433 matches
-
parțiala acoperire a dătoriilor fratelui meu. În mână i s-ar putea anunța cumcă, prin neasămănata bunătate a domnului ministru, s-au acoperit cheltuielele de înmormîntare și că banii trimiși de el, tatăl meu, s-au întrebuințat spre un scop îndestul de bun pentru memoria fiului său. De dătoriile cătră madame Lange și Betzhold i-am scris tatălui meu. V-am fost scris câte nenorociri, și pierderi bănești s-au grămădit în anul acesta asupră-i. Epistola ce v-o alătur
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
în decursul anului nu prea e cu putință din cauza împrumutărilor de cărți. Precum știți, biblioteca e compusă din mai multe donațiuni, cari acestea întrec cu mult averea bibliotecei vechi. O contopire a acestora este dar necesară, deși ordinea e altfel îndestul de mare. Eu nu m-am simțit defel atins de scrisoarea lui Brockhaus, după cum credeați, ci am văzut numai că el n-a ținut cont de articolele nouă ce i le-am fost trimis și nici de cele modificate, ci
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
și-o espune c-un fel de însuflețire. În limbi e slab; li cunoaște gramatica dar îi lipsește copia verborum. Candidatul Hasnaș Ioan, absolvent al cl. V la Liceul Național din Iași, are, după cât se vede în tezele înscris, cunoștințe îndestule și întemeiete, dar metodul său de propunere orală e departe de aceea a candidatului Ionescu. Vrând a fi esplicit, el repetează de mai multe ori aceeași idee, fără ca în variantele cu care-o îmbracă să fie mai clar. Poate că
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
director al Școalei Primare de Băieți N-o II din Tătărași, subsemnatul, fără a voi să prejudece definitiv cestiunea, are onoarea a vă comunica următoarele: Persoana în cestiune a absolvit Liceul Național din Iași; inteligență de mijloc, zel și aptitudine îndestule; cunoștințe îndeajuns, purtarea în societate fără imputare; iar ce se atinge de viața sa privată, se zice că ar fi cam necumpănit în cheltuieli. Revizor școlar: M. Eminescu Domniei sale Domnului Ministru de Culte și Instrucțiune Publică 57 ROMÎNIA INSPETORATUL ȘCOLAR
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
de toată lauda. Celelalte clase, conduse nu poate atât de metodic, dar totuși cu destulă aptitudine și sârguință, promit rezultate satisfăcătoare. Nu tot atât de bună a fost impresia pe care mi-a făcut-o școala de fete. Clasa a II-ua e îndestul de tare în citire, nu însă și în scriere. Cât despre clasa a III-ea, unde predă însăși directoarea, d-na Sion, am constatat, cu părere de rău, că atât caligraficește cât și ortografic toată clasa (compusă din 8 eleve) e
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
și-ți mărturisesc că mi-e dor de tine ca și ție de mine. De pe acum am aranjat deci, și aranjamentul e definitiv, că până la sf. Dumitru mă mut în Podu Mogoșoaii în două-trei odăi unde ai să ai loc îndestul // și unde o să am și eu loc și timp pentru zile nebune. De la sf. Dumitru încoace știi că e treaba ta să alegi cum ți-o plăcea ție. De-atunci intru paj și cavaler șervet pentru perpetuitate în suita M.
