551 matches
-
vrea să-l gâtuie! L-a apucat strâns de crucea pe care o purta la piept și... a făcut ''iiiaohhââ'' și gata! I-a rămas agățat de gât, cu mâna țapănă pe cruce cu ochii ăia holbați, plini de lacrimi înfipți intr-ai lui. L-a ținut în brațe ca pe prunc, până s-a răcit! Crucea, i-a legat-o de mână. Atât să facă pentru Nicușor, dacă struguri n-a mai putut să-l facă să mănânce. Pe urmă
PROZĂ de LUCIA SECOŞANU în ediţia nr. 443 din 18 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354621_a_355950]
-
au nimic din romatismul desuet al unei ghieșe mioritice, așa cum li se mai întâmplă unor poetese contemporane. Cezarină Adamescu este scriitorul conștient de rostul trecerii sale prin lume, nu ezită să spună ceea ce gândește cu voce tare: ,,Cuvintele mele/semințe înfipte/în praguri de cripte...” De aceea, ea nu scrie doar de dragul cuvintelor, știe că are o misiune pe lume și face tot ce ține de inimă și mintea unui om-ales, pentru a nemuri secvențele timpului în care trăiește. ,,Prețul trădării
CRONICĂ LA CARTEA VÂRFURI DE CRISTAL A CEZARINEI ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357027_a_358356]
-
anii se adună, Planeta e bătrână! Ieși, copile, din mine, Să răsfoim o carte, Cuvântul să ne-aline, Dând fila mai departe, Fiorii reci de moarte. Ieși, copile, din mine Și trage-mă de mână! Tot mai adânc mă ține Înfipt - trupu-n țărână. Mai du-mă la izvoare, Ca să-mi astâmpăr dorul Și cântă-mi la răcoare, Căci mi s-a tors fuiorul... Ieși, copile, din mine, Vreau în brațe să te iau; Ce dor mi-a fost de tine! Spune
IEŞI, COPILE, DIN MINE! de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 478 din 22 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357099_a_358428]
-
DE CRISTAL Cerul s-a spart că un vas de cristal Și tone de apă au căzut pe pămînt - Tornadă s-a stîrnit cu înverșunare Răvășind asfințitul soarelui sfînt! Au căzut și copaci, smulși cu înverșunare Din rădăcinile lor strașnic înfipte În pămîntul arăt de vapoare În zilele noastre perverse și sfinte ! Citește mai mult CERUL S-A SPART CĂ UN VAS DE CRISTALCerul s-a spart că un vas de cristalși tone de apă au căzut pe pămînt -Tornadă s-
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/357087_a_358416]
-
Florin? Ți-am văzut privirea pierdută ... -La nimic! Răspunse-i tresărind. Mă duc să lucrez! M-am retras în camera mea. Calculatorul deschis de cum ma sculasem torcea liniștit. M-am apucat de scris. * „După ce polițiștii cercetară terenul, luară mică săgeată înfipta în zid cu mănuși și o introduseră într-o pungă de plastic. Făcură câteva mulaje după urmele cauciucurilor mașinii, fotografiară și plecară cu familia Ene la sediul Poliției. Aici, timp de mai bine de o oră, au dat câte o
GEAMĂNUL DIN OGLINDĂ, ROMAN, A ŞAPTEA ZI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 320 din 16 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357073_a_358402]
-
care pentru tot ce a înfăptuit și îndeplinit se înscrie în galeria marilor ierarhi pe care i-a avut Biserica Ortodoxă Română din Transilvania de-a lungul vremii. Omagiem astăzi pe cel ce este aidoma unui stejar cu rădăcinile adânc înfipte în ceea ce a așezat Dumnezeu mai bun în ogorul sufletului omenesc. Omagiem pe cel a cărui traiectorie a vieții este legată de însăși viața poporului român, creștin și curajos, demn și capabil să reînvie după răstigniri prin credință în timpul suferinței
AMINTIRI ŞI EVOCĂRI DESPRE UN MARE EVENIMENT SPIRITUAL ŞI CULTURAL PETRECUT LA ORADEA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 319 din 15 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357379_a_358708]
-
