2,093 matches
-
toate celelalte personaje din român, si naratorul e implicat în poveste, moartea îl atinge și pe el. Faptul că descrierea crimei e lăsată pentru sfîrșit reprezintă, după părerea mea, o parodiere a altei convenții de român polițist. Termenul "parodiere" sugerează îndeobște asocierea cu umorul, de aceea va părea, poate, inadecvat aici. Dar e o parodiere, în măsura în care presupune utilizarea unei tehnici și distanțarea totodată de semnificația ei originară: în acest stadiu al românului, omorul nu mai poate fi deznodămîntul, și nici nu
O dragoste din crimă by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17806_a_19131]
-
Dinitoiu, observațiile Luminiței Marcu, interviurile și instantaneele lui Cristian Munteanu, Paul Cernat, Dana Gheorghe, Emilia David și "capul limpede" al lui Ion Bogdan Lefter. // Tot de la Tîrg Cronicarul a primit Facla literară, o revistă de 32 de pagini care costă îndeobște 10.000 de lei. În paginile 10-12 se află o anchetă care consemnează răspunsurile unor scriitori la întrebarea Cine este, în opinia dv., cel mai mare poet român de azi? Mulți dintre confrații noștri au curajul să și răspundă la
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17854_a_19179]
-
instinct politic infinit superior politicienilor de la putere o dovedește nu doar felul în care-și alege invitații, ci și locurile pe unde-și preumblă kintalele de populism. El a sesizat că, între orășeni și săteni - categoriile pentru care se dau îndeobște bătăliile electorale - există o impresionantă cantitate de burguri, de târguri măricele de care nu-i pasă nimănui. Aduse la viață, dacă nu chiar create, în vremea comunismului, aceste aglomerări rur-urbane sunt, în ele însele, radiografia unei tragedii naționale. însetat de
Fanții catodici by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17190_a_18515]
-
aduce, funcționează drept comentariu subtil, dar de o maliție extremă, asupra incoerenței și iraționalului dintr-o poveste de iubire. În felul acesta, universul narativ al lui Thomas Mann își relevă multele nivele, dar nu și le exhibă, cum se întîmplă îndeobște în proza contemporană, ci dimpotrivă, le conține, le strunește. Senzația cititorului e foarte bizară, de suspiciune și nedumerire dar și de docilitate. O tensiune din care se naște exemplar lectura atentă. Thomas Mann este un scriitor care știe să cultive
Calmul valorilor by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17185_a_18510]
-
sepulcral". Aviditatea și conștiința zădărnicie existenței, termeni aparent contrastanți, ce se potențează reciproc, alcătuiesc un cerc vicios: "Moartea bătrînei ca o explozie a răutății oamenilor - ori răutatea oamenilor ca o consecință a zădărniciei care li se oferă printr-o atingere îndeobște cunoscută dar mereu incredibilă cînd se petrece în proximitatea ta". Absurdul existenței în principiu este amplificat de dificultățile ei care se ivesc la tot pasul, constituind un soi de absurd la pătrat, notificat din nou în maniera lui Kafka: Un
Formele inadaptării by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17174_a_18499]
-
un anumit conflict, rezolvat, cel puțin stilistic, în favoarea celei din urmă. După studii temeinice și documentate, între care monografia despre Agârbiceanu, în descendența unui D. Popovici, Mircea Zaciu a trecut pe neașteptate la maniera critică și istorică a școlii bucureștene, îndeobște respinsă de școala clujeană, fără a-și trăda însă vocația de pedagog și de cercetător al izvoarelor. Spiritul transilvan a fost pînă tîrziu pentru Mircea Zaciu, care nu s-a despărțit niciodată de Cluj, însoțit de o ciudată nostalgie. Doar
Glose by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17189_a_18514]
-
