8,189 matches
-
și închis într-un trup atât de sărman că de abia putea să-l ducă, și condus de o minte atât de pozitivă că de abia putea să-l suporte, Eu m-am dăruit celuilalt suflet pe care - nu mă îndoiesc - îl cunoșteam dintru-nceput prea bine și pe care l-am iubit cu nemărginită duioșie întotdeauna” (p. 121-123). Sensul salvator al dragostei se investește în construcția fragilă și ingenioasă a unui limbaj al seducției: „Și atunci, ca un omagiu, ca
Viața amoroasă a tânărului Dimov (II) by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/13062_a_14387]
-
un semn al căutării acelei mulțumitoare “linii pure”. Dînd de-o parte strat după strat în drumul spre geometrie, poetul constată că totuși, ultimul nivel găsit nu e geometria. (“Gheața, geometria/ există undeva, fără-ndoială,/ și se vor topi și îndoi în noi,/ Cu siguranță, într-o zi”.) Ceea ce stă dincolo de orice poem, metaforă, dincolo de orice oglindire în geometrii și forme perfecte este, deocamdată, ființa de carne și sînge. Imperfectul este, iată, cel constructiv, cel perfectibil, nu încă geometricul, linia pură
Elegiile materiei by Georgeta Drăghici () [Corola-journal/Journalistic/13061_a_14386]
-
Gabriela Melinescu Cum înfiorată O, cum înfiorată vine vremea izbindu-te de trunchiul nostru drept, eu stau și mă-ndoiesc de lucruri, pe cel care nu există îl aștept. Neliniștit mă plimb gol, între pereți având pentru acela o privire augustă, aproape sunt cel mai divin adolescent a cărui carne guri abstracte o gustă. Smulgând din mine învelișul grăbind nașterea
Poezie by Gabriela Melinescu () [Corola-journal/Imaginative/9323_a_10648]
-
și a proporției de pește cu adaosuri solide Cutiile sau borcanele de conserve sau semiconserve de pește se șterg la exterior și se cântăresc cu precizie de 0,5 g. Se taie capacul pe 2/3 din perimetrul acestuia, se îndoaie ușor în 84 exterior, astfel că prin deschiderea capacului să nu treacă părți solide ale conservei sau semiconservei. Prin inclinarea cutiei se scurge sau borcanului, partea lichidă se trece cât mai complet într-o capsula de porțelan. Cutia sau borcanul
etsdfs by sadfasd [Corola-journal/Imaginative/567_a_933]
-
-i aspre sprehuie etherul într-o roire de mii de primejdii din potcoavele'nferecate stîrnește alt huet de ape curgătoare peste Mauro Vlahia de sub Munții Carpați o clipă știe că traversează �n splendoare apele tulburi din vaduri, că zboară și-ndoaie timpul de pe maluri spre alte maluri, că timpul scapără �n spațiu și-i curge în flăcări pe coamă apoi, un freamăt după aiazma din ierburi, după căierii și caii lor din suhaturi; după viața lui de departe; visează de mătase
Poezie by Nazaria Buga () [Corola-journal/Imaginative/9562_a_10887]
-
determinarea gradului de anticomunism). Un mare român pe care l-am cunoscut prin familia Fonta, la Alba Iulia, a fost Ion Gavrilă Ogoranu, conducător al rezistenței anticomuniste În Făgăraș și autorul volumelor de memorii ”Brazii se frâng, dar nu se Îndoiesc”. L-am reîntâlnit cu plăcere și În SUA, În cadrul unor manifestări Romfest. Dintre politicienii români actuali am avut discuții cu Victor Ciorbea la Val David În Canada și cu ”candidatul” pe atunci la președinția României, Emil Constantinescu, la Washington. Atât
Claudiu Mătasa - ViaȚa neobișnuită a unui om de știinȚă român refugiat În Statele Unite (Interviu consemnat de Nicolae Dima). In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Alexandru Cetăţeanu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1537]
-
