772 matches
-
verde și frumos întotdeauna: iar din rășina lui să fie făcută tămâia ca lucru sfânt. (L.Magdan, 2006:4). În casele gospodarilor creștini, beculețele aprinse ale Pomului de Iarnă se sting și se aprind ca o pâlpâire a vieții. Mesele îndestulate cu bucate, în mijlocul cărora lumânările sfârâie, licărind, așteaptă venirea celor dragi și sosirea urătorilor. Postul Nașterii Domnului s-a încheiat. O lume curată sufletește așteaptă, an de an, cu mare bucurie, florile dalbe de măr. Florile albe de măr sunt
OBICEI ŞI SENS ÎN RITUALUL DE ÎMPODOBIRE A BRADULUI ÎN AJUNUL CRĂCIUNULUI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1441 din 11 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/372750_a_374079]
-
de pocăință; și mărturisirea cu lacrimi a păcatelor, și căința sau părerea de rău pentru încălcarea poruncii și părăsirea casei părintești, precum și hotărârea de a se îndrepta, de a se întoarce la casa la care, conform propriei sale mărturisiri, era îndestulat de toate. Ca și Zaheu vameșul, el își elaborează singur canonul cerând să fie primit nu ca un fiu ci „ca pe unul din argați”. Acestea sunt momentele sau treptele adevăratei pocăințe. Ne-am putea întreba: Avea nevoie tatăl din
CÂTEVA REFERINŢE MORAL – SPIRITUALE ŞI DUHOVNICEŞTI – EDUCATIVE CU PRIVIRE LA PILDA/PARABOLA FIULUI RISIPITOR – EVANGHELIA DE LA LUCA – CAP. 15, VERSET. 11-32… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1497 din [Corola-blog/BlogPost/374624_a_375953]
-
-te iubire a Iubirii Divine, Bucură-te dragoste de aproapele; Bucură-te nădejde a nădejdilor, Bucură-te har sfințitor, Bucură-te Sânge al lui Hristos, căci ai mântuit setea nepotolită din suflet; Bucură-te Trup al lui Hristos, căci ai îndestulat foamea păcătoșilor; Bucură-te Sfântă Euharistie, hrana păcătoșilor; Bucură-te belșug de mântuire, Bucură-te roadă în pârg a credinței; Bucură-te Floare albă care împodobești Altarul Fecioarei; Bucură-te triumf al harului sfințitor; Bucură-te Evanghelia păcii și pavăza
EXULTATE, JUBILATE! ALELUIA! LITANIE DE BUCURIE ŞI SLAVĂ LA ÎNVIEREA DOMNULUI NOSTRU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1205 din 19 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/374681_a_376010]
-
la adresa vacarmului cu care se confrunta în fiecare dimineață, încă de la ivirea zorilor. Adormise mult după miezul nopții, când terminase de citit ultima carte. Ziua nu îi era cu putință să se dedice pasiunii ei și era nevoită să-și îndestuleze sufletul avid de lectură, numai la ceas târziu de noapte, când toată familia se abandona în brațele lui Morfeu și când încetau solicitările neîncetate ale mamei, care nu mai prididea cu treburile casei. O fată de 17 ani ar fi
CAPCANA DESTINULUI de SILVIA GIURGIU în ediţia nr. 2176 din 15 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375651_a_376980]
-
sau legală, și astfel se situează în conflict cu semenii și justiția. După cum aflăm de la Epicur, cel numit de Arthur Schopenhauer „marele învățător al fericirii”, există trei clase de trebuințe omenești: 1) Cele firești și necesare, adică cele care, nefiind îndestulate, produc durere: hrana și îmbrăcămintea. (N.B. Adăpostul nu a fost menționat de filosoful antic, dar consider că el face parte din această primă categorie.) 2) Cele firești dar nenecesare, așa ca trebuința sexuală. 3) Cele care nu sunt nici firești
PREZENTUL de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1917 din 31 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369212_a_370541]
-