Todea. însă și acestea au centrul de greutate în altă parte, iar nivelul profesional/intelectual al celor implicați direct în realizarea secvențelor de plastică este și el foarte diferit: emisiunea lui Iaru, deși situată cel mai aproape de fenomenul artistic, dezbate îndeobște probleme mai generale care nu sunt legate atît de evenimente, cît de politici, orientări și tendințe culturale, panoramarea lui Todea păcătuiește, cînd vine vorba despre arta plastică, de absența rigorii în ceea ce privește selecția evenimentelor, iar în cadrul emisiunii lui Cătălin Țârlea, în ciuda
O clipă de artă: Clip Art by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17216_a_18541]
-
eventualitatea ca dacă în România și în Rusia vin la putere regimuri de stînga ele să poată folosi un fir scurt, preexistent. Practic, postul de televiziune care a aruncat nada acestei dezbateri a fost Antena 1. Și cum se întîmplă îndeobște în România, dacă ceva se discută, atunci trebuie discutat în continuare, așa că subiectul s-a tot discutat. Dar tot în talk-show-uri. Acolo, alte televiziuni, firește, au adus alți invitați, pe o temă dată. Invitați care au exprimat puncte de vedere
Cînd firul e calul, dar calul nu e firul by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17222_a_18547]
-
la Sexy Club, Cristian Tudor Popescu alege comentarea consecințelor celui de-al doilea, ajungînd la un scenariu epistolar apocaliptic în care, potrivit editorialistului, prozator SF, fiul i-ar putea propune mamei, de ziua ei, un vibrator de uz intern și, îndeobște, bunele valori tradiționale ar fi în primejdie să dispară. De fapt, ADEVĂRUL, pe bună dreptate, nu obișnuiește să ofere cititorilor săi poze al căror loc e fie în tabloide fie în publicații de specialitate. Dar editorialistul ziarului are toată dreptatea
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17237_a_18562]
-
ultima Ioană rimează, ca două superproducții cu mii de figuranți. În prima Ioană - hollywoodiană - din istoria cinematografului (jucată de o celebră cîntăreață de operă a vremii, Geraldine Farrar) și datorată lui Cecil B. De Mille, în 1917, cronicarii au văzut, îndeobște, "un spectacol de mase cu funcție propagandistică (pro Aliați)"! Între aceste coperți, întîmplarea face ca nici unul dintre destul de numeroasele filme despre Ioana d'Arc să nu facă, într-adevăr, dată, indiferent de numele implicate (Robert Bresson, Otto Preminger, Michèle Morgan
Jeanne d'Arc în misiune SF by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/17217_a_18542]
-
trei) Globuri de aur și primit cu oarecare surprindere în Europa: cu toate că e produs de marile studiouri, el nu are nimic de made în Hollywood; cu toate că e marele favorit al viitoarelor Oscaruri, el nu prezintă acel grad de "comestibilitate" legat, îndeobște, de oscarizare; cu toate că e un film al Americii, el exersează o finețe analitică de tradiție europeană. (În paranteză fie spus, ferească Dumnezeu să le vină americanilor ideea să facă ei "filme europene"; dacă europenii, atunci cînd au pastișat filmul american
American Beauty by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/17286_a_18611]
-
ar fi să dau vina pe ignoranța sau antiintelectualismul insului cu pricina, la urma urmelor atît de comune atitudini pentru o țară fostă proletară. Însă atunci nu aș fi pus la inimă mărunta grosolănie, aș fi concediat-o așa cum procedăm îndeobște pe străzi sau în tramvaie, cînd facem eforturi să nu auzim palavrele vulgare ale celor din jur. Dar dacă, gîndul se strecura veninos în mintea mea oricum înfierbîntată de iritare și Reisefieber, dar dacă vameșul are pe undeva dreptate? Dacă
Întrebări complicate by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17324_a_18649]
-
