583 matches
-
care își vede la un moment dat destinul înscris pe o curbă descendentă. Cultivând o proză în genul lui Al. Ivasiuc și Nicolae Breban, Ș. rămâne o figură de rang secund, neputând specula până la capăt tematica și cazurile de conștiință înfățișate. Structură autocritică, el își intuiește limitele și revine continuu asupra aceluiași tip de scenariu și personaje, de unde și o posibilă explicație pentru prolificitatea sa. Scrisul lui stă sub semnul acestei întoarceri permanente și al propensiunii pentru disecarea minuțioasă, înțesată de
STEFANACHE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289900_a_291229]
-
sîntem flăcări/ flăcări pâlpâitoare răsucite de vânt" (p. 14), "un sânge celest de imagini o lavă spectrală unde urcă artezian în cascade populații tinere" (p. 68), "cum să sângeri într-o existență supusă imaginii" (p. 96). Reținem prezentarea bisericii brâncovenești înfățișată "ca un acvariu de sticlă verde albastră" (p. 40): Și înăuntru era luminos și pustiu, o strălucire lăptoasă, aseptică, cântau mii de discuri și casete deodată, curgeau filme, imagini, reviste colorate erau răsfoite, cărți cădeau pe dale de marmură și
Poetica magnoliei by Dorina Bohanțov () [Corola-journal/Journalistic/17176_a_18501]
-
secolului al XX-lea; cartea excelează prin bogăția informației, claritatea expunerii, profunzimea analizelor, pregnanța unor relații și analogii în contextul literaturii universale, mai toate studiile fiind mici monografii. Ele luminează cu precădere cimentul ideatic al construcțiilor prozastice (căci toți scriitorii înfățișați sunt prozatori), nu fără a remarca și alte elemente, unele cu urmări considerabile în devenirea literaturii pe plan mondial. Temător, la un moment dat, că proza lui s-ar menține într-un „tradiționalism fad”, în raport cu „avangardismul excentric al lui Joyce
SORA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289792_a_291121]
-
în unele privinți, să răspundă, în sfârșit, unui fond potrivit”. De la constatarea justificată a necesității istorice, dar și a caracterului binefăcător, stimulativ al împrumuturilor formale, Lovinescu ajunge, după alți trei-patru ani, la o întreagă și complexă construcție teoretică, pe larg înfățișată și argumentată în Istoria civilizației române moderne. Aici criticul în ipostază de sociolog găsește un sprijin oportun în concepția pishologistă și finalistă a gânditorului francez Gabriel Tarde cu privire la rolul imitației în viața socială. Invențiile se produc mult mai rar și
SINCRONISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289696_a_291025]
-
de făcut, iar inițiativa funcționarilor de a cere de lucru e sancționată cu aspre reprimări. Șefii de diverse grade, dar mai ales demnitarii, practică șantajul erotic la adresa tinerelor angajate, ceea ce se soldează, într-un caz, cu sinuciderea celei „asaltate”, eveniment înfățișat însă plat, fără dramatism. Există, desigur, și un fir epic principal, cam firav, o poveste de dragoste cu evoluție nefericită, însă cartea rezistă prin observația detaliului, prin valoarea „documentară” privind un mediu uman și prin vigoarea, moderată, a satirei, mai
SERBAN-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289631_a_290960]
-
conturate izbutit. Protagonistul este un vlah din Câmpia Dunării, originar, ca toți vlahii din zonă, din Transilvania. Narațiunea este ritmată de acțiune: călcarea jurământului de castitate de către un crijac, o aventură amoroasă mistuitoare, năvăliri tătare, tâlhării făptuite de țigani, evenimente înfățișate realistic, dar și cu o aură de mister - toate alcătuiesc substanța densă a unui roman captivant, scris de un autor „care nu putea lipsi din istoria noastră literară” (Șerban Cioculescu). În manuscris au rămas alte culegeri - Joagărul Marghitei, Din vina
SLATINEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289717_a_291046]
-
