755 matches
-
englezi, ei nu sunt vinovați cu nimic, fiindcă au fost atrași aici de niște „băieți deștepți”, așa cum sunt peste tot în forurile diriguitoare ale României, pentru care Casa Națională de Asigurări de Sănătate, a devenit un fel de pușculiță pentru îndestularea gușii lor. Studiind în mod aprofundat problema, ei au descoperit după mai multe încercări, (din fericire pentru ei, toate reușite sută la sută!), că orice medicament subvenționat vindecă, mai mult sau mai puțin pacienții (în funcție de câte zile le mai dă
Amintiri din sufragerie by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83874_a_85199]
-
de înțeles de ce omul religios era urmărit de amintirea acestui Timp mitic, și de ce se străduia periodic să se întoarcă la el: in illo tempore, zeii ajunseseră la apogeul puterii. Cosmogonia este manifestarea divină supremă, gestul exemplar de putere, de îndestulare, de creativitate. Omul religios este însetat de real și încearcă prin toate mijloacele care îi stau la îndemînă să se așeze la izvorul realității primordiale, când lumea era in statu nascendi. Regenerarea prin întoarcerea la Timpul originar Toate aceste lucruri
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
vine din Cer - secetă, furtună, epidemie -, oamenii se întorc spre Ființa supremă și o roagă. Atitudinea aceasta nu se întîlnește doar la populațiile primitive. De fiecare dată când vechii evrei trăiau mai multă vreme în pace și într-o oarecare îndestulare, se îndepărtau de Iahve, apropiindu-se de divinitățile Baal și Astarte ale vecinilor lor. Numai catastrofele istorice îi sileau să se întoarcă din nou la Iahve. Iar atunci au strigat iarăși către Domnul și au zis: "Am păcătuit, căci am
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
reprezentau icoana unui anumit fel de a valorifica viața. Deficitele se datorau nu numai unei detestabile administrații, ci și unei false concepții a lumii și a vieții. Pentru Salazar, echilibrarea bugetului era o operație urgentă, dar care nu-și găsea îndestularea în sine. La nimic n-ar fi folosit un buget echilibrat dacă lumea ar fi continuat să creadă în vechile mituri liberale ale bogăției, producției, individului etc. Salazar se grăbește, așa dar, să pună în practică și să justifice concepțiile
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
la cei ce au belșug pe masă și avuție în casă. Sau, dacă la vremea școlii primare și gimnaziale ai preferat jocul și trândăveala, iar școala ai abandonat-o, înseamnă că ai ales calea vieții ușoare dar și lipsită de îndestulare. Cel ce a încălcat grav legea și a ajuns la mititica trăiește o experiență nefastă și dură, pe care i-o dă viața. Există persoane burdușite de învățătură, de știință dar cu o șubredă școală a vieții. Acestea, dacă nu
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/773_a_1527]
-
îmi picură în suflet acest lucru! --Cine n-ar asculta vorbele sfințitului părinte? --Da’ și cuvioșiei sale îi place să-ți audă gândurile rostite la ceas de taină... --Dacă mai dorești cerva, te rog să-mi spui. --A fost cu îndestulare, conașule, și îți mulțumesc pentru toate... Spunând acestea, țiganca s-a ridicat și a dat slavă Celui de Sus. Apoi a îngăimat: --Cu îngăduința matale, conașule, eu m-oi duce, că mă așteaptă cale lungă. --Mergi sănătoasă și dacă ajungi
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
acea miroaznă pe care o știam de la mama de acasă. M-am așezat și, cu gândul la visul din mrejele căruia abia mă desprinsesem, și la țigancă, întâlnită în cale, am mâncat, uitat de mine... Apoi am mulțumit Cerului pentru îndestulare și... zânei visurilor mele... pe care - mi s-a părut - că am zărit-o trecând ca un abur pe sub fereastra chiliei mele... Abia am sfârșit acest ritual și călugărul se afla deja în ușa chiliei mele. “Ce se întâmplă în
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
așteaptă așezate frumos pe masă... Călugărul, ca de obicei, nu-i de față. Mănânc pe așezate, fiindcă știu că el nu se grăbește niciodată. Așa s-a întâmplat și de această dată, dar... Tocmai pe când mulțumeam Celui de Sus pentru îndestulare, a intrat: Bogdaproste, părinte! Să fie primit, fiule! Acum ar cam trebui să te hodinești, după cuviință. După aceea, văzând și făcând... Nu uita însă că somnul vine mai ușor dacă deschizi o carte și încerci să citești câte ceva. Când
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
bună e tocmai ce ne trebuie. Iaca despre ce-i vorba: în luna octombrie 1778, Costandin Dimitrie Moruzi dă un hrisov prin care „spre mai bună stare și întemeierea țării acestie, am întărit cu hrisov gospod atât pentru leafa și îndestularea doftorului obștii, cât și al spițeriei din orașul Iașii,... ca să... strângă venitul mazariei... din care venit să dea și mănăstirii Galata șase sute lei... Iar ceilalți bani să fie pentru leafa doftorului și cheltuiala spițeriei... Deci poroncim domniia mea, dumitale vel
