654 matches
-
o sumă de cariere. Era de multe ori veselă, dar de o veselie aproape ostentativ generată sau asociată cu o viață simplă, ascetică, fără de prihană. Era jazzului trecuse pe lângă părinții mei. Am mai descoperit, deși nu o căutasem, o fotografie înduioșătoare (prea înduioșătoare) a tatălui meu, foarte tânăr, în uniforma de ofițer de infanterie din primul război mondial. Cum a putut el supraviețui acelui holocaust, și cum de nu i-am pus niciodată întrebări mai amănunțite în legătură cu războiul! Și el se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
de cariere. Era de multe ori veselă, dar de o veselie aproape ostentativ generată sau asociată cu o viață simplă, ascetică, fără de prihană. Era jazzului trecuse pe lângă părinții mei. Am mai descoperit, deși nu o căutasem, o fotografie înduioșătoare (prea înduioșătoare) a tatălui meu, foarte tânăr, în uniforma de ofițer de infanterie din primul război mondial. Cum a putut el supraviețui acelui holocaust, și cum de nu i-am pus niciodată întrebări mai amănunțite în legătură cu războiul! Și el se uita acum
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
de-ale sale. Cheflii simpatici ce-și susțin reciproc echilibrul precar, gardieni în căutare de cloșarzi adormiți prin parcuri, pitorești fanfare provinciale învăluind într-o dulce după amiază duminicală pașnicele defilări ale localnicilor pe Corso ... Fără a-și pierde stângăcia înduioșătoare, ce-i conferă de altfel autenticitate, desenul lui Mihai Dascălu ... a învățat să se integreze unei compoziții sugestive” Victor Ernest Mașek - Estetician, Doctor în Filozofie “Spre deosebire de ceilalți naivi, Mihai Dascălu nu mimează, nu-și construiește lastic candoarea, ci și-o
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
tare ne place..!, și, într-adevăr, le mergea la inimă. Și, cum să refuzi niște gazde atât de primitoare. Cu glasul tremurat de dor, seminariștii, coriști de meserie, cu sufletul înmuiat de durere și dor de Moldova, au cântat mai înduioșător ca niciodată.. „De-ar fi Moldova-n deal la cruce, De trei ori pe zi m-aș duce...” Cântau seminariștii nefericirea lor, cântul lor era plânsul inimii omenești pe care o sfâșie durerea... Glasul lor cald se înălța tot mai
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
reamintesc, În general, Anei Pauker Împrejurările În care au cunoscut-o. Ei Îi solicită ajutorul pentru a obține locuri de muncă, Împrumuturi, pensii, poziții În aparatul de Stat. Fiecare dintre ei are câte o poveste; uneori este vorba despre soarta Înduioșătoare a unor oameni care au luptat pentru idealul comunist și care s-au văzut fără mijloace de subzistență odată instaurat regimul, alteori este vorba despre impostori care Încearcă să profite de noua orânduire pentru a-și asigura o poziție socială
[Corola-publishinghouse/Administrative/1953_a_3278]
-
de 26 aprilie. Vineri, 25 aprilie. Venind de la Paris, gen. Rădescu îi aduce buncii îngrijorate vești bune despre Mihai. „Prețiosul nostru Mihai se simte excelent, este foarte bine și va veni sâmbătă sau luni”. Duminică, 27 aprilie. Bucuria revederii este înduioșătoare: „În sfârșit în această dimineață a sosit Mihai al nostru, mult iubitul nostru băiat... Era palid și a fost complet mut, dar bun, așa cum este întotdeauna”. Luni, 28 aprilie. Regina Maria notează cu încântare: „Este o bucurie să-l vezi
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
cu șeaua pe ei, pe care călăresc cumpărătorii sau reprezentanții lor. Din oboare, prin galerii speciale, vitele sunt introduse În sala de tăiat. După cum se știe bovinele se lasă greu urnite când simt mirosul sângelui. Tabloul e pur și simplu Înduioșător. Ca elev de liceu am asistat la un astfel de tablou, la abatorul primitiv din Tulcea. Vitelor bătute cu ciomagul li se Îndoiau groaznic cozile și scoteau mugete sfâșietoare. Apoi erau trântite jos și cu greu avea loc sacrificarea. Aici
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
nu se oprește niciodată. Sfînta apă dădătoare de viață și de care ne batem zilnic joc, fără nici o remușcare... Dar, desigur, așa cum ați văzut și mai sus, am și amintiri de o mare frumusețe și bucurie, din lumea deșerturilor. Unele înduioșătoare, altele cu totul insolite. Îmi amintesc de cămila aceea căzută în drumul spre Karakorum, pe care Marcel s-a încăpățînat s-o pună pe picioare, mai ales cînd a aflat că o cămilă căzută nu se mai poate ridica singură
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1495_a_2793]
-