1973, 14; Eugenia Tudor-Anton, „Ce lăsăm în urma noastră”, VR, 1973, 6; Nicolae Ulieru, „Ce lăsăm în urma noastră”, RL, 1973, 26; Cristian Livescu, „Scrisori din țara copilăriei”, ATN, 1976, 4; Traian Filip, Candoare de reporter, SPM, 1976, 292; Dumitru Micu, Țara înfățișată direct, CNT, 1976, 29; Paul Dugneanu, O hartă semnificativă a țării, LCF, 1976, 34; Vasile Băran, „Scrisori din țara copilăriei”, RL, 1976, 36; Valentin Hossu Longin, „Scrisori din țara copilăriei”, „România pitorească”, 1977, 1; Stănescu, Jurnal, I, 276-281, II, 136-140
VANTU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290426_a_291755]
-
versiune definitivă sub titlul Anii negri (1958), încearcă reconstituirea unor aspecte ale societății românești de la sfârșitul anilor ’30, în special activitatea clandestină a comuniștilor și reprimarea acesteia de oficialitățile vremii. Piesa se încheie cu procesul unui grup de comuniști, eveniment înfățișat ca o adevărată apoteoză a acuzaților care se transformă în acuzatori, vituperând energic rânduielile social-politice din epocă și prevestind răsturnări politice viitoare. „Drama” e un exemplu flagrant de artă explicit „angajată”, conformânde-se prin schematism și „mesaj” tezismului ideologic al momentului
MORARU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288249_a_289578]
-
strict delimitat metodologic și tematic este capitolul Teme românești în viziune poloneză, în care autorul reia, într-o versiune îmbunătățită, excursul privind câteva evenimente istorice și imaginea lor în literatura polonă, cu adăugiri notabile în sfera interpretării analitice. Toate motivele înfățișate - Codrul Cosminului, Despot Vodă, Domnița Ruxandra, revoluția lui Tudor Vladimirescu și Războiul pentru Independență din 1877 - au surse în realitate, dar eflorescențele literare se deosebesc în funcție de epocă, de specificul etnic și de temperamentul autorilor polonezi și al celor români. Căci
PETRICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288795_a_290124]
-
de foc”, GL, 1959, 29; H. Zalis, Vasile Nicorovici, GL, 1960, 49; D. Ursuleanu, „Călător pe 5000 de străzi”, LCF, 1966, 8; I. Friduș, „Nebunia vitezei”, IL, 1968, 9; Al. Căprariu, „Porți pentru eternitate...”, TR, 1973, 31; Dumitru Micu, Țara înfățișată direct, CNT, 1976, 29; Mircea Constantinescu, „51 prozopoeme...”, RL, 1979, 36; Aureliu Goci, „Descriptio Romaniae”, RL, 1982, 46; Mircea Constantinescu, „Autentismul”, RL, 1984, 41. C.Dt.
NICOROVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288451_a_289780]
-
mai des Întâlnit În grupuri și instituții: omul care transferă altora umilințele sale, imaginare sau reale, care nu se poate schimba, dar Îi face pe alții răspunzători pentru aceasta. La ce concluzii ajunge André Sirota din analiza cazurilor și situațiilor Înfățișate? Cea mai importantă este aceea că perversul psihosocial nu suportă regulile, convențiile, cutumele, cadrul social care ordonează viața grupurilor sau organizațiilor. El preferă un cadru social poros, grație căruia poate elimina, În liniște, regulile care-l jenează și improviza altele
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
o nișă separată, unde e zugrăvită incarnarea lui Vișnu într-un leviatan, cunoscută sub pretențioasa denumire de „Matse-Avatar“. Sculptura înfățișează o făptură pe jumătate om, pe jumătate balenă - din care e redată numai coada, deși nici măcar aceasta nu e corect înfățișată, căci seamănă mai degrabă cu apendicele spiralat al unui șarpe anaconda, decît cu maiestoasa coadă palmată a adevăratei balene. Să vizităm acum vechile muzee și să privim portretul făcut balenei de către un mare pictor creștin, care nu a reușit mai
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