până când de pe ramul necunoașterii rodul gândului cade devine bila din centrul privirii noastre de ce Doamne mărul se împarte în patru când frica noastră răscolește amurgul vieții vieților Te-ai înălțat Doamne Te privesc în tăcere printre gratiile necunoașterii printre spinii înfipți adânc în Tăcerea Ta ca un cântec prelung al dorului de cer... 29 mai 2014 Referință Bibliografică: ramul necunoașterii / Anne Marie Bejliu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1245, Anul IV, 29 mai 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Anne
RAMUL NECUNOAŞTERII de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1245 din 29 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/357470_a_358799]
-
și noi singuri din rațiuni care nu au nici o legătură cu dragostea de țară și de neam. Tot mai puțini își botează copii cu nume românești iar unii nici nu mai vreau să-și aducă aminte că sunt români. Udemeriștii înfipți acum la conducere, pendulând de la dreapra la stânga, smulg prin naivitatea și prostia conducătorilor noștri, privilegii după privilegii, pe care românii noștrii nu le au nicăieri în lume. Când vor înțelege cât de mult au greșit va fi prea târziu. Referință
HAI ROMÂNE! de IONEL DAVIDIUC în ediţia nr. 555 din 08 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358152_a_359481]
-
cultul civilizației”, „Știința modernă” și „credința progresului”. Modernismul intransigent al secolului al XVIII-lea, proaspăt eliberat de sub tutela Bisericii își instaurează în monarhia sinelui din propriul său Turn Babel, „discipolii favoriți”: iraționalismul și subumanismul. Revoluția epocii moderne își are rădăcina înfiptă adânc în nihilismul de care Nietzsche a fost atât de fascinat: „Nu există adevăr; nu există stare absolută a lucrurilor- nici lucru în sine”, iar secolul XX va fi „triumful nihilismului” (Nietzsche Friedrich The Will to Power, vol.1, in
CALEA CĂTRE DUMNEZEU SAU DRUMUL ÎNSPRE SINE? de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 490 din 04 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358594_a_359923]
-
asta. „Amărâții” aveau casă cu etaj, găini în bătătură, porci în coteț, hambarul plin cu de toate și Dacia în garaj. - De ce nu o chemați să vă muncească, domnișoară?, a deschis într-o zi, în cancelarie, discuția, o profesoară mai înfiptă. Zău așa, o umplurăți pe asta de haine și să nu îi cereți nimic în schimb? - Așa e, i-au ținut isonul colegele, chemați-o să vă facă treabă în casă, e bună de muncă. - Să pun la muncă un
DANIELA (PRIMA PARTE) de CORINA DIAMANTA LUPU în ediţia nr. 578 din 31 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358738_a_360067]
-
adusă în atenție este reprezentată de acea matematică a interpretării muzicale (și, prin asemănare, și a interpretării teatrale, fiindcă interpretarea cinematografică presupune o abordare puțin diferită a situației, având în vedere imposibilitatea reabordării directe de către actor a rolului său definitiv înfipt în veșnicia neclintită a peliculei), care presupune conceperea unui model caracteristic în stare să adune între limitele lui definitorii acele trasee de gândire definitorii ce stau la baza zidirii templului arhitectural complex cu nume atât de simplu însă - „rol”. În
DIMENSIUNEA ABISULUI EXISTENŢIAL de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 1223 din 07 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350671_a_352000]
-
Acasa > Literatura > Naratiune > UNU" PE FAȚA, UNU" PE DOS Autor: Dona Tudor Publicat în: Ediția nr. 504 din 18 mai 2012 Toate Articolele Autorului Mă întreb, de multe ori, unde stă înfiptă și de unde se înmulțește blestemata rădăcină a dușmăniei dintre oameni? Găsesc de fiecare dată același răspuns. E în același loc în care a fost de când e lumea și pământul. E adânc înrădăcinată și șerpește încolăcită în amara și nefericita diferență