departe de drama actuală din viața mea. M-a cuprins o stare adîncă de neliniște; mi se părea că nu mai pot să simt nimic. Am Început să mă tem pentru mine, așa că m-am apucat să scriu o scrisoare Înduioșătoare, dar nu puteam nici să scriu, nu avea rost să mai Încerc. În penumbra care ne Înconjura, de jur-Împrejur au Început să se Învîrtă fantome, dar „ea“ nu apărea. Încă mai credeam că o iubisem pînă În acest moment, cînd
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1962_a_3287]
-
adaugă Seidman. Fără Îndoială, există firme care externalizează și care vor delocaliza doar de dragul economisirii banilor, pe care apoi să-i distribuie acționarilor și conducerii. Să crezi că lucrul acesta nu se Întâmplă sau nu se va Întâmpla denotă o Înduioșătoare naivitate. Dar firmele care se folosesc de externalizare, În principal ca de un instrument pentru a reduce costurile, nu pentru a mări gradul de inovare și a accelera dezvoltarea, reprezintă o minoritate și nu majoritatea - și nu mi-aș dori
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2108_a_3433]
-
de haz, dar care pe noi ne încântau și ne amuzau, deopotrivă. Regretatul meu coleg și prieten Paul Iruc își făcuse un obicei constant în a culege asemenea "perle" de la Lăudat. Îmi amintesc una din aceste fraze de un retorism înduioșător, rostite cu o tonalitate înaltă și modulată, aproape "popește": "Acești călugări anonimi stăteau ei la lumina slabă a unui opaiț și copiau umilele lor texte, ca să ne ... lase nouă un tezaur!" E.S.: Se pare că ați gustat, în anul I
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
Fournier autohton. Proză tipică a tinereții explozive, Serenadă... captează trăirile juvenile din Șcheii Brașovului, cu iubiri adolescentine în descendența „Heidelbergului de altădată”, cu tristeți ploioase și o sportivitate incandescentă, amestec de senzualism amețitor, lirism nobil, de freamăt introspectiv și frondă înduioșătoare. Cum s-a remarcat, autoarea nu are suflu epic, talentul ei se desfășoară pe spații reduse, cu o spontaneitate și o „grație lirică” specială, care definește o generație de tineri scriitori de la mijlocul anilor ’60. Romanul se va întâlni, în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288892_a_290221]
-
că "fără muncă și învățătură nu se poate trăi nicăieri și niciodată". Dodo Niță, Kiss Ferenc, Livia Rusz. O monografie, p. 29. 916 Despre aberațiile cenzurii se pot scrie alte lucrări masive. Aceasta ajungea la absurdități nu de puține ori înduioșătoare: temperaturile de peste 40 de grade nu erau anunțate public, rebusiștii aveau o listă de nume pe care nu aveau voie să le folosească în elaborarea careurilor de cuvinte încrucișate, precum numele intelectualilor din exil. Dan Petrescu, Liviu Cangeopol, op. cit., p.
by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
Octave. Se dă macro-propoziția Pn3' de factură clasică: Octave (14) Intrăm într-o săliță unde găsim o bătrînă ce trăgea să moară, vegheată de o slujnică ce jelea, și de o tînără fată numai lacrimi, cea mai frumoasă, cea mai înduioșătoare din lume. Scapin (15) Aha! Aha! Octave (15) O alta ar fi arătat înspăimântătoare în starea în care se afla ea, căci nu purta drept veșmînt decât o biată fustiță, cu un pieptar de noapte dintr-un simplu larhet, pe
by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
ei mamă. Și n-a fost om să nu-și fi simțit inima sfîșiată văzînd o fire atât de iubitoare. În baza multiplelor evaluări făcute de către Octave, Scapin anticipează Rezolvarea-Pn4' pentru a accelera cursul evenimentelor narate: Scapin (19) Adevărat, e înduioșător. Și-mi dau seama că firea asta atât de bună v-a făcut s-o îndrăgiți. Octave (19)Ah, Scapin, și-un păgîn ar fi îndrăgit-o. Scapin (20) Fără îndoială. Om ești... Octave (20) După câteva cuvinte, prin care
by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
Iorgu de la Sadagura, Cucoana Chirița). În culori trandafirii sunt proiectați boierii vechi de țară (Boieri și ciocoi), dar și țăranii, zglobii și râzăreți, cărora le cam arde de șotii, atunci când nu se iubesc suav, grațios, ca într-o pastorală. O înduioșătoare, ireală concordie îi ține înfrățiți pe boieri și pe săteni (Nunta țărănească, Cinel-Cinel), toate relele fiind puse pe seama veneticilor, arendași și cămătari. O piesă reprezentativă este Iorgu de la Sadagura sau Nepotu-i salba dracului (1844). Este ilustrat aici un conflict între
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285234_a_286563]
-
inferior de folosire a soției proprii ("faute de mieux...") ca purtătoare/manipulatoare a "minifonului" sporește intensitatea dramatică a bătăliei pentru protejarea moralității în apele teritoriale ale culturii străineze socialiste din România. Notă de cercetaș Sentimental vorbind, este de-a dreptul înduioșător (dacă inițiativa i-a aparținut) sau sinistru (în cazul în care oferirea nevestei ca luptătoare în TUFAt pentru culegerea de informații live cu dispozitive de captare a sunetului ambiental i-a fost suger-ordonată). Trebuie să vă închipuiți sentimentele trăite de
