433 matches
-
că serata muzicală va avea și de astă dată succesul pe care l-a avut în trecut. [18 martie 1877] CONCERTUL FRIEMANN Alaltăseară era să fie acest concert, însă d. Friemann au renunțat de a-l da, pentru că nu venise îndestul public. Într-adevăr, afară de câțiva statornici iubitori de muzică (precum prințul Gr. Sturza, consulul imp. rusesc, dr. Otremba și alți câțiva domni) nu mai venise aproape nimenea. Cauzele acestei lipse de succes se sustrag de la apreciația noastră, dar, pentru cei
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
numai prin puternicul amor pentru contele Sapieha. D-na Conta a jucat cu simțământ și naturalitate pe Olga, iar d. Manolescu a fost de astă dată mult mai bine înrolul de amorez, decât în alte piese și au avut momente îndestul de frumoase. Nezicând pîn' acum decât bine despre reprezentația de joi, vom trebui să rugăm totuși pe directorul de scenă ca să evite de-a da roluri, secundare chiar, în mâna a persoane cari, prin câteva șiruri vorbite rău, compromit succesul
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
mai mult de treizeci de lăzi au plecat pîn' acum din București. Nu mai vorbim de răstălmăcirea plină de ură care se dă fiecărui cuvânt ieșit din gura Domnitorului sau a demnitarilor statului. Nouă ni se pare că sunt mijloace îndestule în contra acestui abuz de fantazie a corespondenților străini. Dacă suntem odată în stare de război, ar trebui ca toate scrisorile adresate în străinătate să se deie deschise la poștă, iar cuprinsul lor să fie controlat de organe discrete ale poliției
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
popoarelor din valea Dunărei de Jos. [29 mai 1877] CONCERT ["VINERI SARA... "] Vineri sara d. Th. Micheru a dat concertul său în sala palatului administrativ. Succesul său artistic nu mai trebuie să-l punem în relief de vreme ce publicul iașan cunoaște îndestul atât talentul, cât și îndemînarea tânărului artist întru mânuirea instrumentului său. Se vede că din cauza deselor reprezentații de beneficiu, concertul de vineri au fost puțin vizitat. [29 mai 1877] ["DUPĂ CÎT AUZIM... După cât auzim d-nii: princ [ipele ] Dimitrie Ghica, Ion
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
meseriile părinților, ci s-a prefăcut toată în amploiați și în persoane ce fac politică înaltă, pun toate țările Europei la cale și aspiră de-a deveni ministri, o glorie ușor de ajuns la noi, unde mai nu e om îndestul de mărginit pentru a nu putea deveni deputat sau ministru sau orișice. Dar alături cu boierirea tuturor se întinde din ce în ce mai mult sărăcirea tuturor, care devine cu atât mai simțitoare cu cât esportul productelor agricole scade prin concurența producției americane și
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
administrative. Otărîrea comisiunei administrative a fost luată după un raport al unui vestit inspector școlar anume Rethi Lajos. Comisiunea au trecut cu fuga peste acel raport, decretând desființarea școalei. Sunt numai două posibilități: Sau că marele inspector școlar nu cunoaște îndestul condițiunile de esistență a școalei și astfel a făcut un raport necorect, ceea ce nicidecum nu i-ar fi spre laudă, iar comisiunea a adoptat cu ușurință vederile inspectorului, sau că inspectorul le cunoaște toate b e, dară cu putere discreționară
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
de o lumină stranie și nemaivăzută. Călugării coborâră într-un șir treptele chiliilor, unul deschise ușa bisericii... în aceea clipă clopotul tăcu și în biserică era întuneric des. Candelele pe mormântul lui Vodă se stinseră de sine, deși avuse untdelemn îndestul. A doua zi portretul voevodului Moldovei era atât de mohorât și de stins, încît pentru păstrarea memoriei lui un călugăr ce nu știa zugrăvia, au făcut copia ce există astăzi. Aprinde-se-vor candelele pe mormînt? Lumina-se-va vechiul
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
că joacă pe scena română și că este contagios pentru oameni nedezvoltați în sensul d-sale, un pericol mare după cum vom vedea mai târziu. Formal vorbind d-nialui are câteva calități nediscutabil[e]: 1) o mască foarte îngrijită 2) mișcări fizice îndestul de plastice și precum se vede studiate 3) își învață rolurile, ceea ce nu se poate susținea despre mulți din ceilalți. Sub un regisor bun, d-nia lui ar fi un actor [bun, dar] astfel, lăsat în voia manierelor sale cam ciud
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
putut suporta neatinsă veninul discompuitor al stîrpiturei din Fanar? Pe de altă parte fost-au clerul vrodată atât de cult în țara noastră încît să nu se lase îmbrîncit afară din viața publică prin un singur edict? Fost-au breslele îndestul de puternice ca să reziste desființării lor? Nu, nici una din clasele pozitive moștenite în forma {EminescuOpIX 481} în care le păstrase evul mediu n-au fost înstare să reziste erei "înnoiturelor" și a importului de legi și instituții din Paris. S-
