553 matches
-
militară” în 1987; • mai multe premii pentru poezie și reportaj literar în cadrul festivalului “Cântarea României”; • Marele Premiu pentru poezie al editurii “Amurg sentimental” pe anul 2010. Gheorghe A. STROIA Îndoliată zi de Sf. Cuvioasa Paraschiva Referință Bibliografică: SINCERE CONDOLEANȚE FAMILIEI ÎNDOLIATE ȘI ZBOR LIN CĂTRE PATRIA ÎNGERILOR, GEORGE NICOLAE PODIȘOR! / Gheorghe Stroia : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1018, Anul III, 14 octombrie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Gheorghe Stroia : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat
SINCERE CONDOLEANŢE FAMILIEI ÎNDOLIATE ŞI ZBOR LIN CĂTRE PATRIA ÎNGERILOR, GEORGE NICOLAE PODIŞOR! de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1018 din 14 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352448_a_353777]
-
Filaret Moțco, funcționar internațional în cadrul biroului ONU (UNAMA) din nordul Afganistanului, ca urmare a atacului comis asupra biroului Națiunilor Unite din Mazar-i-Sharif la data de 1 aprilie. Doresc să prezint, în nume personal și în numele poporului român, sincere condoleanțe familiei îndoliate. În același timp, exprim solidaritatea poporului român față de celelalte state ai căror cetățeni au căzut victime acestei tragedii și reiterez poziția fermă a României de condamnare a actelor inumane generate de intoleranță și extremism", se menționează în mesajul președintelui. Șeful
AFGANISTAN – UN CETĂŢEAN ROMÂN A FOST UCIS ÎNTR-UN ATAC ASUPRA BIROURILOR ONU DIN MAZAR-I-SHARIF de SIMONA BOTEZAN în ediţia nr. 94 din 04 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350493_a_351822]
-
mers, Izvoarele îndată seacă De-amu vei fi un... fapt divers! VOI MURI AZI, POATE MÂINE? Voi muri azi, poate mâine? Mă-ntreb adesea când asist La un concert de clopot trist; Cât ne zbatem pentru-o pâine... Multă lume-ndoliată Ascultă-același vechi prohod Și parcă mi se pune-un nod În rășina tămâiată... Vei trece suflete un pod, În groapă, trupul o să-l lași; Prin țintirim, tăcuții pași, Încheie-al vieții episod. De-acum treci în amintire, De parcă nici nu
DOR DE ŢARĂ de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 118 din 28 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350818_a_352147]
-
tot, Prins în menghină de întuneric nu mai face față Umbrelor ce-au biruit lumina. Nou-născutele cuvinte s-au umplut de întuneric Și orbecăiesc nebune prin al minții cosmos fad; Pete de cerneală vinovate mă privesc isteric: Unde-i călimara-ndoliată? Căprioarele mai caută o cale spre izvoare Dar picioarele se-mpiedică-n hățișurile gri; Căutarea le-o întunecă o teamă, călătoare Pe spinarea timpului complice. Umbrele se-ntind halucinante, mi se prind de suflet, Noaptea-mi înfășoară trupu-n mantia-i
TEMNIŢA CĂLIMĂRII de CURELCIUC BOMBONICA în ediţia nr. 1342 din 03 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/352190_a_353519]
-
scrise de George Filip se numără „Matematică pe degete” (1974), „Anotimpul legendelor” (1975), „Desant satiric” (1976), „Drumuri de balada” (1977), „Zei fără armuri” (1989), „Poemes sur feuilles d'erable” (1998), „Era confuziilor” (1993), „Din taine” (1999), „Diana” (2002), „'89 Poeme îndoliate” (2002), „Văd lumină” (2003), „La planet plate - Poemes” (2004), „Singur împotriva destinului” (2004), „Aezii privesc” (2005), „Zilele săptămânii” (2005), „Din oglindă” (2005), „Țară din lacrima” (2006). „M-am recomandat țanțoș: poet George Filip” - Ce anume v-a determinat să scrieți
DIALOG CU GEORGE FILIP DIN MONTREAL, CANADA, POETUL CARE PRIN CREATIA SA, SFIDEAZA TIMPUL de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 272 din 29 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355918_a_357247]
-
stegarului Cristof Rilke se reduce de fapt la două cuvinte: Căutați Femeia ! Vestul și Restul de viață ce mai rămâne din Lumea a Treia se termină intotdeuana cu : “ O, buna mea mama, eu port steagul “ - găurit, flendurit și tot mai îndoliat - “ Adio, Doamna ! “ Adio, femei, rase de pe suprafața pământului de romanitate, așa cum au fost rase Marele Mame de către creștinism, la confluenta dintre bărbărie și civilizație, prin interferență dintre plasma solară și magnetismul biotopului nostru terestru. Ce se petrece cu inima Reginei