Între Învierea Domnului și cea a neamului românesc cel obidit : "E sărbătoare pe câmpie/ Și-n suflete e sărbătoare/ Învie firele de iarbă sub ploaia razelor de soare./ Sunt Paștile cele frumoase și-n fire zvonul lor străbate/ Clopotnița-și Îndoaie trudnic Încheieturile uscate ... Voi toți ce suferiți și plângeți sub larga-ntindere albastră/ Veniți, veniți căci va să vie curând Împărăția voastră ... Voi, cei ce fruntea de sudoare, cu genele de lacrimi ude,/ Eu cerului vă strig durerea și Dumnezeu
Învierea Domnului în poezia românească clasică. In: Editura Destine Literare by Cezar Vasiliu () [Corola-journal/Science/76_a_341]
-
culcarea, nici starea în picioare, nici cuvântul, nici mersul, nici privirea<footnote Evagrie Ponticul, op. cit., p. 83. footnote>. Toate le iscodesc și le cercetează, ca să ne despartă pe noi de Dumnezeu. Sfântul Maxim Mărturisitorul ne învață că, chipul ispitelor e îndoit: unul e prin plăcere, altul prin durere. Primul e ales de bunăvoie, al doilea fără voie. Cel dintâi e născătorul păcatului și trebuie să ne ferim de el, cum ne învață și Mântuitorul când zice: „și nu ne duce pe
Ispitele și biruirea lor în lumina învățăturii filocalice by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/143_a_164]
-
122. footnote>. Telos-ul sau scopul omului în platonism, după cum spune Sfântul Iustin, este să-l consideri pe Dumnezeu cauza supremă a toate și să Îl vezi pe Dumnezeu față către față<footnote Ibidem, II, p. 121. footnote>. Și totuși, se îndoia că platonismul prin el însuși ar putea realiza acest telos. Problema cheie i-a fost prezentată de bătrânul de pe țărm: „Dar ce înrudire avem noi cu Dumnezeu? Este sufletul de natură dumnezeiască și nemuritor și deci, o parte din acel
Sfinții Iustin Martirul și Filosoful și Irineu al Lyonului despre îndumnezeire. In: Studia Theologia Orthodoxa by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/174_a_438]
-
supuesto!". Nu știam prea multe, prea multe, adică nimic. Replica asta o auzisem la o reclamă la una dintre telenovelele alea despre care se discută deseori. Și el mi-a zis, în română de data asta, cum că nu se îndoiește de Ioana. Zău că mă amuza chestia asta. Nu-i chiar așa de rea spaniola, dar mie una nu se poate să-mi placă două limbi străine în același timp. Și deja mi-e clar că franceza e de mine
ALECART, nr. 11 by Emilia Tabără () [Corola-journal/Science/91729_a_92905]
-
de față la astfel de rânduieli divine, după ce odată ne-am câștigat, pe urma rânduielilor Sale, convingerea că El e Dumnezeul și când știm că însușirea Dumnezeirii e de a nu avea nimic comun cu minciuna și când nu ne îndoim că legată de făgăduința nemincinoasă e totdeauna siguranța reală a ceea ce El a făgăduit”<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, Marele cuvânt catehetic sau despre învățământul religios, cap. 34, PSB, vol. 30, p. 333. footnote>. Faptul că invocarea prin rugăciune se
Botezul în lumina învăȚăturii Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/131_a_162]
-
zilele săptămânii, una, dintr-o rațiune tainică, era cinstită cu nelucrarea. De aceea în ziua premergătoare acesteia, deși căderea din cer avea loc ca și în celelalte zile, iar sârguința adunătorilor era egală, ceea ce se aduna se afla în cantitate îndoită față de măsura obișnuită. Aceasta, ca să nu aibă nici un motiv de a dezlega legea nelucrării din trebuința hranei. În aceasta se arăta și mai mult puterea dumnezeiască, întrucât în celelalte zile prisosul se strica, și numai în ajunul Sâmbetei (căci acesta
Botezul în lumina învăȚăturii Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/131_a_162]
-
că prima parte a poruncii reprezenta un singular, iar cea de-a doua parte un plural, acesta afirmă că acest cuvânt arată caracterul îndoit al firii și alcătuirii omului; și la fel al puterii sufletului lui [...] De aceea, omul fiind îndoit și având sufletul compus din fire rațională și nerațională, Dumnezeu îi dă și El o poruncă îndoită. Pe de o parte îi poruncește să se împărtășească de o hrană mai bună și nemuritoare [...] Pe de altă parte, îl ferește de