corabie spre cer, întocmai ca fumul ce se înalță deasupra unui sat de fierari; iar în partea dinspre vînt; un nor negru, plin de făgăduința unor furtuni și ploi mari, pare să sporească zorul marinarilor ațîtați. Capitolul LVI DESPRE BALENELE îNFĂȚIȘATE îN UNELE PICTURI, STATUETE DE FILDEȘ SAU DE LEMN ȘI SFIRLEZE DE TABLĂ; PRECUM ȘI DESPRE CELE DIN MUNȚI ȘI DIN STELE Ați remarcat, poate, dac-ați coborît vreodată pe Dealul Turnului spre docurile Londrei, un cerșetor olog, un „kedger“, cum
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
nuvelă acea notă de aventură care domină lectura și de aici decurge și artificialitatea atmosferei grele, de panică și de teroare, care stăpânește satul. (Ă). Pentru că nu teroarea, zugrăvită atât de plastic de către scriitor a fost nota dominantă a realității Înfățișate, ci faptul că reprezentanții chiaburimii au rămas În stadiul de bandă teroristă, limitată ca număr, fără răsunet În massa mare a poporului. Aceasta s-a datorat unei forțe mai puternice decât toate uneltirile chiaburești: forța partidului clasei muncitoare și a
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
fost atras de o serie de aspecte cu totul secundare ale realității observate (Ă). Finalul romanului păcătuiește În acest fel, printr-un soi de optimism retoric, exterior - pentru că se reduce la simple considerații ale scriitorului, pe deasupra subiectului și a oamenilor Înfățișați. (Ă) Partea a doua a romanului suferă mai ales de tratare grăbită, ceea ce-l face pe scriitor să alunece pe lângă fapte, Într-un fel de generalitate de pe urma căreia se resimte Însăși expresia: șablonardă; abstractă, sau idilic-sentimentală, dulceagă. Terminând de citit
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
caraghioase. Într-o discuție la o ședință a cenaclului D. Th. Neculuță, examinându-se modul În care trebuie prezentat literar chiaburul, tovarășul Haralamb Zincă, pe vremea aceea responsabil al cenaclului Păun Pincio, a susținut cu Încăpățânare că totdeauna chiaburul trebuie Înfățișat ca un obez, dând ca argument faptul că deformațiilor sale sufletești trebuie să le corespundă deformații fizice”. Viața de cenaclu, cu realizările și lipsurile ei, precum și mișcarea literară care s-a născut În acest cadru - 44 de cenacluri cu peste
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
8 (112), 25 febr. 18. Aurel Martin. - Petru Dumitriu: „Nopțile din Iunie”. În: Almanahul Literar, Cluj, nr. 6, mai 1950. 19. Vera Călin. - Petru Dumitriu: „Nopțile din Iunie” În: Viața românească, nr. 5, mai: „Așadar, În Nopțile din Iunie e Înfățișată viața unui sat În preajma Întemeierii gospodăriei colective, e Înfățișată lupta dusă de țărănimea muncitoare călăuzită de partid pentru a pune bazele acestei gospodării.(...) Lucrându-și petecul de pământ Avram cercetează șoseaua pustie. Pe acolo trebuie să vină trimișii partidului cu ajutorul
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
Nopțile din Iunie”. În: Almanahul Literar, Cluj, nr. 6, mai 1950. 19. Vera Călin. - Petru Dumitriu: „Nopțile din Iunie” În: Viața românească, nr. 5, mai: „Așadar, În Nopțile din Iunie e Înfățișată viața unui sat În preajma Întemeierii gospodăriei colective, e Înfățișată lupta dusă de țărănimea muncitoare călăuzită de partid pentru a pune bazele acestei gospodării.(...) Lucrându-și petecul de pământ Avram cercetează șoseaua pustie. Pe acolo trebuie să vină trimișii partidului cu ajutorul cărora se va Înfăptui marea schimbare. (Ă). Insistându-se
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
chiar a doua zi urmau să plece În cele patru zări ale țării - pionierii unei etape istorice noi din lupta pentru deplina eliberare a poporului. (Ă). Imaginea asupra operei ar părea totuși trunchiată dacă n-am arăta că În afară de evenimentele Înfățișate și care constituie oarecum osatura sa politico-istorico-documentară, acțiunea romanului se străduiește să Împletească strâns linia mare diriguitoare cu firul vieților și evenimentelor particulare ale eroilor, cu firul bucuriilor dar și al nefericirilor personale ale fiecărui erou În parte (care se