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
drag pentru că știe să facă plăcut orice moment petrecut cu el... În cele din urmă, am urmat întocmai ritualul și mi-am dat seama că are mare meșteșug în tot ce face... Când și slava dată Celui de Sus pentru îndestulare a fost săvârșită, ne-am ridicat de la masă. Cred că nu mai este nevoie să-ți spun ce ai de făcut... Știu, părinte. Sfinția ta - fără hodină - se va apuca de cine știe ce treabă prin grădină, iar eu - ca cel mai
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
am urmat porunca bătrânului... Lumina, priveliștea din preajma pârâiașului și cântecul păsăresc au făcut cât zece doctori... Primenit și cu sufletul limpezit, m-am întors în chilie. Bucatele mă așteptau pe măsuță... Am mâncat fără grabă. După ce am mulțumit cerului pentru îndestulare, am auzit glasul bătrânului, care, ca niciodată, a stat lângă mine privindu-mă blajin și cu înțelegere. Spune-mi, dragule, cum te simți? Mai bine ca niciodată, părinte. Atunci, o ieșire pe malul iazului va fi binevenită. De această dată
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
de pe când biata mama o pregătea din ciupercile culese de mine. Bătrânului i-au lucit ochii și zâmbetul i-a luminat chipul, așa cum șade bine unei gospodine când o lauzi... După ce om rosti și rugăciunea către Cel de Sus pentru îndestulare, nu scapi fără să tragi un pui de somn. Pe urmă ne-om întinde la... cislă. I-am urmat sfatul întocmai. Pe bătrân l-am lăsat robotind în grădină ca de obicei. Când m-am trezit l-am găsit, însă
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
am săvârșit toate celi trebunicioase ce lipsiia... prin a noastre domnești cheltuieli cu odăi rânduite pentru bolnavi... Așijdere și cu spițerie deosebită”. În acest așezământ, vodă mai spune: „Precum și pentru spital ce și pentru a obștii folos și odihnă de îndestulare cu apă iarăși... ziditu-s-au din nou doao ceșmele alăture cu poarta cea mare a numitului... locaș cu haznele dinnăuntrul mănăstirii, ca să fie atât pentru trebuința lui și a bolnavilor, cât și a celor de pe împregiurul lui și a
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
în mînă : — Trebuie să ținem și noi pasul cu moda, să fim în rînd cu lumea ! — Adică ce înseamnă să fii în pas cu moda ? — Păi să fie modern, să fie frumos și la noi... De la o etică („tradițională”) a îndestulării care impunea țăranului să aibă destul pentru propria sa gospodărie, de la vacă la acareturi, se trece astfel la o estetică („modernă”) a bunăstării, care expune frumusețea gratuită a balansoarului și alte însemne de emancipare. Dar termenul care le înglobează pe
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
că interesul nu este un dat (mai mult sau mai puțin) natural, ci un produs cultural ; că există diferite tipuri de interese (Max Weber le rezuma în „materiale” și „ideale”) și chiar interesul economic este de feluri diferite (dorința de îndestulare a țăranului este puțin altceva decît dorința de bunăstare a burghezului) ; că același interes identificabil și comun poate avea semnificații individuale diferite ; în fine, că, oricît ar fi el de egoist, interesul nu poate fi realizat decît cu și prin
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
auriculară, pentru ca în cele din urmă să se ajungă la modalitatea de celebrare din zilele noastre, care este reglementată de un ritual, ce propune trei forme de celebrare și păstrează o structură de referință alcătuită din căință, mărturisire, dezlegare și îndestulare. Este necesară recunoașterea situației în care se află astăzi celebrarea acestui sacrament, situație marcată de crize și provocări, fapt care cere o atenție deosebită din partea Bisericii și a credincioșilor, precum și căutarea de soluții. În al treilea capitol, cercetarea își va
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
care se caracterizează prin următoarele: - absența „publicității”, pentru ca penitentul să se poată prezenta direct la preot, fără a mai recurge în mod public la episcop; - impunerea mai obiectivă a penitenței, care se fixa în mod corespunzător fiecărui păcat, printr-o îndestulare clară și un tarif propriu; - dezlegarea de păcate după îndeplinirea pocăinței; - posibilitatea de a apela de mai multe ori la sacramentul penitențial, în funcție de câte ori avea nevoie de iertare penitentul. Deja în secolele IX-X, alături de caracterul tarifat al acțiunii penitențiale
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