JAF IN DRAGOSTE de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 254 din 11 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355733_a_357062]
-
Acasa > Poezie > Credinta > LUMINA SFINTEI CRUCI Autor: Marin Mihalache Publicat în: Ediția nr. 2292 din 10 aprilie 2017 Toate Articolele Autorului Lumină lină și tăceri de piatră E bolta lumii tot îndoliată Ca n-a fost scris de viu să se usuce Chiar Dumnezeu cel Întrupat, pe cruce. Ci poarta raiului ce a deschis sicrie Prin cruce trece înspre veșnicie. Crucea-I putere sfântă și iubire Este-n învierea după răstignire. Crucea
LUMINA SFINTEI CRUCI de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 2292 din 10 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368824_a_370153]
-
eram - implicarea în social fiind oportună sistemului meu de gândire. Pentru încurajarea atitudiunii de apropiere cu frații noștri din Basarabia - în ciuda faptului că mureau oameni pentru aceasta idee cum a fost cazul ziaristului Tatomir a cărui soră o vedeam zilnic îndoliată fiind asistentă medicală în clinica de diabetologie) m-am gândit să invit și copii din Republica Moldova. Am telefonat la Spitalul din Chișinău și am aflat că acolo bolnavii cu diabet sunt tratați în sectia Endocrinologie. Am luat legătura cu șefa
FOCUL DE TABĂRĂ de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1576 din 25 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369830_a_371159]
-
de vii în pămînt, clădiri și importante bunuri materiale au fost distruse de o hoardă de criminali care au săvîrșit crime imprescriptibile, genocid contra românilor, în masă. Cerem președinților, primilor miniștri de mai sus să-și prezinte scuze națiunii române îndoliate, descendenților celor aflați încă în viață pământ. Sunt crime imprescriptibile, genocid, ca și cele de la Hiroshima și Nagasaki, de la Dresda și din alte localități ale lumii, precum Lidice și Oradour etc. Oare cum ar arăta dacă ar exista monumentul aviatorilor
COMUNICAT CU PRIVIRE LA STAREA NAŢIUNII ROMÂNE LA ECHINOCŢIUL DE PRIMĂVARĂ A ANULUI 2016 de GEO STROE în ediţia nr. 1921 din 04 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370582_a_371911]
-
Sfârșitul meu. Chiar de încerc să-mi imaginez acel moment, gândul îmi zboară tot la cei dragi mie și la durerea lor... Durerea rămâne la cei pe care-i lăsăm în urmă... La ei rămâne tristețea, descurajarea, neputința. La familia îndoliată rămâne toată durerea. Poate stă în firea omului, ca această durere să fie mereu ascunsă în suflete și atunci, când inevitabilul își face apariția, să iasă din ascunzișul sufletului... pentru a se revărsa peste noi. Biata inimă... Mi-o imaginez
MOARTEA MEA... NU MĂ DOARE! de DOINA THEISS în ediţia nr. 1669 din 27 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369753_a_371082]
-
sfârșit de vară al anului 2014 Delta are un luciu de apă depărtat. Sclipește în soare resemnată, accesibilă dar singură în tăcerea unui solilocviu ce se țese la obârșia timpului. De acolo, de sus, din energiile cosmice, în acest august îndoliat, cineva care a iubit-o îi trimite un semn la ceas de apus, de recunoștință și smerenie. (Lazăr Iosif). Referință Bibliografică: IN MEMORIAM - MARIOARA GODEANU / Elisabeta Iosif : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1333, Anul IV, 25 august 2014. Drepturi
MARIOARA GODEANU de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 1333 din 25 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/368269_a_369598]
-
AMINTIRE Se-mparte apa în rugină și se îneacă tușul printre ramurile despletite ale sălciilor. Zbuciumul se arată îndărătul foilor verzi de lucernă. Frumusețea aceasta străină ce ne apasă umerii îndoiți de greutatea lacrimilor. Această privire speriată printre minunile lumii îndoliate. PRINTRE CEI DE AICI Așa de ușor veghează somnul deznădejdea, iar lumina -veacul. Atât de trist se aude zgomotul alb înaintea icoanelor învăluite în sudoare. Să zicem, să zicem din livadă înlăuntrul casei, și din tei în pridvor. Să privim