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
în împrejurimi. Așa se face că la celebra „Șura Dacilor” de la Poiana Brașov, după câteva căni de țuică fiartă vorbeam în toate limbile și mi se părea viața roză. Îmi închipui din cele scrise de tine, că au fost momente înduioșătoare - de neuitat - cu ocazia serbărilor la liceu 610. Îți mulțumesc pentru revistă, aș fi dorit să am o monografie. Mi te închipui adesea lucrând - căci ești harnic, o știu bine - în biroul tău, pe care deși l-am văzut în
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
exprimă aceasta prin intermediul câtorva termeni care îi erau dragi: excurs, fragmente, eseuri. Dar o astfel, de punere în perspectivă numai eternă nu este. Ea trebuie, tocmai, să urmeze variațiile moravurilor. Să fie atentă la saturarea valorilor. Căci, dacă este aproape înduioșător să vezi cu câtă candoare analiștii sociali, de toate soiurile, rămân nevrotic atașați de valorile moderne, trebuie să admitem că o astfel de atitudine este puțin cam infantilă. Ceea ce a fost nu mai este; și nu va mai fi în
by Michel Maffesoli [Corola-publishinghouse/Science/1042_a_2550]
-
personaj pe care Antichitatea l-a cunoscut foarte bine. Trebuie oare să credem că instruirea elementară nu se făcea decât în familii aristocrate?”. Dar pot fi evocate unele exemple din epocă. În Corpus Inscriptionum Latinarum poate fi citită o mențiune înduioșătoare despre o fetiță din Verona care a murit, în vârstă de 8 ani, în 523: Placidia illustris puella instructa litteris („Placidia, o copilă strălucită, cu știință de carte”) (CIL, V, 3897). 20. Stanislas Léglise, „Saint Ennodius et la haute éducation
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
cu celelale percepții simțul vederii. În mod așteptat, ceea ce vine pe calea simțurilor complementare e strîns legat de reproducerea în imaginație a realului, așa cum se înfățișează aceasta în procesul rememorării. Nu e de mirare că toate senzațiile, familiare sau tactil înduioșătoare, trezesc lui Zahei dorul de locul său, acolo unde realul era format din toate aceste suprapuse manifestări imateriale ale domeniului vizibil, ale lumii lui dintîi, în care trăia prin toate simțurile. Nu este departe, de aceea, clamarea vieții pierdute (prin
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
spus că dacă duhul rău dă peste mine, n-o să mă căsătoresc și o să am un copil din flori. Dar spre bătrînețe o să trăiesc bine, îngrijită de nepoți. Zulueta scoate o poză splendidă, cu o fetiță mulatră de o frumusețe înduioșătoare. Nepoata mea, spune ea mîndră. O, este o dulce, este minunată, să mi-o aduci s-o văd. N-o pot trezi așa de dimineață. Poate sîmbătă... Sigur, cînd o să poți. Și, spune, cum a fost duhul rău și dacă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
asupra celei mai abjecte creaturi de pe planeta noastră: OMUL. "Omul e făcut pentru cercetarea cauzelor prime și finale." (Claude Bernard) "Lumea trebuie să se trezească din lungul coșmar al credinței religioase." (Steven Weinberg, laureat al premiului Nobel) "E tragic și înduioșător să vezi ceea ce oamenii, bieții oameni, au născocit ca să-și salveze nădejdea." (Apud E. Aegerter) "Dară însă și eu am crescut în câmpia Bărăganului! Et in Arcadia ego!" (Alexandru Odobescu) 1. Tizicul sau reciclarea materiei arse Suntem o familie necăjită
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
ochii înecați în lacrimi, nemaivăzând nimic în fața lor, căutau cu disperare un punct de sprijin, de mângâiere. Și mângâierea a venit tot cu ajutorul Sfântului Duh sub forma inegalabilei agheasme de Zăvoaia, care se evapora din pahare cu regularitate metronomică. Plângeau înduioșător. Și, în absența exemplarelor de sex opus, ținându-se strâns unul de gâtul altuia, a început între ei o răpăială de țocăituri dubioase, băloase și lipicioase care l-ar fi entuziasmat pe sir Elton John, primindu-i cu brațele deschise
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
într-un ungher obscur al creierului. Sunt convins că, pentru un copil normal, care nu a făcut nici măcar grădinița, contactul cu școala nu poate fi decât neplăcut. Complotul doamnelor care se întrec în a-l ademeni pe copil cu povești înduioșătoare despre școală și fericirea de a fi școlar este o manifestare de ipocrizie amestecată cu o doză de isterie. Școala, cea mai sublimă creație umană, este un rău; un rău necesar, pe care nu avem cu ce să-l înlocuim
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]