stabilirea formei actuale de celebrare a sacramentului reconcilierii. Deja exista în acea perioadă un ritual care nu mai păstra structura inițială a sacramentului, trecându-se direct de la mărturisire la iertare, urmând ca abia în ultimul rând să se realizeze și îndestularea. Aceasta s-a întâmplat la început din motive practice, pentru că se dorea să se evite confuzia cu privire la multiplele forme de îndestulare, din ce în ce mai încurcate. Treptat, se ajunge ca celebrarea sacramentului să fie făcută direct înaintea preotului, care, stând în biserică, pe
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
a sacramentului, trecându-se direct de la mărturisire la iertare, urmând ca abia în ultimul rând să se realizeze și îndestularea. Aceasta s-a întâmplat la început din motive practice, pentru că se dorea să se evite confuzia cu privire la multiplele forme de îndestulare, din ce în ce mai încurcate. Treptat, se ajunge ca celebrarea sacramentului să fie făcută direct înaintea preotului, care, stând în biserică, pe un scaun în fața altarului, aștepta penitentul pentru ca acesta să-și mărturisească păcatele și să primească iertarea în același moment, urmând ca
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
materia și forma celebrării sacramentului reconcilierii. Treptat, se ajunge să se adopte categoriile metafizicii antice, în maniera în care „res” (materia) este „verbum” (cuvântul). Sf. Toma de Aquino va afirma că materia sacramentului este însăși acțiunea penitentului (căința, mărturisirea și îndestularea), iar forma este acțiunea preotului (dezlegarea). Prin aceasta, Sf. Toma vrea să spună că această căință pe care penitentul o trăiește în interiorul său este deja o mărturisire interioară pe care o face înaintea lui Dumnezeu. În schimb, mărturisirea propriu-zisă se
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
influențat de aceste roluri, pe care confesorul și le însușește, dar și de structura pe care o conține ritul sacramentului prin elementele sale componente. Ordinea etapelor celebrării sacramentului reconcilierii este stabilită acum în mod mai clar: căință, mărturisire, dezlegare și îndestulare. Sacramentul penitenței este recunoscut atât ca un act juridic, fapt ce impune credinciosului obligativitatea de a-și mărturisi păcatele cel puțin o dată pe an, cât și ca un moment de har, fapt care amintește că iertarea vine datorită inițiativei absolute
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
cu jertfa lui Cristos pe cruce și cu Biserica. Fiind „un proces amplu, care nu se epuizează în mărturisire”, penitența cere și o implicare practică. Creștinul demonstrează practic că se angajează în lupta împotriva păcatului și împlinește o acțiune de îndestulare cu caracter medicinal. Prin acceptarea acțiunilor de îndestulare și de reparare a daunelor păcatului, se demonstrează o distanțare de păcate și o luptă împotriva răului. Fiind prezente și în cadrul celorlalte celebrări sacramentale, aceste dimensiuni fac ca sacramentul reconcilierii să se
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
Biserica. Fiind „un proces amplu, care nu se epuizează în mărturisire”, penitența cere și o implicare practică. Creștinul demonstrează practic că se angajează în lupta împotriva păcatului și împlinește o acțiune de îndestulare cu caracter medicinal. Prin acceptarea acțiunilor de îndestulare și de reparare a daunelor păcatului, se demonstrează o distanțare de păcate și o luptă împotriva răului. Fiind prezente și în cadrul celorlalte celebrări sacramentale, aceste dimensiuni fac ca sacramentul reconcilierii să se încadreze în economia sacramentală generală a Bisericii. Alături de
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
acestor binoame, penitent-confesor și penitent-Dumnezeu, se află comunitatea, cu care penitentul, confesorul și Dumnezeu se află într-un raport semnificativ. Sacramentul reconcilierii vrea să fie, în aceste condiții, expresia unei „metanoia” postbaptismale, care să se celebreze prin căință, mărturisire și îndestulare, organizate într-un ritual bine stabilit. El este un „eveniment salvific major” în avantajul omului. În tot acest parcurs este prezentă acțiunea Sfintei Treimi, totul fiind înlănțuit într-un proces dialogic, care alimentează relația fundamentală dintre om și Dumnezeu. 1
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
a fost numită „culmen et fons” al oricărui proces de convertire, angajându-l pe penitent, pentru toată viața, sa într-un drum de sfințire și de mântuire. Mărturisirea se finalizează cu primirea dezlegării, a iertării păcatelor și cu propunerea unei îndestulări, fapt care îl ajută pe penitent să înceapă o nouă viață, în care se reia comuniunea cu Dumnezeu. Dar și în această comuniune reluată, procesul dialogic continuă, însă într-o altă formă, stimulată, de data aceasta, de harul primit și
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]