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (I). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/122_a_141]
-
omul credincios, după cum spune Pavel: Nu știți că trupurile voastre sunt templul Sfântului Duh, Care locuiește în voi? (I Cor. VI, 19; Rom. VIII, 11). Iar pomul cunoștinței binelui și răului este simțirea, care produce două roduri contrare între ele, îndoite la rândul lor ele înseși prin fire<footnote Ibidem, p. 323. footnote>. Rodurile celor două feluri de pomi ai raiului cunoscut cu mintea (inteligibil) sunt plăcerea și durerea. Dintre acestea, fiecare se împarte iarăși în două. Prima este fie din
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (I). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/122_a_141]
-
de Sud. Ca pe un Iisus intrând în Ierusalim, în Ziua Sfântă a Floriilor -, Doina Cernica și Maria Toacă poartă, cu neînfricare, samarul năvalnic al repetabilei călătorii întru zenitul Spiritului Românesc: de Acasă până, hăt, tocmai... Acasă! Niciodată nu se îndoiesc (și bine fac) de zădărnicia eforturilor lor. Niciodată nu se lasă cotropite nici de cea mai mică undă de îndoială. Aspirațiile și speranțele lor sunt veșnic vii, pulsează de o energie românească irepresibilă, duduie de convingerea că apărarea cauzelor majore
Dan LUPESCU despre… Dulce de Suceava. Amar de Cernăuţi de Doina CERNICA amp; Maria TOACĂ [Corola-blog/BlogPost/93612_a_94904]
-
care o exclud, dar trebuie să fie sustenabilă politic. Doi, președinții nu au marea posibilitate și onoare de a abdica, trebuie să-și ducă mandatul prezidențial, așa cum este. avem un precedent constituțional. Anul trecut CCR a refuzat comasarea alegerilor. Mă îndoiesc ca vreo Curte din Europa să accepte comasarea unor alegeri prezidențiale cu cele europarlamentare. CCR nu a acceptat alegeri naționale de două tipuri, darămite alegeri supra naționale cu cele pentru președinte. Singura variantă ar fi cea care a mai funcționat
Traian Băsescu: Facem alegeri simultane, cu o Constituţie în concordanţă cu referendumul din 2009 [Corola-blog/BlogPost/93862_a_95154]
-
si, la editură Topaz București, „Revoluția. Începutul adevărului”. Cea mai recentă carte a sa este ￢Mămăligă a explodat! Decembrie 1989￢, lansată în anul 2011. Potrivit autorului, cartea s-a dorit a fi mai mult un raspuns dat acelora care se îndoiesc de Revoluția Română. La lansarea volumului, în martie 2011, Nicolaescu a spus că participarea la Revoluție a fost „cel mai important lucru” pe care l-a făcut. „Va rog sa credeti că momentele respective au însemnat foarte mult pentru noi
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93855_a_95147]
-
să și cazi /apa e mai verde când te uiți /mult în ea /și cerul mai albastru /și gândurile mai singure.” Jocurile de cuvinte și capcanele lingvistice sunt la tot pasul, (elocventă este poezia (4) prin folosirea verbului a [se] îndoi precum și a substantivului îndoieli. Limba română este relaxată, contextul dă nuanța, limba engleză este însă foarte precisă (există expresiile a se apleca, în sensul de a se îndoi de spate = to bend, a avea o îndoială = to doubt). Numai că
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93863_a_95155]
-
la tot pasul, (elocventă este poezia (4) prin folosirea verbului a [se] îndoi precum și a substantivului îndoieli. Limba română este relaxată, contextul dă nuanța, limba engleză este însă foarte precisă (există expresiile a se apleca, în sensul de a se îndoi de spate = to bend, a avea o îndoială = to doubt). Numai că aici autorul impune folosirea unui verb/substantiv unic, altfel diferențele din limba engleză nu ar mai face sensul poeziei. Traducerea sună așa: “Would I ever be able to