papagalicește mii de mii de cuvinte, coteriile politice, ce primesc și bun și rău, numai de-ai lor să fie, uzurparea de reputațiuni lesne de operat în mijlocul unui popor incult, câștigul fără muncă, deci imoral, al nulităților cari au impertinență îndestulă de a se impune, sistematica lăudare a mediocrităților de către camaraderii, glorificarea răului și absoluta paralizare a celor buni de a putea, prin acest zgomot de iarmaroc, să demaște acest bal mascat de panglicari și de negustori de vorbe. Merit? Există
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
ne descopere din cele mai îngrozitoare. Deci în anul 1879 numai au ieșit din țară 16 milioane mai mult decât au intrat. În cursul acestui an averea publică a României s-a împuținat cu 66 milioane. Producerea noastră nu mai îndestulează cheltuielile ce le facem. Capitalul național se micșorează. Ajungem la inanițiune, adecă la sleire, la istovire deplină. Situațiunea e grea, perspectiva din cele mai îngrozitoare. Ei bine, această perspectivă din cele mai îngrozitoare datează, o repetăm, de la venirea la putere
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
partidului că nimeni nu are o idee clară despre starea visteriei. E o dezordine, e un caos în gestiunea financiară pe care Ercul, curățitorul grajdurilor regelui Augias, n-ar fi în stare să le limpezească. Lipsele momentane ale tezaurului se îndestulează cu cârpeli momentane, dar din cârpeală în cârpeală lucrul a ajuns mai mult ață decât față, încît trebuie, de pe-o zi pe alta, să se descopere. Ce le rămâne dar patrioților pentru a scuza o nouă cerere de {EminescuOpXI
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
politica lui; că, la ultima votare, baba "s-a pitit" pe lîngă urna de vot și tot nu l-a votat pe Iliescu; și, catîrcă în opțiunea ei, dusă a fost de la casa fanaticului iliescian; casă pe care el o îndestulase cu de toate. Și, în timp ce gazda Surprizelor rîdea cu rujul pîn' la urechi de corecția aplicată babei de către ilician, gîndul m-a dus, reconfortant, spre babă... pe unde i-or mai fi sclipind, biata, ochii... Pariu-mi fiziognomic-electoral operează și
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
închise faptul continuă să se producă. Ușile închise ale atelierelor, ușile închise ale caselor cu blazon. Ultimul dezmăț s-a consumat demențial sub Ceaușescu, iar dispariția totală a genului, azi, e, probabil, purgatoriul ce se impunea unei categorii extrem de harnice, îndestulată cu de toate cele căzute de la masa căpcăunului. De suspectat însă tagma, dacă nu cumva, așa, pocăită, continuă să asude la gen. Deși pare că totul a murit în materie, aflăm din cînd în cînd că budoarul cutărui baron local
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
Tarcău, unde intenționa să așeze fabrica etc. Înființarea acelei întreprinderi ar fi fost, după părerea lui Mihalic de Hodocin, primul pas către „întrunirea unei societăți pentru înființarea unei fabrici de fier, pentru țară neapărat trebuitoare, pentru care iscălitul au descoperit îndestulă câtime de fier - piatră, de calitate foarte bună, în acele locuri”. Cererea lui Hodocin a fost acceptată. I s-au fixat anumite obligații în legătură cu furnizarea prafului de pușcă către stat și i s-au avansat în contul lefii sale de
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
și răspunsul la acțiunile bulgarilor. După ce îl înfățișa pe țar ca „ocrotitor” al românilor, a căror „politicească ființă” urma să fie decisă prin tratate, deci nu pe altă cale, proclamația invită pe „locuitori” „a ajutora mișcările armiei și a o îndestula pre ea la cele neapărate trebuințe”, precizând că „supunerea stăpânilor, uitarea împărecherilor celor pierzătoare, care s-au născut din anarhie, jertfirea cu toate interesurile sale binelui celui de obște, acestea sunt îndatoririle care se pun asupra voastră”. Istoricul bulgar Hristo