categoria autorilor respinși se lărgește considerabil. Caragiale și Cioran, ca să rămânem la doar două ilustre exemple, n-ar avea ce căuta în nici un fel de comisie sau de colegiu. Mulți își pot pune și următoarea întrebare: cum se face că, îndeobște, coaliția mediocrilor se naște și funcționează la cote atât de înalte, de fierbinți, mai ales în momentele când sunt desfășurate stindardele cele mai mărețe, mai scumpe (patrie, popor, neam)? Răspunsul e relativ simplu: pentru că la umbra acestor mari idealuri nu
Cabala mediocrilor by Costache Olăreanu () [Corola-journal/Journalistic/17387_a_18712]
-
reportaj că spre o obiectivare salutara. Unor impulsuri structurale anafective, extrovertite, li se asociază astfel, după toate probabilitățile, presiunea mediului totalitar, care a coincis cu începutul activității lor. Nu doar simțindu-se altă făptura - situație pe deplin clarificatoare -, ci și, îndeobște plonjînd în atmosferă de aventură cvasiimpersonală a visului, Simona Popescu reflectă o insatisfacție difuza față de prezent, un proiect larvar al viitorului. Fiecare vis, afirmă Adler, tinde să creeze ambianța cea mai favorabilă unui scop îndepărtat". Sau cum spune, atît de
Poezia ca vis, visul ca poezie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17914_a_19239]
-
de "monument": el nu oferă pur și simplu o informație neutră, ci produce o amintire, marchează așadar un conținut viu, însuflețit cîndva, care nu ar putea fi perceptibil decît în măsura în care îl redescoperim sau îi păstrăm viața. Astfel, conchide autoarea, numim îndeobște monument orice artefact construit de o comunitate în scopul comemorării unui eveniment, individ, credința, riț, practic orice. În subsidiar însă, ceea ce presupune această etimologie este și ideea de versatilitate a monumentului, faptul că nu orice obiect construit cîndva poate fi
Între Petrarca Si Brunelleschi by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17975_a_19300]
-
pe la ștanduri sau care știu ce cărți au apărut în ultima vreme, dar care mărturisesc că mai au de citit cărți cumpărate înainte și rămase nedeschise din diverse motive. Poate că sînt prăpăstios, dar criza românului și a literaturii române îndeobște, ca și criza cărții, ascund efectele unei lupte inegale a cuvîntului tipărit în pagina de carte, cu cel tipărit la televizor.
Cuvîntul tipărit în două feluri by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/18018_a_19343]
-
și mă retrag la umbră/ miroase a lucruri îngropate de cîteva luni și scoase la vînt și umezeală/ miroase mult prea bine/ lucrurile care putrezesc îți dau pofta de viață" (Pe hol). Experimental și anafectiv (experiență că atitudine asumată e, îndeobște, o expresie a anafectivitătii), poetul caută locul zero al poeziei care e o goală înregistrare a lucrurilor. că o contabilitate care ar opera exclusiv cu zerouri: "Cînd intru în prăvălie văd întîi lada din lemn./ Mai era frig cînd au
Hiperbolă si litotă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18022_a_19347]
-
a urmărit fuzionarea ănationalismului burgheza și a ăpatriotismului socialistă în conceptul de ăinteres națională". Și Gheorghiu-Dej a izbutit să cointereseze politicii sale țările occidentale, pentru a se putea delimită de sovietici. A fost mai abil și siret decît se crede îndeobște. În replică, în 1963-1964, N.S. Hrusciov amenință România cu redeschiderea problemei transilvane și chiar cu o intervenție militară. Însă în 1964 Husciov este debarcat iar noua echipă conducătoare de la Kremlin abandonează proiectele punitive ale lui Hrusciov. Dej a învins din
Istoria noastră văzută de un analist străin by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18053_a_19378]
-
Eugenia Vodă NĂSTRUȘNICA idee: Moartea își ia cîteva zile de vacanță. Ce face ? Vrea să guste din deliciile vieții de muritor. Drept care, cea cunoscută îndeobște că o apariție (hidoasa) de Doamna cu coasă, își schimbă look-ul și intră într-o carcasa masculină cu un design superb (cel puțin dacă ar fi să judecăm după cota de isterie adolescentina pe care o declanșează la simplă