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
Viena, în 14 iuniu 1871 Pentru comitet: ca mai sus APEL Cătră junele române Surorilor! A venit momentul ca junimea română să manifesteze conștiința unității sale naționale; a venit momentul ca junimea română să o zică în fața lumei că e îndestul matură spre a-și cunoaște chemarea sa socială în Orientul Europei. Au trecut timpurile fierului; au trecut era puterei brute: pe stindardul junimei române este azi numai una deviză: cultura. Cu ocaziunea serbării întru memoria lui Ștefan cel Mare, junimea
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
Rugăm deodat stimatele redacțiuni române de a sprijini cauza serbării. Comitetul 48. R: V. Bumbac Vice-președinte Ioan Slavici. secretar; A: Vice-președinte, V. Bumbac m. p. secretar, Ioan Slavici m. p. 49. R: manifeste 50. R: o. lipsește 51. R: națiunea română e îndestul de matură. 52. R: sa, lipsește 53. R: este numai un cuvânt 54. R: junimea română academică, și cu ea lipsește 55. R; o espresiune unanimă, 56. R: d-a se 57. R: actul, mai repețim, trebuie să fie produs
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
băut ni se pare lesne de realizat, canalizarea orașului Cernăuți ar prezenta, din contra, atâtea greutăți tecnice de realizare încît [se] mai poate ca foloasele aduse să nu corespundă cu sacrificiile făcute. Se va putea crea oare raza de apă îndestul de puternică ca să hrănească canalele de curățenie ale unui oraș care e atât de sus asupra nivelului râurilor din apropiere? Îndealtfel insalubritatea acelui oraș e desigur de atribuit mai mult unui soi oarecare de locuitori și lipsei private de îngrijire
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
nu de tine pe care naivitatea ar putea să te facă să te simți - din eroare - mândru, ci de ea însăși, dovada certă a simțului practic și egocentrist, prezentat sub haina generozității, printr-o instinctivă știință a disimulării, chiar dacă nu îndestul perfectă totdeauna. Conversația cu ea era, oricum, o plăcere, vorbeam amândoi de la înălțimea unui podiș, iar norii, foarte aproape, treceau printre noi sfâșiindu-se de umerii și capetele noastre. - Da, domnule judecător, aveți o profesiune foarte interesantă. Se interpuse râsul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1887_a_3212]
-
a istoriografiei române contemporane, cunoscut în țară și peste hotare, grație unei opere de amploare în domeniul istoriografiei și a teoriei istoriei. Prin întreaga sa activitate, dl. Zub a contribuit substanțial la înaintarea cunoașterii istoriei în teritorii ce nu erau îndestul defrișate. Cercetările efectuate de domnia sa în aria istoriei istoriografiei au integrat scrisul românesc în marile curente ale istoriografiei universale. Până la dânsul, nimeni nu a luminat capitolele fundamentale ale istoriografiei române. Principala sa contribuție trebuie căutată în stabilirea concordanțelor istoriografiei române
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
academiile din cinstitul oraș al Mizilului”; de aici „cumplita (lor) superficialitate în toate cestiunile”. Și diagnosticul: „lipsa de cultură e egală cu lipsa de moralitate”, căci „imoral este... fiecare ce se-nsărcinează c-o afacere pe care n-o pricepe îndestul de bine” (Eminescu, 1977b, p. 129). Deși cultura „e mărginită la individ”, la dezvoltarea persoanei („cultura unui om nu are alt scop decât ca tocmai el să fie cult”), iar știința are un „scop general”, materializat printr-o „realizare obiectivă
[Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
aceste „găoci de ouă”? Sunt visurile unui cărturar care, „lucru rar, nu e un dezertor dintre ai săi”, nu s-a „îndulcit la pânea albă a slujbelor”, ci, „cu o îndârjire și o statornicie pe care nu le putem lăuda îndestul, se devotează unei opere nobile, deschizând drum nou tuturor celor care vor să slujească aproapelui lor, fratelui lor”. Acest „bine pe care să-l săvârșească domnia sa” nu e însă și bine primit de autorități. Pentru că „strică rânduielile”, pentru că nu pornește
[Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
experiment, introducând între științele și pe cele experimentale: "După ce am enunțat principiile fundamentale ale științei latinilor, în măsura în care pot fi găsite în limbaj, matematică și optică, doresc să dezvolt acum principiile științei experimentale, deoarece fără experiență nimic nu poate fi cunoscut îndestul"144. Pornind de la aceste concepte privind știința experimentală putem să considerăm că începuturile modernității se află în acest mod de a privi cunoaștere și prin atitudinea, condamnată de către biserică, a lui Roger Bacon, începe să se dezvolte un altfel de
[Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
încît nu simțim presiunea nici uneia. Însă trebuie să ne menținem în această poziție de echilibru. Fie că ne preocupă prea mult muzica, că facem eforturi, adesea prost răsplătite, pentru a o înțelege, fie că, chiar asistînd la concert, nu uităm îndestul neplăcerile și grijile pe care am fi vrut să le lăsăm în grupul din care venim, exterior față de societatea muzicienilor, pierdem acest sentiment de libertate. Este aceeași muzică pe care ați ascultat-o altă dată, dar ea nu mai produce
by MAURICE HALBWACHS [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
și rare. Despre Sigini, care locuiau in Banat lângă Dunăre, Tracii știu să spună lui Herodot relațiuni adevărate (IV, 9); iar despre Agatirși nu, pentru că erau despărțiți de ei prin toată lățimea Munteniei. Din toate cele spuse s-a demonstrat îndestul că Sciția se întindea înspre partea ei cea mai apuseană, către nord, până la Carpații Munteniei si că dincolo de acești munți, în Transilvania de astăzi locuia poporul Agatirșilor. După Agatirși Herodot numește ca al doilea popor mărginaș al Sciților pe acel
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
un răsunet despre nopțile cele lungi ale polurilor. Cauza acestei mai de aproape cunoștinți cu nordul provine, după cât credem, din relațiunile comerciale ce le aveau cu acele regiuni, mai ales din comerțul cu blănuri. Toate aceste împrejurări pot să explice îndestul cum se face de Carpații nu «sunt pomeniți in Herodot. Despre râuri istoricul grec ne vorbește dimpotrivă îndestul de pe larg. El amintește, pe lângă altele ce nu ne interesează, Istrul (Dunărea) și Tirasul (Nistrul), apoi câțiva afluenți ai Istrului, care trebuie
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
credem, din relațiunile comerciale ce le aveau cu acele regiuni, mai ales din comerțul cu blănuri. Toate aceste împrejurări pot să explice îndestul cum se face de Carpații nu «sunt pomeniți in Herodot. Despre râuri istoricul grec ne vorbește dimpotrivă îndestul de pe larg. El amintește, pe lângă altele ce nu ne interesează, Istrul (Dunărea) și Tirasul (Nistrul), apoi câțiva afluenți ai Istrului, care trebuie să ne ocupe mai de aproape, ca unele ce curg prin țările noastre. Locul cel mai important din
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
pustietățile lăuntrice ale țării lor, unde Alexandru nu voi să-i urmărească. Chiar pe timpul lui Lizimac, armata acestuia este nevoită să se dea prinsă din cauza lipsei de hrană, ceea ce rar se întâmplă într-o țară agricolă și așezată, dar este îndestul de firesc lucru în una locuită de un popor a cărui avuții de căpitenie sunt turmele de animale. Potrivit cu această stare a Geto-Dacilor în primele timpuri ale așezării lor la nordul Dunării găsim notați în scriitorii contemporani, care par a
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
au obiceiul de a lupta cu paharul ca și cu armele, fiind oameni foarte dedați la băutură. Boerebiste organizatorul statului Dacilor pune un frâu acestei patimi necumpătate, ordonând Dacilor, prin organul profetului Deceneus, ca să stârpească viile, de care ordin, lucru îndestul de extraordinar, Dacii ascultară. Din industriile agricole se pare că Dacii nu cunoșteau morile mecanice, cu apă sau vânt; căci Ovid, care a fost în țara Geților, în surgun la Torni, spune despre femeile gete că « în loc de lână ar frânge
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
rudimentară și dovedește deci puțina dezvoltare a acestei industrii, care niciodată nu s-a înălțat la ei până la forme estetice. Despre comerțul pe care Dacii îl făceau încă din timpurile ante-romane, cu deosebitele popoare ale lumii vechi, putem culege indicii îndestul de sigure din monezile aflate pe pământul Daciei și care datează din vremile mai vechi decât cucerirea romană. Pe lângă monezile dace bătute într-un chip cu totul grosolan dintr-o amestecătură de aur și de argint, având ca efigie figura
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
Albania). În sfârșit s-au mai găsit monezi de bronz din Corcira, Panormus din Sicilia, Scodra (Scutari), Issa (insulă în marea Adriatică lângă coasta dalmatină), Hiponium din Brutium, Cizic, din aceste din urmă 15 la Galați. Comerțul Daciei era deci îndestul de întins, deși nu trebuie conchis numai decât de la aflarea unei monezi la relații cu poporul căruia acea monedă aparține, întrucât se putea ca unele monezi străine să fi venit în Dacia prin popoarele acele cu care Dacii erau în
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]