203 matches
-
pentru terți; 10. apărarea împotriva inundațiilor prin lucrări de gospodărire a apelor; 11. suplimentarea debitelor; 12. asigurarea căderii în scop hidroenergetic, de către alți operatori economici, prin barajele și prizele proprii; 13. pomparea apelor în vederea protecției lacurilor terapeutice, precum și din incinte îndiguite; 14. activități conexe legate de valorificarea potențialelor apelor și a patrimoniului; 15. alte servicii privind prelucrarea și utilizarea apei, cu potențialele ei; 16. servicii de întreținere - reparații construcții în domeniul gospodăririi apelor. -------------- Anexa 4 (vechea anexă 5) a fost înlocuită
ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 107 din 5 septembrie 2002 (*actualizată*) privind înfiinţarea Administraţiei Naţionale "Apele Române". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/220687_a_222016]
-
gospodărire a apelor cu rol de apărare. Articolul 19 Pentru orice fel de subtraversare sau traversare a lucrărilor de gospodărire a apelor cu rol de apărare de către conducte, canale sau galerii, prin care se descarcă ape în exces din incinte îndiguite din intravilan sau din unități industriale, se va prevedea posibilitatea închiderii duble a conductei sau a galeriei, pentru oprirea accesului apelor mari în incinta apărată. Închiderea se va realiza prin montarea de echipamente și instalații adecvate (vane, stavile plane, elemente
ÎNDRUMAR TEHNIC din 10 septembrie 2012 pentru proiectarea şi realizarea lucrărilor de traversare a lucrărilor de gospodărire a apelor cu rol de apărare împotriva inundaţiilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/245171_a_246500]
-
de competență ale ministerului, pentru evitarea pierderilor de vieți omenești și limitarea pagubelor materiale; ... b) aprobă propunerile Comitetelor județene pentru situații de urgență privind inundarea dirijată a unor terenuri dinainte stabilite în planurile de apărare împotriva inundațiilor, precum și a incintelor îndiguite în vederea diminuării pagubelor și evitării pierderilor de vieți omenești; ... c) aprobă propunerile Comitetelor județene pentru situații de urgență privind realizarea unor breșe în diguri în vederea evacuării apelor acumulate în incinte pe timpul inundațiilor; ... d) analizează solicitările Comitetelor județene pentru situații de
REGULAMENT din 2 august 2012 privind gestionarea situaţiilor de urgenţă generate de inundaţii, fenomene meteorologice periculoase, accidente la construcţii hidrotehnice, poluări accidentale pe cursurile de apă şi poluări marine în zona costieră*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/245589_a_246918]
-
de competență ale ministerului, pentru evitarea pierderilor de vieți omenești și limitarea pagubelor materiale; ... b) aprobă propunerile Comitetelor județene pentru situații de urgență privind inundarea dirijată a unor terenuri dinainte stabilite în planurile de apărare împotriva inundațiilor, precum și a incintelor îndiguite în vederea diminuării pagubelor și evitării pierderilor de vieți omenești; ... c) aprobă propunerile Comitetelor județene pentru situații de urgență privind realizarea unor breșe în diguri în vederea evacuării apelor acumulate în incinte pe timpul inundațiilor; ... d) analizează solicitările Comitetelor județene pentru situații de
REGULAMENT din 16 mai 2012 privind gestionarea situaţiilor de urgenţă generate de inundaţii, fenomene meteorologice periculoase, accidente la construcţii hidrotehnice, poluări accidentale pe cursurile de apă şi poluări marine în zona costieră*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/245588_a_246917]
-
pentru terți; 10. apărarea împotriva inundațiilor prin lucrări de gospodărire a apelor; 11. suplimentarea debitelor; 12. asigurarea căderii în scop hidroenergetic de către alți operatori economici, prin barajele și prizele proprii; 13. pomparea apelor în vederea protecției lacurilor terapeutice, precum și din incinte îndiguite; 14. activități conexe legate de valorificarea potențialelor apelor și a patrimoniului; 15. alte servicii privind prelucrarea și utilizarea apei, cu potențialele ei; 16. servicii de întreținere - reparații construcții în domeniul gospodăririi apelor. -------------- Anexa 4 (vechea anexă 5) a fost înlocuită
ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 107 din 5 septembrie 2002 (*actualizată*) privind înfiinţarea Administraţiei Naţionale "Apele Române". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/243102_a_244431]
-
pentru terți; 10. apărarea împotriva inundațiilor prin lucrări de gospodărire a apelor; 11. suplimentarea debitelor; 12. asigurarea căderii în scop hidroenergetic de către alți operatori economici, prin barajele și prizele proprii; 13. pomparea apelor în vederea protecției lacurilor terapeutice, precum și din incinte îndiguite; 14. activități conexe legate de valorificarea potențialelor apelor și a patrimoniului; 15. alte servicii privind prelucrarea și utilizarea apei, cu potențialele ei; 16. servicii de întreținere - reparații construcții în domeniul gospodăririi apelor. -------------- Anexa 4 (vechea anexă 5) a fost înlocuită
ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 107 din 5 septembrie 2002 (*actualizată*) privind înfiinţarea Administraţiei Naţionale "Apele Române". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/243103_a_244432]
-
pentru terți; 10. apărarea împotriva inundațiilor prin lucrări de gospodărire a apelor; 11. suplimentarea debitelor; 12. asigurarea căderii în scop hidroenergetic, de către alți operatori economici, prin barajele și prizele proprii; 13. pomparea apelor în vederea protecției lacurilor terapeutice, precum și din incinte îndiguite; 14. activități conexe legate de valorificarea potențialelor apelor și a patrimoniului; 15. alte servicii privind prelucrarea și utilizarea apei, cu potențialele ei; 16. servicii de întreținere - reparații construcții în domeniul gospodăririi apelor. -------------- Anexa 4 (vechea anexă 5) a fost înlocuită
ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 107 din 5 septembrie 2002 (*actualizată*) privind înfiinţarea Administraţiei Naţionale "Apele Române". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/243101_a_244430]
-
pentru terți; 10. apărarea împotriva inundațiilor prin lucrări de gospodărire a apelor; 11. suplimentarea debitelor; 12. asigurarea căderii în scop hidroenergetic de către alți operatori economici, prin barajele și prizele proprii; 13. pomparea apelor în vederea protecției lacurilor terapeutice, precum și din incinte îndiguite; 14. activități conexe legate de valorificarea potențialelor apelor și a patrimoniului; 15. alte servicii privind prelucrarea și utilizarea apei, cu potențialele ei; 16. servicii de întreținere - reparații construcții în domeniul gospodăririi apelor. -------------- Anexa 4 (vechea anexă 5) a fost înlocuită
ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 107 din 5 septembrie 2002 (*actualizată*) privind înfiinţarea Administraţiei Naţionale "Apele Române". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/262001_a_263330]
-
pentru terți; 10. apărarea împotriva inundațiilor prin lucrări de gospodărire a apelor; 11. suplimentarea debitelor; 12. asigurarea căderii în scop hidroenergetic de către alți operatori economici, prin barajele și prizele proprii; 13. pomparea apelor în vederea protecției lacurilor terapeutice, precum și din incinte îndiguite; 14. activități conexe legate de valorificarea potențialelor apelor și a patrimoniului; 15. alte servicii privind prelucrarea și utilizarea apei, cu potențialele ei; 16. servicii de întreținere - reparații construcții în domeniul gospodăririi apelor. -------------- Anexa 4 (vechea anexă 5) a fost înlocuită
ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 107 din 5 septembrie 2002 (*actualizată*) privind înfiinţarea Administraţiei Naţionale "Apele Române". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/257209_a_258538]
-
pentru terți; 10. apărarea împotriva inundațiilor prin lucrări de gospodărire a apelor; 11. suplimentarea debitelor; 12. asigurarea căderii în scop hidroenergetic, de către alți operatori economici, prin barajele și prizele proprii; 13. pomparea apelor în vederea protecției lacurilor terapeutice, precum și din incinte îndiguite; 14. activități conexe legate de valorificarea potențialelor apelor și a patrimoniului; 15. alte servicii privind prelucrarea și utilizarea apei, cu potențialele ei; 16. servicii de întreținere - reparații construcții în domeniul gospodăririi apelor. ---------- Anexa 4 care modifică și înlocuiește anexa 5
ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 73 din 29 iunie 2005 (*actualizată*) pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 107/2002 privind înfiinţarea Administraţiei Naţionale "Apele Române". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268706_a_270035]
-
pentru terți; 10. apărarea împotriva inundațiilor prin lucrări de gospodărire a apelor; 11. suplimentarea debitelor; 12. asigurarea căderii în scop hidroenergetic de către alți operatori economici, prin barajele și prizele proprii; 13. pomparea apelor în vederea protecției lacurilor terapeutice, precum și din incinte îndiguite; 14. activități conexe legate de valorificarea potențialelor apelor și a patrimoniului; 15. alte servicii privind prelucrarea și utilizarea apei, cu potențialele ei; 16. servicii de întreținere - reparații construcții în domeniul gospodăririi apelor. -------------- Anexa 4 (vechea anexă 5) a fost înlocuită
ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 107 din 5 septembrie 2002 (*actualizată*) privind înfiinţarea Administraţiei Naţionale "Apele Române". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268701_a_270030]
-
halaj și de serviciu), lucrări de protecție a malurilor, apeducte, sifoane interioare pe sub canal și conducte, tuneluri pentru canale, porturi de serviciu folosite exclusiv pentru refugiul vaselor; - Lucrări de închidere a căilor navigabile și de siguranță, canale pentru deversarea apei îndiguite cu ajutorul gravității, bazine și rezervoare de depozitare a apei pentru alimentarea și regularizarea nivelului apei, structuri de regularizare a apelor, debitmetre, limnigrafe și dispozitive de alertă; - Baraje sau stăvilare (lucrări construite peste albia unui râu pentru a menține o adâncime
jrc112as1971 by Guvernul României () [Corola-website/Law/85247_a_86034]
-
fenomenul de «remmu » care făcea ravagii în sectorul comun al luncii B-S ajungând spre nord până dincolo de Torcești când întreaga lunca devenea o adevăra mare el a dispărut de la mijlocul anilor ’70 când Șiretul și împarte Bârladul au fost îndiguite cu diguri de 3-5 metri.În plus faptul că de câțiva ani curge într-un canal gură de vărsare înmâlită permițând o deversare ușoară în Siret. Covorul vegetal este diversificat pe teritoriul localității; se întâlnesc plante aparținând provinciei est-europene, predominând
Comuna Ivești, Galați () [Corola-website/Science/301215_a_302544]
-
Călmățuiul este un râu de câmpie, puțin adânc și cu debit mic, care curge printr-o luncă foarte lată pentru dimensiunile sale (5-7 kilometri lățime în zona Lișcoteanca-Satnoieni), probabil o fostă albie a râului Buzău. Râul a fost regularizat și îndiguit pe toată lungimea sa în anii 1970-1980. În dreptul satului Lișcoteanca, în lunca râului Călmățui s-a format Balta Lișcoteanca, puțin adâncă și a cărei suprafață variază funcție de sezon și cantitatea de precipitații. Balta era folosită în perioada interbelică de topitoriile
Comuna Bordei Verde, Brăila () [Corola-website/Science/300944_a_302273]
-
a rușilor lipoveni. Locuitorii satului Letea se simt ofensați în cazul asocierii lor cu lipovenii din satele vecine Periprava, Sfiștofca, Mila 23 sau cu moldovenii din satul vecin C.A. Rosetti. După inundațiile din 1970, zona grindului Letea a fost îndiguită masiv, însă au fost demolate zeci de mori de vânt particulare ale morarilor din zonă. În anii de după 1990, mulți tineri au părăsit localitatea, aceasta devenind un sat aproape pustiu. Prin anul 2000 au sosit aici câțiva cetățeni belgieni și
Letea, Tulcea () [Corola-website/Science/301848_a_303177]
-
locuitori. La recensământul din 2011 populația stabilă era de 1208 locuitori. Numele satului vine de la faptul că în sat se afla o baltă unde veneau cocorii. Azi acea baltă a fost secată, pe locul ei trecând Jiul, care a fost îndiguit și deviat din vechea matcă. Pe locul unde trecea Jiul se află azi o baltă cunoscută sub numele de Balastieră.