ACASĂ de MIHAELA CRISTESCU în ediţia nr. 2310 din 28 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370150_a_371479]
-
Acasa > Strofe > Simpatie > UNDE SĂ MAI PLÂNGI ?! Autor: Virgil Ursu Publicat în: Ediția nr. 1766 din 01 noiembrie 2015 Toate Articolele Autorului Îndoliată ești, creștină Românie, Țara mea de patimi, țara mea de dor ! RELE = ți se-ntâmplă, parcă numai ție, BINELE = trecând, peste noi, în zbor ! Focul, fără apă, ce-nneștire vine Ucide-n durere suflete creștine! I-atâta nedreptate, Doamne, pe pământ
UNDE SĂ MAI PLÂNGI ?! de VIRGIL URSU în ediţia nr. 1766 din 01 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353293_a_354622]
-
de chin. Când s-a lăsat tăcerea pământească Și mi-a vorbit în șoaptă Dumnezeu, Am așteptat ca merii să rodească În primăvara sufletului meu. LACRIMA UNUI VIS Și dacă niciun clopot nu va mai fi să bată, Și clipe-ndoliate vor lăcrima în vis, Să mai privești, străine, să mai privești odată Cuvântul cum tresare sub mâna ce l-a scris! Să nu strivești tăcerea, nici gânguritul ploii Și-n podul palmei tale obrazul să mi-l culci, De va
POEME DE DOR de MARIA IEVA în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353069_a_354398]
-
-nviere, Cu pumnul de țărână ce l-ai adus din rai. Să mai privești, poete, să mai privești odată, Cuvântul cum tresare sub mâna ce l-a scris Și dacă niciun clopot nu va mai fi să bată Pe frunze-ndoliate va lăcrima un vis. FLUTURII LUMII Magnolii prăfuite și visuri înnodate De dincolo de moarte se-ntorc orbecăind, Căci s-a ridat lumina de-atâta nedreptate Și se aude-n beznă doar ceasul horcăind. Un fir de păpădie în patru zări
POEME DE DOR de MARIA IEVA în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353069_a_354398]
-
de chin. Când s-a lăsat tăcerea pământească Și mi-a vorbit în șoaptă Dumnezeu, Am așteptat ca merii să rodească În primăvara sufletului meu. LACRIMA UNUI VIS Și dacă niciun clopot nu va mai fi să bată, Și clipe-ndoliate vor lăcrima în vis, Să mai privești, străine, să mai privești odată Cuvântul cum tresare sub mâna ce l-a scris! Să nu strivești tăcerea, nici gânguritul ploii Și-n podul palmei tale obrazul să mi-l culci, De va
CURCUBEUL IUBIRII (POEME) de MARIA IEVA în ediţia nr. 1447 din 17 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353104_a_354433]
-
-nviere, Cu pumnul de țărână ce l-ai adus din rai. Să mai privești, poete, să mai privești odată, Cuvântul cum tresare sub mâna ce l-a scris Și dacă niciun clopot nu va mai fi să bată Pe frunze-ndoliate va lăcrima un vis. FLUTURII LUMINII Magnolii prăfuite și visuri înnodate De dincolo de moarte se-ntorc orbecăind, Căci s-a ridat lumina de-atâta nedreptate Și se aude-n beznă doar ceasul horcăind. Un fir de păpădie în patru zări
CURCUBEUL IUBIRII (POEME) de MARIA IEVA în ediţia nr. 1447 din 17 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353104_a_354433]
-
sale nesăbuite care au mușcat din legile statului până la sângerare. Fața părinților, de durere, s-a lungit atunci până jos și mai departe, până la apa neagră și murdară. Privirile din ochi s-au tulburat, lumina era năpădită de o penumbră îndoliată. Umbra, fără să dea nimic în schimb, îi va înghiți anii adolescenței că a încercat să fie dumnezeul său propriu și a spus: iau prafuri! și a luat prafuri să violeze ziua cu vise contrafăcute. Nu știa că ani grei
CONCURSUL DE SCHI de SUZANA DEAC în ediţia nr. 332 din 28 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357250_a_358579]
-
șapte - opt români pleacă dimineața la serviciu sau după alte treburi și mor în accidente auto. Iar alți doisprezece - cincisprezece sunt accidentați mai ușor sau mai grav, unii rămânând cu sechele pentru tot restul vieții. Adică aproape douăzeci de familii îndoliate sau numai împovărate de o suferință inutilă. În fiecare zi! Care e atunci câștigul ca o roată să se învârtească din ce în ce mai repede? Idolii tinerilor din ziua de astăzi nu mai sunt eroii care luptă pentru dreptate și se jertfesc cu