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
vlaga lîngă el, Părinții-au fost căzut. Nu mult zăcură; năluca lui Urthona găsi ale genunii ierburi. Frecînd tîmplele 143 lor, le reînsufleți; nu scriu aicea 175 Toate tînguirile, dar toată viața lor de-apoi fost-a tînguire. Cînd fură-ndestulați cu jale se-ntoarseră napoi la Golgonooza, Pe drumul Dranthon-ului144 Enitharmon simți-n străfund poartă Inimii sale luminoase brusc deschizîndu-se și închizîndu-se din nou cu groaznică durere. În inima-i Vala-ncepu iar să prindă viață în hohote de plîns; 180
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
Prietenia: „Tu Îmi ești de-ajuns”; și, destul de des: ,,Tu mă consolezi”. În ce privește orgoliul, el e tăcut. Un spirit strălucit spunea despre orgoliu: ,,E un rege singuratic, trândav și orb”. Vanitatea are un univers mai restrâns decât al iubirii; ceea ce Îndestulează iubirea, ei nu Îi mai e de-ajuns. E și regină, așa cum orgoliul e rege; dar ea e Înconjurată de lume, mereu pusă pe fapte, clarvăzătoare, iar diadema stă la locul cuvenit, Înfrumusețând-o. Trebuia să spunem toate acestea Înainte de
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
cetățean egal, va deține ceva, își va apropia și construi ceea ce se cheamă acum avere și nivel de trai. 5. Geanta cu șuruburi. Repartiția În lumea liberă problema accesului la bani se rezolvă în mod natural și firesc, fiecare fiind îndestulat din fructele muncii în funcție de modul în care se înscrie în ceea ce numim performanța, viteza și expansiunea lumii economice. Este vorba aici despre faptul că îmbogățirea este un lucru firesc, acceptat, dezirabil și dorit de către individ și societate. Suma averilor indivizilor
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
mascată parcurgea orașul până la catedrală, unde se ținea o parodie a slujbei religioase, marcată de momente parodice: liturghia bețivilor, liturghia cartoforilor, liturghia măgarului. În biserică, tineri clerici mascați În animale și femei dansau liber și apoi beau și mâncau pe Îndestulate În altar. Iată o evocare a acestei sărbători ireverențioase: În ziua nebunilor, copiii din corul (bisericii - n. M.C.) și clericii de rang mic onorează un reprezentant de-al lor, ales cu urale, pe care Îl numesc episcop al nebunilor sau
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
avar! LAIS Însă... CHALKIDIAS Nu voi tânguire și nici cântece de jale Să urmeze după mine, să mă turbure pe cale. Nu regret nimic din toate și nu simt nici o căință. În răstimp de-o săptămână am putut cu ușurință Să îndestulez cu sațiu toate poftele acele Ce ardeau ca un jăratec lumea gândurilor mele. Și am degustat în pace toate-acele bucurii. Ce, -n mizerie lipsindu-mi, le vedeam cu ochii vii Și-mi sleiau puterea vieții secând inima din mine, Dar
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
să nu-ți faci seamă, să nu-ncerci a-ți face rău. CHALKIDIAS Află Psamis că un suflet mândru, cum nu e al tău Sufere cu înlesnire orice pierdere, afară De aceea-a libertății. De-am vîndut-o așadară Pentru a îndestula o toană de nebun, a fost cu plan, Cu acela cumcă moartea să m-aștepte ca liman. PSAMIS (rugîndu-se) Cum? Nu e nimic în lume ca să fie încă-n stare Să te schimbe în voință, chiar în proprie favoare? {EminescuOpVIII
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
sta. 3. Nu numai în vremea petrecerii regelui și trupelor sale în Valachia, dar și în vremea înaintării lor în țările învecinate de-a lungul Dunării sau nu departe de ea, Mircea va avea să deie proviziile trebuincioase în măsură îndestulă pentru plată și restituire de cheltuieli, în cazul din urmă uzând de calea pe apă a Dunării și numai întrucît transportul va fi cu putință. 173 {EminescuOpXIV 174} 4. Acei soldați, slujitori sau furieri ai regelui maghiar cari ar fi