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93863_a_95155]
-
pe care nu le-aș schimba pentru nimic în lume. Așa cum știți, pe îndrăgostiții de o persoană, sau o țară, îi interesează trecutul, prezentul, dar mai ales viitorul celeilalte părți. Pe mine mă interesează prezentul și viitorul Basarabiei. Nu mă îndoiesc că aceeași preocupare o aveți și dumneavoastră. Să purcedem la modificarea acestora în bine. Așa să ne ajute Dumnezeu! Moștenim trecutul Basarabiei așa cum este el, cu părțile lui întunecate, dar și luminoase, nu îl mai putem modifica. Cel mai luminos
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93957_a_95249]
-
ani a dinozaurilor. Un lucru e cert: la Roșia Montană nu va fi nici un crater! Dar după ce stradă va câștiga, va exista un crater uriaș în lumea voastră, a televiziunilor. Veți fi îngropați sub propria neputința și nedumerire. Nu va îndoiți de astă. La o adică, putem formă coloane care să depășească zece kilometri! http://silviudancu.wordpress.com/2013/09/09/nu-noi-ucidem-presa-presa-s-a-sinucis Cei care au remarcat, primii, făcătură “Antenei 3” au fost înșiși telespectatorii, de unde textul original a fost rapid împrăștiat
Ordin de zi pe Trustul “Intact”: Minciună şi manipulare! [Corola-blog/BlogPost/94012_a_95304]
-
Emil Brumaru Bătuți lin pe umeri de fluturi În semn de albastru drum bun În urmă-ne apele-n ciuturi Oh capăt-un iz de căpșuni Și iarba se-ndoaie subțire De cîtă văpaie și chin Și rouă strivită-n neștire Îi trebuie-amurgului fin...
Plecarea by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/12206_a_13531]
-
Lunecînd de la o țară la alta de la un mileniu la altul piatra cum un melc. Neîndemînatec Neîndemînatec simțămîntul ca un ochi ce caută Lumea la Răspîntii în loc de-a căuta doar Răspîntiile. Și iar începi Și iar începi să te-ndoiești și iar să crezi și iar să te vaieți ca și cum ai suprapune două frunze ale aceleiași plante ori două pagini ale aceleiași cărți ca și cum ți-ai suprapune sufletul cu sufletul meu ca și cum nici nu te-ai mira că se potrivesc
Poezie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Imaginative/12131_a_13456]
-
trăsnea să mimezi... cu mișcările mici, migăloase, cu care îți prăfuiai atentă genele în pulberi fine de marmeladă solidificată, cu care îți accentuai pînă la halucinație sprîncenele, folosind creioane lungi, senzual-dermatografice, apropiindu-ți mult fața infantil-muierească de cea geamănă, virtuală, îndoindu-te grațios, scoțînd caraghioasă (mă pîndeai să observi dacă mă uit! reliefînd în aerul pofticios al încăperii fundul orgolios... suprafețe lucinde reflectînd la infinit, victorios, obsedant... ochii mari, verzi, rotitori, cu sclerele opace, albe, bombate... căutam în dulapurile rămase rufăria
Mereu mă temeam să nu pleci... by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/12153_a_13478]
-
și eu mie). Și, la urma urmii, nu știu dacă merită ca un asemenea scop, - supraviețuire a mea, a acestui ins care mă dezgustă cînd îl privesc în oglindă, sau interior, să grupeze toate preocupările mele pentru toată viața; mă-ndoiesc dacă merită să-mi dau toată viața pentru asta, pentru mine; și, apoi, nu știu dacă voi avea liniștea și lipsa de lene necesare. în orice caz, dacă totuși mă consacru acestui scop mărunt, însemnează că am pierdut definitiv orice
Scrisoare din Paris uitată în paginile "Vieții Românești" - Eugen Ionescu () [Corola-journal/Imaginative/12032_a_13357]