735 matches
-
aluniței începuseră să se arate. Înainte ca Pran Nath să-și facă intrarea pe această lume, a fost chemat astrologul. Familia l-a instalat sub un ventilator pe verandă, la umbră, unde omul s-a așezat să-și bea ceaiul îndulcit, strângând la piept caseta cu hărțile. A așteptat și a tot așteptat. Și-a terminat ceaiul. Și-a pus caseta cu hărți pe masa din fața sa. A mâncat niște fructe, pe care le-a cojit cu grijă, cu un cuțit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
în clipa următoare se află deja cu un pas dincolo de portița larg deschisă. Intrăm în casă...Totul este așezat la locul lui. Până să ne așezăm, gospodina a și așezat pe masă dulceața și ulcelele cu apă. Poftiți de vă îndulciți și răcoriți, cinstiți oaspeți - ne îndeamnă călărașul în timp ce se așază și el. Am gustat din dulceața de cireșe amare și ne-am ostoit setea cu apa proaspătă și rece. Am fi tare bucuroși dacă ați sta să gustați din bucatele
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
Phil a râs amărât. — Ei, să nu fii așa de convinsă. Nu încerc să te sperii, Claire, dar ar trebui să știi că majoritatea poveștilor pe care le-ai auzit despre Vivian - așa îngrozitoare cum par - sunt, de fapt, variante îndulcite ale realității. Adevăratele povești nebunești despre Vivian - cele pentru care Resursele Umane îi plătesc pe foștii angajați ca să nu le discute niciodată cu nimeni - sunt ținute sub șapte lacăte. și protejate de ordine judecătorești. Cum ar fi? am întrebat, simțindu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2113_a_3438]
-
și elevii de la colegiul Sfântul Sava, conduși de un tânăr dascăl muzicos, cu pletele șiroind de zăpadă topită. Slugile cărau mereu coșuri pline de covrigi, colaci, poale-n brâu, mere și nuci. Bucătăresele aduceau alte și alte căni cu vin îndulcit, parfumat cu scoțișoară, și țuică fiartă cu boabe de piper. Cortul aproape se umpluse cu invitați când, dinaintea porții, se opri o sanie. Iancu zări primul femeia. O întrezări ca pe un trandafir al zăpezii. ― Spune-mi repede, dumneata Nicolache
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
acum curat, la fel ca la început. Năvăliră apoi la căldură, lângă vatra din bucătărie. Pe masa mare din mijloc, așezate pe ștergare scrobite, îi așteptau farfuriile adânci, pline cu mucenici. Inele și opturi mici de cocă fierte în apă îndulcită aproape toată noaptea, la foc potolit, ca să nu se zdrobească. După efortul săriturilor în aerul rece al dimineții, nimic nu era mai îmbietor și mai bine primit decât acele porții aburinde, presărate din belșug cu nucă pisată, din care se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
ușa, el se Îndreaptă către un colț al divan-ului, ridică o margine a tapiseriei, apoi capacul unui sipet de lemn căptușit cu damasc. Scoate de-acolo o carte pe care i-o oferă lui Omar cu un gest ceremonios. Îndulcit, e-adevărat, de un zâmbet protector. Or, cartea e chiar aceea pe care eu, Benjamin O. Lesage, aveam s-o țin Într-o zi În propriile-mi mâini. A fost Întotdeauna aidoma la atingere, presupun. O piele groasă, aspră, adâncituri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
trebuit să-l forțăm toți să depună plângere și să nu se ducă la poliție cu ea. Le umplu ochi? întreabă Daisy, dar nu așteaptă nici un răspuns. Ne mai toarnă niște whisky ieftin în căni. Cu toții bem ceai cu lapte, îndulcit, și câte o dușcă de Bell’s; a fost ideea lui Charlotte. Unii au protestat că whisky-ul trebuie băut sec, dar Charlotte a insistat, zicând că avem nevoie de zahăr pentru că am fost în stare de șoc, și eu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
-
luai un litru de vin roșu, turnai în el o pungă de zahăr, amestecai bine și răsturnai amestecul într-o farfurie adâncă. Făceai apoi rost de o franzelă fierbinte și o rupeai în bucăți pe care le tăvăleai prin vinul îndulcit. Bulgării de pâine înroșită se băgau în gură cât timp încă fumegau, ca hălcile de carne smulse din trupul unui animal viu. Sfânta Împărtășanie a vampirilor! țipase tanti Cucu, scărpinându-se cu un deget pe sub cauciucul negru care îi acoperea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
sau chiar până dimineață); pe parcursul acestui post se poate consuma doar apă (nici un alt aliment). Pentru a beneficia de efectele acestui post (și nu ale altei cure) este exclusă folosirea oricăror alte adaosuri cum ar fi: sucurile de fructe, infuziile îndulcite, cafelele amare ori alte stimulente; cu excepția persoanelor cu țesut adipos foarte abundent ori cu retenție de apă în țesuturi, este necesar să se bea minim 1 litru de apă în ziua de post. În zonele urbane unde apa este de