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
pururea mișcate. Dar, abia de două zile aici, n-am văzut-o în toate fețele - căci ea e schimbăcioasă la coloare și în mișcări, de unde unii autori o și compară cu femeia. Costanța sau Chiustenge este un mic orășel, dar îndestul de frumos. Nu are a face deloc cu Rusciucul. Casele au oarecare eleganță în clădirea lor, căci piatra e ieftină aci și clădirile sunt din piatră patrată, iar primăria, de când stăpânesc românii și există un consiliu comunal, a făcut foarte
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
sânt deloc în stare să-mi dau seamă de boala cumplită prin care am trecut, nici de modul în care am fost internat aici în ospiciul de alienați. Știu numai atât că boala intelectuală mi-a trecut, deși fizic stau îndestul de prost. Sânt slab, rău hrănit și plin de îngrijire asupra unui viitor care de-acum înainte e fără îndoială și mai nesigur pentru mine decât oricând. Ceea ce-aș voi să știu de la tine este daca cărțile și lada
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
în organul d-tale de publicitate n-ar strica. Primește salutările mele cele mai cordiale, cu care rămân al d-tale credincios prieten. M. Eminescu 217 [ALEXANDRU VLAHUȚĂ] Mănăstirea Neamțului, ianuarie în 26 - 1887 Dragă Vlahuță, Nu te pot încredința îndestul cât de odioasă e pentru [mine] această specie de cerșetorie, deghizată sub titlul de subscripție publică, recompensă națională etc. E drept că n-am bani, dar aceasta e departe de a fi un motiv pentru a întinde talgerul în public
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
încît intrarea e de-afară de-a dreptul în clas. În acest clas se păstrează curechiul notariului. Daca în decurs de 48 ore nu se va rehabilita învățătoriul în locuința sa firească și nu se va aproviziona școala cu lemne îndestule, ca să poată funcționa în toată regula, domnul învățător va raporta revizoratului școlar, ca acesta să ia măsurile necesare pentru a se avertiza primariul. D-nul învățator e îndatorit a comunica o copie de pe această nota de inspecție d-lui primar
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
Rim . . . X-ai idee ce rău a fost bolnav! ... Ce bine îmi pare că te văd! . . . E nepoata mea, adaogă abia la urmă, și poate numai fiindcă nepoata luase un aer dârz. ,, Ce fel ele nepoată!" gândi Mini, nu încă îndestul de liniștită. Intră apoi în primul vestibul, perfect ordonat ca vestiar. Antreul ocazional, mobilat din nou, strălucea de curățenie. Uși înalte, uleiate cu roz și cu dungi aurii supărătoare, stau închise, afară de aceea a biroului unde intrară. In birou erau
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
însă mai departe minciuna, minciuna a toți trei; dar acum îi era cel puțin îngăduit să zacă în voie. Patul îl trăgea la o lene mare, plăcută. Era o binefacere nouă, care atâta timp îi fusese refuzată. Niciodată nu cunoscuse îndestul de bine odihna patului. De s-ar fi putut repauza mai mult în copilărie, nu s-ar fi înfundat acum, acolo, în somierele moi, așa de des. Mama lui nu băga niciodată de seamă când era mai palid sau ușor
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
fi voit să împiedice șuieratul sirenelor și vâjâitul mașinelor, dar Marcian găsea în ele nu numai amuzamentul unui copil mare pentru o mare jucărie, dar și anume armonii noi, foarte interesante pentru urechea lui de compozitor. Nu simfonia motorului, speculată îndestul de muzica modernă, ci unele elemente de sonorități, unele combinații de sunete, unele ecouri și rezonanțe ce-1 pasionau în chip particular. Trecând în revizie întreaga instalație pentru a o arăta oaspeților, ziua aceea fusese o adevărată luare în posesie
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
pe haină, de puțină zăpadă afânată. Reintră în garaj. Cu intenția de a se scutura de țâra de zăpadă de pe haină și a-și lua lopata,în a cărei coadă să se sprijine,în drumul către casă. Nu se scutură îndestul, când, se pomeni cu dese și puternice bătăi în ușa garajului și cu apostrofări de tipul: deschide! Ușa, deschide-o, repede, că suntem poliția, jandarmeria și pompierii! Deschise. Șase lungani, cu mască pe figură, pătrunseră, ca vandalii, peste el. Hai
Blândeţea by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/672_a_1240]
-
și rare. Despre Sigini, care locuiau in Banat lângă Dunăre, Tracii știu să spună lui Herodot relațiuni adevărate (IV, 9); iar despre Agatirși nu, pentru că erau despărțiți de ei prin toată lățimea Munteniei. Din toate cele spuse s-a demonstrat îndestul că Sciția se întindea înspre partea ei cea mai apuseană, către nord, până la Carpații Munteniei si că dincolo de acești munți, în Transilvania de astăzi locuia poporul Agatirșilor. După Agatirși Herodot numește ca al doilea popor mărginaș al Sciților pe acel
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
un răsunet despre nopțile cele lungi ale polurilor. Cauza acestei mai de aproape cunoștinți cu nordul provine, după cât credem, din relațiunile comerciale ce le aveau cu acele regiuni, mai ales din comerțul cu blănuri. Toate aceste împrejurări pot să explice îndestul cum se face de Carpații nu «sunt pomeniți in Herodot. Despre râuri istoricul grec ne vorbește dimpotrivă îndestul de pe larg. El amintește, pe lângă altele ce nu ne interesează, Istrul (Dunărea) și Tirasul (Nistrul), apoi câțiva afluenți ai Istrului, care trebuie
