie
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
ar putea suferi unele modificări în favoarea acestei din urmă categorii prin adăugarea țăranilor meșteșugari și negustori neînscriși în bresle, suntem convinși că concluzia noastră ar rămâne pe deplin întemeiată și chiar confirmată. Unii dintre țăranii înscriși printre birnicii orașelor se îndeletniceau cu agricultura dacă reușeau să ia în posesie un lot de pământ din moșia orașului, alții practicau cărăușia dacă își păstraseră boii, cei mai mulți însă lucrau vremelnic ca angajați „pe la unii și alții”. Iată, de pildă, cu ce se îndeletniceau cei
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
se îndeletniceau cu agricultura dacă reușeau să ia în posesie un lot de pământ din moșia orașului, alții practicau cărăușia dacă își păstraseră boii, cei mai mulți însă lucrau vremelnic ca angajați „pe la unii și alții”. Iată, de pildă, cu ce se îndeletniceau cei 61 de birnici veniți în despărțirea a III-a a orașului Iași între 1845-1851: 2 erau păzitori, 3 fanaragii, 4 sacagii, 2 cotigari, 2 ciocli, 9 chelari, 11 vizitii, 1 portar, 21 rândași, 2 argați, 1 slujitor la spital
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]