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
le oglindi prin ton. Accentul simbolic întrupează în noi prin ton intuițiunea pe care vorbele, aceste semne a noțiunilor, o trezește în noi. Însă amândouă elementele acestea nu reproduc vorbirea în sufletul nostru ca un întreg artistic. Accentul logic nu îndestulează decât cugetarea noastră abstractă. Accentul simbolic reproduce în noi prin ton diferitele intuițiuni; el trezește intuițiunea noastră poetică; însă de sine el nu produce o unitate spirituală. Amândouă momentele acestea ni dau avizarea unei unități (monade) mai naltă a lor
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
raport se impune simțământului artistic. Perioada după natură ar trebui să fie așadar mai mult decât un simplu conglomerat de construcțiuni care nu are să {EminescuOpXIV 317} facă altceva decât să ia în considerațiune pretențiunile minții logice abstracte și să le îndestuleze. Această unitate produsă numai pentru minte, perioada o predă iarăși fantaziei și sufletului prin arta cu care ea coordinează și împărțește membrele ei logice. Declamațiunea perioadei presupune cunoașterea ființei ei, prin urmare declama[to]rul trebuie să fie pe deplin
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
asprimele întîmplătoare din coliziunile vorbirei și dimprotivă elevează muzicalul din structura diferitelor elemente, acela transmite prin asta auditorului o gingașă adiere de simțământ, căci el lasă ca prin viața gîndirei să transpară încă și ceva sufletesc, care de sine deja îndestulează simțul estetic. Ondolațiunea de ton însă cu care e a se declama proza atârnă de la construcțiunea periodei. Espresiunea ritmică va fi cu atât mai grea cu cât se va dezvolta și perioada mai lungă și mai într-un suflet, și
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
pîn-în a doua jumătate a secolului trecut corespundea în urmă pe deplin acelei poezii care făcea înainte de toate din toți eroii și din toate eroinele sale creaturi a epocei lui Ludovic al XIV-lea și care căuta mai întîi să îndestuleze eticheta și obiceiul până cuteza a-l lăsa pe om să esprime durerile or bucuriile lui. Aicea nivela atât costumul cât și poezia diferitele epoce și părți ale lumei și le prefăcea în figuri a prezentului. Pentru că amândouă laturile, atât
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
caz ar permite obiecte intuițiunei noastre, căci intuițiunea nu are defel nevoie de funcțiunile cugetării. Dacă cineva ar socoti să se dizbăreze de osteneala acestor cercetări zicîndu-și " Experiența prezintă într-una exemple a unei asemeni regularități a fenomenelor care dau îndestulă cauză de a se secreta de la ele noțiunea cauzei și de a adeveri totodată valoarea obiectivă a unei asemenea noțiuni", atuncea acel cineva nu observă că-n acest mod noțiunea cauzei nu se poate isca defel, ci sau că trebuie
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
știut să-și câștige vază prin natura și aspirațiunile lor, ceea ce-i ține pe soldați în frâu, au trebuit să piară. Cei mai mulți dintre dânșii, dar mai cu seamă aceia cari fuseseră oameni privați, simțind greutatea aceasta, se sileau de-a îndestula numai pe soldați, păsîndu-le puțin de asuprirea poporului. Era neapărat. Căci, daca principii nu pot evita de-a încărca asupră-le ura unei părți sau a celeilalte, trebuie să-și dea măcar toată silința de-a nu nemulțumi pe amândouă
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]