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
credem, din relațiunile comerciale ce le aveau cu acele regiuni, mai ales din comerțul cu blănuri. Toate aceste împrejurări pot să explice îndestul cum se face de Carpații nu «sunt pomeniți in Herodot. Despre râuri istoricul grec ne vorbește dimpotrivă îndestul de pe larg. El amintește, pe lângă altele ce nu ne interesează, Istrul (Dunărea) și Tirasul (Nistrul), apoi câțiva afluenți ai Istrului, care trebuie să ne ocupe mai de aproape, ca unele ce curg prin țările noastre. Locul cel mai important din
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
pustietățile lăuntrice ale țării lor, unde Alexandru nu voi să-i urmărească. Chiar pe timpul lui Lizimac, armata acestuia este nevoită să se dea prinsă din cauza lipsei de hrană, ceea ce rar se întâmplă într-o țară agricolă și așezată, dar este îndestul de firesc lucru în una locuită de un popor a cărui avuții de căpitenie sunt turmele de animale. Potrivit cu această stare a Geto-Dacilor în primele timpuri ale așezării lor la nordul Dunării găsim notați în scriitorii contemporani, care par a
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
au obiceiul de a lupta cu paharul ca și cu armele, fiind oameni foarte dedați la băutură. Boerebiste organizatorul statului Dacilor pune un frâu acestei patimi necumpătate, ordonând Dacilor, prin organul profetului Deceneus, ca să stârpească viile, de care ordin, lucru îndestul de extraordinar, Dacii ascultară. Din industriile agricole se pare că Dacii nu cunoșteau morile mecanice, cu apă sau vânt; căci Ovid, care a fost în țara Geților, în surgun la Torni, spune despre femeile gete că « în loc de lână ar frânge
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
rudimentară și dovedește deci puțina dezvoltare a acestei industrii, care niciodată nu s-a înălțat la ei până la forme estetice. Despre comerțul pe care Dacii îl făceau încă din timpurile ante-romane, cu deosebitele popoare ale lumii vechi, putem culege indicii îndestul de sigure din monezile aflate pe pământul Daciei și care datează din vremile mai vechi decât cucerirea romană. Pe lângă monezile dace bătute într-un chip cu totul grosolan dintr-o amestecătură de aur și de argint, având ca efigie figura
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
Albania). În sfârșit s-au mai găsit monezi de bronz din Corcira, Panormus din Sicilia, Scodra (Scutari), Issa (insulă în marea Adriatică lângă coasta dalmatină), Hiponium din Brutium, Cizic, din aceste din urmă 15 la Galați. Comerțul Daciei era deci îndestul de întins, deși nu trebuie conchis numai decât de la aflarea unei monezi la relații cu poporul căruia acea monedă aparține, întrucât se putea ca unele monezi străine să fi venit în Dacia prin popoarele acele cu care Dacii erau în
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
copilului său. Mai departe ea urmează: «și cu toate aceste, reînnoit în ființa ta, tu trăiesti în câmpiile Elisee. Așa este decretat de zei să trăiască sub formă eternă acela care a binemeritat de lumina divină.» Din toate aceste rezultă îndestul că Tracii, având ca zeul lor național pe Sabazius, care nu era altul decît Dionisos, și că acest zeu fiind cel mai în onoare la ei, urma numaidecât ca nota caracteristică din cultul acestui zeu, ideea nemuririi, să fie mai
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
toate mizeriile omenești care-l așteptau. La moartea însă a unuia din concetățenii lor, ei se dedau dimpotrivă veseliei, îi acoperea cu pământ în mijlocul glumelor și-l fericea de a se fi sfârșit, fiind mântuit de relele acestei vieți.» Este îndestul de curios că un atare obicei se regăsește astăzi la Românii din Macedonia, căci «la botezul unui prunc, femeile bătrâne plâng, având în vedere nefericirile ce îl așteaptă în viață, după ce se face om.» Un asemene obicei este atât de
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
asemene obicei este atât de caracteristic încât nu ne îndoim că el este o rămășiță de la Traci, peste care se așternu mai târziu pătura Românilor din Macedonia. Obiceiul arătat nu se regăsește la Românii de la nordul Dunării, ceea ce ar fi îndestul de extraordinar, în cazul când Românii de aici ar fi niște emigranți veniți de peste Dunăre. Ce a devenit oare religiunea nemuririi la poporul Dacilor ? Fără îndoială că ea a fost primită și de poporul lor, poate încă de pe când trăia
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
Dunării se făcea spre a o pune să plătească dări. Al doilea că și la nordul Dunării, ca și la sudul ei, Geții erau împărțiti într-o mulțime de triburi, cu regii lor deosebiți, și numărul acestora trebuie săfi fost îndestul de mare, deoarece se găsesc mai mulți regi într-o sută de mii de oameni. În sfârșit din faptul că Plautius eliberează pe fratele regelui dac din mâinile Geților se vede că dezbinarea acestor două popoare, întâmplată după moartea lui
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]