Cocoreni, Gorj () [Corola-website/Science/300458_a_301787]
-
putea tranzita debitele din perioadele de viitură, pentru protecția orașului Timișoara împotriva inundațiilor, Fremaut a proiectat un alt canal din spre Bega spre Timiș în zona Topolovăț - Hitiaș care să devieze debitele de viitură spre râul Timiș, care a fost îndiguit. La aproape 250 de ani dela realitarea proiectului, lucrările concepute de Fremaut mai constituie și astăzi elementele centrale pentru gospodărirea apelor în bazinul Timiș-Bega. O altă lucrare de care s-a ocupat Maximilian Fremaut a fost alimentarea cu apă a
Maximilian Fremaut () [Corola-website/Science/307002_a_308331]
-
și din alte motive, tasarea nu este uniformă și se va ajunge ca, după un anumit timp de la execuția digurilor, coronamentul acestora să nu mai fie pe toată lungimea la cota necesară. O operație strict necesară a întreținerii lucrărilor de îndiguie o reprezintă verificarea periodică a coronamentului digurilor și reprofilarea lor în zonele în care se constată tasări mai mari decât cele anticipate. Cu toate acestea, cazurile în care această cerință este respectată sunt rare, și o cauză curentă a ruperii
Dig () [Corola-website/Science/302590_a_303919]
-
hidrografic de 15740 km², cuprinzând 403 cursuri de apă cu o lungime totală de 5528 km, adică 7% din lungimea totală pe țară. Afluenții cu aport hidrologic semnificativ sunt: Șieu, Someșul Mic, Almaș, Lăpuș. Pentru prevenirea inundațiilor, râul Someș este îndiguit în cursul inferior. În primăvara anului 1970, din cauza ploilor abundente, râul Someș a inundat o parte a municipiului Satu Mare și câmpia înconjurătoare. Debitul Someșului a depășit atunci 3300 m³/s față de media multianuală de 120 m³/ s. Denumirea râului Someș
Râul Someș () [Corola-website/Science/304113_a_305442]
-
din punct de vedere militar, financiar și politic de pe urma războiului, strângând legăturile cu statele europene și în principal cu Regatul Unit. SUA și-au stabilit un puternic punct de sprijin în Europa Occidentală și în Germania de Vest și a îndiguit înaintarea noului său inamic, blocul răsăritean. Odată cu explozia primei bombe nucleare, SUA au avut pentru o vreme monopolul armamentului nuclear. URSS a fost urmatoarea putere nucleară care și-a cucerit acest statut în 1949. S-a declanșat războiul rece și
Urmările celui de-al Doilea Război Mondial () [Corola-website/Science/310419_a_311748]
-
In sezonul cald se produc viituri de scurtă durată, dar cu o mare putere de eroziune și transport. Lățimea albiei variază între 8 și 20 m. Pentru a se evita inundarea orașului s-au înălțat și consolidat malurile, s-au îndiguit și se construiește un canal pentru deversarea apelor lui în Argeș, în caz de pericol. Are pe partea dreaptă ca afluenți Răstoaca care se unește cu Clocoticiul, aproape de podul de beton din strada Gării și care străbate orașul prin centru
Găești () [Corola-website/Science/297029_a_298358]
-
Capitalei - Băneasa, Herăstrău, Tei și Floreasca, transformându-le într-o minunată salbă de lacuri. Lacul are o suprafață de 74 hectare. Lacul este alimentat și face parte din râul Colentina. Este folosit pentru sport și pentru agrement. Malurile lacului sunt îndiguite pentru prevenirea inundațiilor. Înălțimea redusă a acestor diguri este contrabalansată de suprafața mare a lacului, asigurându-se, la nevoie, retenția unui volum mare de apă. Lacul Herăstrau are o suprafață de circa 74 ha, iar aleea ce înconjoara lacul are
Lacul Herăstrău () [Corola-website/Science/305790_a_307119]
-
umedă Ciobârciu". Anterior, pajiștea era o regiune mlăștinoasă, inundată jumătate din an, ea neputând fi folosită în agricultură. Această zonă umedă este așezată exact pe culoarul de zbor al păsărilor migratoare. Au fost construite 4 poldere (porțiuni joase de uscat îndiguite) la Costuleni pentru atenuarea viiturilor de pe afluenții Jijiei Vechi (Comarna și Covasna), pe o suprafață totală de 244 ha. Această suprafață este inundată primăvara, prin descărcare controlată, realizându-se o zonă umedă ("delta Jijiei") cu adâncimi variabile (maximum 0.5
Râul Jijia, Prut () [Corola-website/Science/301490_a_302819]
-
se efectuează din 1940. În perimetrul orașului valea râului este șerpuitoarea cu o lățime de 2 - 3 km. În amonte de Bălți, cursul râului are o direcție spre sud-est, iar la ieșire se schimbă brusc spre est. Albia Răutul este îndiguită pentru a proteja localitatea de inundații. Versanți vestici sunt abrupți și au o înălțime de 60 - 90 de m. Panta versantului estic, în cartierul Slobozia, are o înclinație mai mică. Lățimea Răutului în orașul Bălți este de 3 - 6 m
Bălți () [Corola-website/Science/297395_a_298724]
-
minimă - 0,37 m/sec (1995), maximă - 3,98 m/sec (1981). Debitul mediu al aluviunilor în suspensie este de 0,51 kg/sec. Fundul râului este acoperit cu depuneri aluviale, izvoarele sunt puternic mineralizate. Malurile râului sunt în întregime îndiguite pentru a preveni inundațiile. Răuțelul este un râuleț ce traversează Bălțiul de la vest la est. Cursul mediu a fost puternic modificat de către om prin construcția uzinelor în valea râului, iar albia sa a rămas neamenajată. În cursul inferior râul este
Bălți () [Corola-website/Science/297395_a_298724]