CE E DE FĂCUT? de ION UNTARU în ediţia nr. 419 din 23 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357961_a_359290]
-
2000= De fiecare dată cînd sărbătorim ziua naționață, un sentiment de amărăciune răbufnește în toată ființa mea. Îmi amintesc și resimt acea strângere de inimă care am avut-o în urma unei vizite în Cernăuțiul nostru drag și în Basarabia noastră îndoliată și recent, citind pe nerăsuflate cartea: ,,Destin bucovinean”, unde o femeie simplă, Anița Nandris-Cudla, descrie tragedia celor 20 de ani de supravețuire în Siberia. Dragul meu cititor, caută cartea, citește-o și nu uita ce spune editorul în final: ,,Pământul
ZIUA NAŢIONALĂ de IONEL DAVIDIUC în ediţia nr. 555 din 08 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358154_a_359483]
-
au arestat trecutul, Floarea i-au bătut cu cnutul, S-au purtat cu ea ca mutul, Care-și molfăie sărutul, I-au golit de steme scutul, Pân-a plâns în maluri Prutul. Mamă, ți-au furat o fată, Țara noastră-ndoliată, Că prea rar te afli toată, Cum dreptatea te arată. Mamă, să-ți înveți recruții Să mai facă revoluții, Într-o carte dreaptă du-ți-i, La o hartă sfântă du-ți-i. Către țara noastră du-ți-i, Să
BASARABIA, PĂMÂNT ROMÂNESC de ION C. HIRU în ediţia nr. 568 din 21 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358128_a_359457]
-
piatră, Că, sub neamul lor de șatră, Arde vechea noastră vatră. Și-am zis verde cum e dorul, Foaie-n trei de-a tricolorul, Mamă, nu se stinge dorul Care-ți va-ntregi poporul. Ține minte, înc-o dată, Țara, mamă-ndoliată, Cu destinul tras pe roată, Că nici astăzi nu ești toată Și că-ți este încă roabă Fata ta cea basarabă, Ce de dorul tău întreabă, Ea-și răspunde, ea întreabă”. Prof. Ion C. Hiru Referință Bibliografică: BASARABIA, PĂMÂNT ROMÂNESC
BASARABIA, PĂMÂNT ROMÂNESC de ION C. HIRU în ediţia nr. 568 din 21 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358128_a_359457]
-
a fost condus de toți aceia cărora le-a făcut bine și i-a învățat adevărată credință, dar era însoțit și de mozaici și de filozofi vechi, oameni de știință și de artă ai timpului. Lângă trupul său neînsuflețit stătea îndoliat și cu lacrimi scânteietoare cel mai devotat prieten al său, Sfanțul Grigorie de Nazianz, care îi ține o cuvintare de adio impresionantă. De atunci și pînă astăzi, adevărații creștini îl cinstesc în rugăciune și prin viața lor. Sfanțul Grigore de
DESPRE VIATA, OPERA SI ACTIVITATEA SFINTILOR TREI IERARHI – ICOANE, PILDE SI REPERE AUTENTICE IN CADRUL BISERICII CRESTINE, UNIVERSALE… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1489 din 28 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357696_a_359025]
-
era dregător militar și om de încredere al curții imperiale. Mama sa Antuza rămâne văduva la vîrsta de 20 de ani, crescând pe fiul ei, Ioan, în cea mai mare curățenie sufletească. După pierderea soțului ei, Antuza se purta numai îndoliata și cu ochii plini de lacrimi. Tânărul ei fiu, la început, nu-i înțelegea durerea, si ca orice tânăr n-a dat importantă Evangheliei. Educația clasică (filozofia și oratoria) a primit-o de la vestitul profesor Libaniu și filozoful Andragatiu. De pe
DESPRE VIATA, OPERA SI ACTIVITATEA SFINTILOR TREI IERARHI – ICOANE, PILDE SI REPERE AUTENTICE IN CADRUL BISERICII CRESTINE, UNIVERSALE… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1489 din 28 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357696_a_359025]
-
Acasa > Poezie > Amprente > NOSTALGII Autor: Ion Ionescu Bucovu Publicat în: Ediția nr. 1567 din 16 aprilie 2015 Toate Articolele Autorului nostalgii au înflorit cireșii ca-n abecedar, pe cer au apărut trei stele-ndoliate, a răsărit un plaur peste ape și din fântâni se-adapă blândă luna, tot mai străină trena ta suavă sub cerul nopții-mi pare ca un doliu și-mi vine-așa în cochilii de vis să blastăm vechiul nostru paradis
NOSTALGII de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1567 din 16 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357769_a_359098]