Moartea în vacantă by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/18106_a_19431]
-
obositor, adjectivul "multiplu", formulez și eu o ipoteză îndrăzneață: prefațatorul este, probabil, sociolog. Iertare sociologilor pentru această remarcă... N-am priceput deloc ce-nseamnă, în particular, a fi trădător, citind eseul lui Casamayor, ci doar am aflat că trădătorii sînt, îndeobște, inși cu un intelect foarte sofisticat, plasați în noduri centrale ale societății, avizi și capabili să obțină puterea. Și că, în fiecare din noi e un potențial trădător. Cine s-ar fi gîndit... Analiza semiotică pe care o face Traian
Arta neprofesionalismului by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17399_a_18724]
-
cultural într-un articol de lux. E vorba de prețul fizic. Există și un pret moral al cărții, care este, el, în scădere, în sensul că suporta concurență neloială a altor mijloace de informare și de instrucție. Acestea sînt lucruri îndeobște știute și care țin, pînă la un punct, de economia de piață. Subvenționarea cărții rămîne totuși inevitabilă și ea se produce în cazuri particulare. Ceea ce lipsește este însă o politică de carte, adică un sistem coerent de promovare a celui
Pretul cărtii by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17459_a_18784]
-
pentru a cerca rotundul lumii, fără să se lege bine, cu odgoane, de catarg? Calypso e prea subtilă și sofisticată. Ulise o părăsește, evitînd să fie părăsit. Pentru a merge înainte, treci, de regulă, pește cadavre. Sau așa se spune îndeobște. Cînd revii la matcă, dimpotrivă, e mult mai înălțător să (ai iluzia de a) fi rezistat tentațiilor. Măcar de a nu le fi sucombat cu totul. Dido se sinucide tot cam pe atunci, insă Calypso - nu; nici Nausicaa. Și atunci
Micul Print revine în Ithaca by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/17526_a_18851]
-
originale ale lui Lucian Blaga și că literatura turcă, evident mai rarefiata, i le-a absorbit, într-o traducere apărută la Istanbul". Emil Iordache propune comparația "bibliografiei" în chestiune cu o corabie abandonată de echipaj și cotropita de rozătoarele care îndeobște se ascund în cala. Dacă hîrtia era prea scumpă pentru reeditarea operei lui Eugen Lovinescu (în Jurnalul de dimineață, din 2 noiembrie 1946, a apărut o notă precum un S.O.S., exclamînd: N-avem hîrtie!), se găsea în schimb
"Literatura orizontală"(I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17533_a_18858]
-
fapt dincolo de mine. Împărăția cerului sau a infernului este în noi, cum se spune, dar numai respectând această condiție a recunoașterii înălțimii sau adâncimii ce ne depășește. Și aș vrea să închei cu un exemplu furnizat de operă unui autor îndeobște considerat producător de ficțiuni speculative: Ray Bradbury. Mă voi referi la povestirea lui "Cosașul". Ce se întâmplă aici? Un fermier constată că, secerând grâul, afectează un alt plan al realității și aduce astfel moartea a mii și mii de oameni
Literatura împotriva zilei by Dan Stanca () [Corola-journal/Journalistic/17547_a_18872]
-
un univers marcat de disperare mai degrabă decât unul dominat de peisaje idilice și nuduri voluptoase... Definesc un artist mereu gata să experimenteze, mai legat de Munch decât de confreria post-impresionistă - Van Gogh, Cézanne, Seurat - cu care numele său este îndeobște asociat. Ca și alți maeștri ai unei arte pline de subtilitate, ale cărei procedee sunt greu de controlat și cer ani de experiență, acest creator autodidact a intervenit masiv în procesul mecanic de reproducere, modificând suprafețe, folosind explicit imperfecțiuni accidentale
Evenimente la MoMA by Edward Sava () [Corola-journal/Journalistic/2508_a_3833]