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
benefică În istoria politică și economică a României s-a repercutat și asupra doctrinelor economice ale acestor partide. Refuzând ideea falimentului economic al comunismului și al sistemului său etatist, ele au criticat cu vehemență economia de piață și privatizarea, procese Înfățișate ca „antinaționale” și „malefice” pentru majoritatea populației. Păstrarea rolului central al statului În economie, lipsa respectului față de proprietatea privată, importanța acordată „re-naționalizărilor” au Înscris aceste partide pe linia antireformismului dur. Valorizând discursurile practicate, În anii ’80, de regimul Ceaușescu cu privire la
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
o figură singulară, una dintre cele mai frapante ale prozei românești postbelice. „Poemul epic” - de fapt, romanul - Drumul la zid (1984), care mobilizează din nou motivele autorului pe trama crizei existențiale a unui tânăr, Castor Ionescu - un „om mărunt” gogolian, înfățișat ca „simbolul luptei purtate în numele vieții și al cunoașterii de sine” (Ion Vlad) și prezentând „imaginea căii barate către sfințenie” (N. Steinhardt) -, rămâne probabil cea mai „neînțeleasă” dintre scrierile romancierului. Sub „masca” unor romane de mondenitate și de problematică amoroasă
BREBAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285877_a_287206]
-
soție reacționară, un fiu asasin, o fiică șovăielnică - constitue un contrast prea puternic față de familia lui, contrast insuficient explicat. Socotim de asemenea că secretarul sau secretarul adjunct al Județenei de partid, care are o apariție scurtă și neînsemnată, este slab înfățișat, necorespunzător răspunderii pe care o deține. Drept concluzie generală, fie din cauză că autorul nu a reușit întotdeauna să-i înfățișeze într-o lumină puternică, fie că actorii n-au găsit cele mai bune forme de a-i reda, activiști de frunte
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
este o dramă mai apropiată, ca atmosferă și ca unghi de contemplare a personajelor, de nuvelistica scriitoarei; preocupată de dramele sufletești, investigate deseori prin întoarceri în timp, autoarea preferă ambianțele enigmatice, traversate de semne și gesturi greu de explicat. Este înfățișată viața unei femei care provoacă nenorociri celor din jur, ca urmare a unui dominant instinct distructiv. Toate aceste compuneri dramatice s-au dovedit lipsite de posteritate, autoarea neizbutind să depășească decât rareori limita locurilor comune cultivate, în epocă, de o
ARCHIP. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285423_a_286752]
-
morți, reiterându-le chinul în fața camerelor de luat vederi, în paginile ziarelor, pe ecrane. În fiecare zi trebuia născocit ceva nou. Când era vorba despre chipul fals-pocăit al unui episcop care se pierdea în căință, când era vorba despre polițiști, înfățișați ca niște penitenți de neconsolat, care cereau iertare pentru erorile colegilor lor de acum o jumătate de veac. Și într-o zi, găselnița asta nemaipomenită! De ce, adică, să nu-i poți acuza de încetineală pe soldații care eliberau lagărele? Nici
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
Imperiului turc, a Imperiului Țarist din Estul profund, unde figurile luminoase ale lui Petru și ale Ecaterinei îi inspiră reconstituiri și la explicații de factură istorică. Turcii, de pildă, cunoscuți în Occident prin intermediul operei lui Dimitrie Cantemir, sunt încă o dată înfățișați Europei Luminilor de Voltaire. Istoria lui Carol al XII-lea (1728) este presărată cu multe informații privind situația Porții Otomane la finele veacului al XVII-lea, în anii nenumăratelor contacte cu Suedia, cu detalii asupra intrigilor, asupra mentalității de la curtea
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]