Cărticică înspre… minte, trup şi suflet = mic tratat de bunăstare =. In: Cărticică înspre… minte, trup şi suflet = mic tratat de bunăstare by Dan Alexandru Lupu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/545_a_749]
-
pentru ca trupul vostru să poată slăbi, dacă este prea gras și de asemeni pentru ca Satana să poată pleca din el. În luna Elul adunați strugurii pentru ca sucul lor să vă poată servi ca băutură. În luna Marchesvan, strângeți strugurii dulci, îndulciți și uscați de îngerul luminii soarelui, ca să vă poată crește trupurile, pentru ca îngerii Domnului să locuiască în ele. Mâncați smochine pline de suc în lunile Ab și Shebat și ceea ce rămâne lăsați-le îngerului luminii soarelui să le păstreze pentru
Cărticică înspre… minte, trup şi suflet = mic tratat de bunăstare =. In: Cărticică înspre… minte, trup şi suflet = mic tratat de bunăstare by Dan Alexandru Lupu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/545_a_749]
-
forme dintre cele mai bizare. Majoritatea scenelor rememorate capătă, fie din start, fie mai apoi ori, chiar, în final, o altă turnură, diferită de cea autentică. Noua “față” a acestor secvențe îmi este, câteodată, pe plac, fiindcă e cu mult îndulcită; alteori, transfigurarea originalului capătă culori mult mai sumbre decât au fost inițial. Se întâmplă, însă, ca sobrietatea să se împlinească straniu cu tenta optimistă. Sinusoida vieții capătă, astfel, un plus de insolit și totul se-ndreaptă, încetul cu-ncetul, către
Filigran by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/363_a_1431]
-
Simțea cum se lasă în pământul de dedesubt și poate vreo coastă îi era ruptă, dar nu mai conta, regăsi o nevinovăție în el egală cu copilăria și moartea. Zâmbi singur spre nori și spre soarele de aprilie. Un vânt îndulcit îi trecu pe deasupra, dar nu se mișcă, se simțea ca atunci când era doar un puști și pândea în deșert șopârlele. O pace adâncă îi umpluse trupul. Nu făcu niciun gest, îmbăiat în seninătate, și în acea limpezime, coborâtă sub pleoape
Omar cel orb by Daniela Zeca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/607_a_1328]
-
că-i sănătos Șede la masă voios... - Dar voiosu-i voinicu Ori-i plânge sufletu? - Pita albă sta pe masă Cum îi pita mai frumoasă, Nici necoaptă Nici răscoaptă, Lângă pită Carne friptă, Lângă carne Două cane; Una-i cu vin îndulcit Și nu bea de necăjit, Una-i cu vin pipărat Și nu bea de supărat. Și nici bea și nici mănâncă De durerea cea adîncă! 75 Mult mă-ntreabă inima: Doru-mi e de cineva? Foaiă verde de scumpiă Cum naiba
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
infailibil împotriva mahmurelii. Jack era genul de persoană pe care puteai conta că se pricepe la chestii din astea. Căței de usturoi pe nări sau opt halbe de apă sau poate doar vreo două pastile de Nurofen cu ceai fierbinte, îndulcit. În schimb, dulăpiorul ei din baie se dovedise a fi gol, iar singura sticlă de coniac pe care o avea în casă era un Metaxa vechi de zece ani, care, spre deosebire de mărci mai rafinate, nu devenea mai savuros cu vârsta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2261_a_3586]
-
de „expresiuni noi”. Sînt numai cîteva argumente pe care Cornel le opune obtuzității criticii oficiale, acuzată de „lipsă de înțelegere și teamă de noutate”. Caracterizarea pregnantă a caricaturilor preexpresionistului Iser, pentru care „linia, în seria anguloasă, ca și în seria îndulcită”, reprezintă „sinteza planurilor văzute în raccourci și nu delimitarea seacă și fără personalitate a unei forme”, considerațiile privind caracterul lor sintetic, esențializat, antirealist, rîndurile despre „exotismul” lui Puvis de Chavannes, despre „idealismul mitologic” al lui Gustave Moreau, despre „simplitatea naivă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
că a venit. O să scot totul din mine pentru ca tu să pleci de aici mulțumită și mai puternică. Binecuvântați fie ochii tăi. Binecuvântați fie copiii tăi. Binecuvântat fie pământul de sub picioarele tale. Inima îmi e o cupă plină cu apă îndulcită, care dă peste margini. Selah. PARTEA ÎNTÎI POVESTEA MAMELOR MELE CAPITOLUL UNU Povestea fiecăreia începe în ziua în care a apărut tatăl meu. Rahela a venit alergând pe câmp, zburând parcă, țipând ca un mânz despărțit de mama lui. Înainte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
în lapte acru de capră, asezonat cu coriandru și sos de rodie. Două feluri de pâine: pită de orz și pâine pufoasă de grâu. Compot de gutui, smochine fierte cu dude, curmale proaspete. Măsline, se înțelege. Și de băut, vin îndulcit, trei feluri de bere și apă de orz. Iacob era așa de obosit, că aproape a ratat masa pregătită cu atâta pasiune de Lea. Zilpa a avut o misiune foarte grea să-l scoale și până la urmă a fost nevoită
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
Astarte? Astarte face acum din tine parte, Ai puterea lui Elath. Femeile i-au cântat toate imnurile, în timp ce Rahela mânca smochine cu miere și prăjituri fine din grâu pufos, tăiate în trei colțuri, după forma sexului feminin. A băut vin îndulcit până n-a mai putut. Ada i-a masat mâinile și picioarele, spatele și burta cu uleiuri aromate până când aproape a adormit. Când a venit vremea s-o ducă pe câmp unde urma să se unească cu pământul, Rahela era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
simțisem atâta ură, dintr-odată, față de cea pe care o iubeam cel mai mult pe lume. Bilha m-a mângâiat pe păr până când m-am oprit din plâns și mi-a dat apoi o bucată de pâine înmuiată în vin îndulcit. - Și acum o să-ți arăt secretul fusului, a zis ea, punând un deget pe buzele mele, e ceva ce m-a învățat bunica ta și acum a venit vremea ca eu să-ți arăt ție, a mai zis ea. Bilha
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
rău decât leproșii care veneau să caute leacul miraculos. Am urât-o pe Rebeca așa cum nu mai urâsem pe nimeni. Mama m-a luat de mână, m-a dus în cortul ei și mi-a dat o cupă de vin îndulcit. A început să mă mângâie pe cap și mi-a răspuns chiar înainte de a o fi întrebat. Lea, mama mea, mi-a spus: - Fata va suferi toată viața ei de acum înainte și e normal să-ți fie milă de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
păianjen țesându-și pânza într-un colț. Am văzut un terafim străin în nișele pereților și m-am întins ca să ating piciorul patului unde dormea stăpâna mea, cioplit ca o labă de animal imens. Am inhalat aroma patului meu - fân îndulcit cu mirosul unei flori necunoscute. Camera era plină de coșuri meșteșugite și rogojini împletite. O colecție de sticluțe era pusă pe un fel de cutie mozaicată, lângă o grămadă de pânzeturi împăturite, despre care mai târziu am aflat că erau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
fel cum nu i se putea spune nu lui Iosif, fiul Rahelei, nepotul Rebecăi. Am plecat cu el dimineața. La fluviu, am găsit o corabie de un lux orbitor, plină cu scaune și paturi, cu farfurii și cupe pictate, vin îndulcit și bere. Erau flori și fructe peste tot. Benia era uimit de atâta bogăție și nici unul din noi nu se putea uita în ochii scalvilor goi care ne serveau cu aceeași supunere ca pe Zafenat și pe cei doi fii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
zahăr a coafurii în neorânduială. - Pune mâna să i-l reînvigorăm pe destin! puse suflet, în aducerea în simțiri a cucoanei, coțcarul, deznodîndu-i, mai mult decât era necesar, cordonul. Azvîrlindu-i de-a dreptul în lături pulpanele și împroșcîndu-i, cu apă îndulcită, luată în gură, gâtul, fruntea, apoi întreaga anatomie. Cam smochinită, oarecum discutabilă, ambiguă, jumătate de femeie, jumătate de băiat îmbătrînit. 128 DANIEL BĂNULESCU Sub tenul ei arămiu plutea, ca sub o crustă de gheață, o colonie de pistrui, c-o
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
mai dădeau de capăt până ce nu-ncetau, apăsați de somn. Dar somnul lor! Înainte de a dormi ea își împreuna mînile și, pe când stelele albe sunau în aeriane coarde rugăciunea universului, buzele ei murmura zâmbind, apoi capul ei, palid de suflarea îndulcită a nopții, cădea pe perine. Cine ar fi văzut-o astfel! Nimene - nu mai el, ce acoperea brațul ei, atârnând pe marginea patului, cu sărutări. El adormea în genunchi. Visau amândoi acelaș vis. Ceruri de oglinzi, [îngeri] plutind cu înalțatele
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
stelele de pe cer, pâlpâiau la fel și asta îl înduioșă. Marchizei îi plăcu cel mai mult. Orașul părea o sală imensă de bal în care luminițele umblau în spirală, precum puzderiile Căii Lactee. — Epitafu’... reluă Isaia, cu buzele umezite în spirtul îndulcit. Cum scrie la morți. Trebuie să-l scoatem și să-l purtăm în jurul bisericii... — Ți-am zis io, șefu’, șopti Chisăliță, că mormanul ăsta, când te uiți dintr-o parte, aduce a biserică... Uite, ia benoclează-te de aici, în
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]