UNU PE FAŢA, UNU PE DOS de DONA TUDOR în ediţia nr. 504 din 18 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358783_a_360112]
-
-lea venită să cucerească Țara Românească. Înaintând spre Târgoviște, oștenii armatei turcești au fost îngroziți de priveliștea oferită de Țepeș: case arse, câmpii pârjolite, fântâni cu apă otrăvită și o imensă pădure de cadavre. Îngroziți de mirosul cadavrelor prizonierilor turci înfipți în țepe, ofițerii lui Mahomed s-au retras recunoscând victoria voievodului. Pentru noi românii însă, Vlad Țepeș a rămas voievodul „în timpul căruia se putea bea apă din fântâna Cetății Târgoviște, cu un pocal din aur masiv fără ca cineva sa-l
CAROLINA BALLET de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 328 din 24 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358964_a_360293]
-
spre imperiul sovietic, al cărui satelit devenisem, China tovarășului Mao, Statele Emirate Arabe Unite, etc, etc. Rămăseseră pe întinsul șes al patriei cârdurile acelor gălăgioase păsări ce se abăteau pe marginea miriștii de-a lungul unor șanțuri trasate de plugurile înfipte adânc în pământ, unde creșteau tufișuri dese de zmeură, pe care acestea le ciuguleau, potolindu-și setea. Căsăpite la rândul lor, cu ocazia deselor chiolhanuri ce se dădeau în mod discret la cantinele partidului, ajunse în cele din urmă în
CARTEA CU PRIETENI XXIV- ION IFRIM de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 327 din 23 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358977_a_360306]
-
Eu te-am îmbrățișat, Cu pasiunea cu care valul Îmbrățișează marea și țărmul, Iar tu ai rămas indiferentă. Acum, fără tine toate s-au prăbușit, Iar amintirile nu fac altceva decât să intensifice Durerea pe care o simt aici adânc înfiptă, În fărâmitura de suflet ce mi-a mai rămas. Sunt singur și mi-e dor de tine! Te am în suflet ca o explozie de miresme, Te simt în sânge ca un ritm de foc, Te port în mine ca
POEZIA CARE-MI PLACE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 245 din 02 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359280_a_360609]
-
Creatie > FĂRĂ PLÂNSET Autor: Anne Marie Bejliu Publicat în: Ediția nr. 747 din 16 ianuarie 2013 Toate Articolele Autorului un număr de cuvinte încearcă să învețe mișcarea... să umple spațiul gol în care agit lumânări de plumb. le aprind capetele înfipte demult în pământ. ating fericirea o clipă, apoi explozia unei tăceri. nu mai încape cuvântul plânset. între două fire de gheață, - oamenii le numesc țurțuri, - ridic mâinile și împart existența între a fi și a spera. un număr de cuvinte
FĂRĂ PLÂNSET de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 747 din 16 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359373_a_360702]
-
care face parte și acest material... (și începută cu eseul despre Profesorul Gheorghe Păduroiu - „Un destin printre apele timpului - profesorul Gheorghe Păduroiu”) va continua cu amintiri despre alte și alte personalități, majoritatea dintre ele cvasinecunoscute la nivel mediatic vreodată, dar înfipte definitiv în structura propriei mele vieți. M-aș bucura să se alăture și alți scriitori acestui demers de suflet al meu, demers ce implică respect și prețuire deosebită față de cei care au avut cândva un rol hotărâtor, chiar decisiv de
NEMAIAŞTEPTÂND LA ARLECHIN... de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 747 din 16 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359370_a_360699]
-
stare omu-ăsta! Poftște dă-l mai lua-n samă, păcatele mele, se burzului ca-ntr-un blestem de deochi, cu raci roșii perpeliți pe jăratec și înghițiți în lunec de gălușcă ăl mai în vârstă dintre ei. - Dumiresc vorba dumitale înfiptă, dăsară, vere. Pun cap la cap cu Măria mea și tot ticluiesc spusele tale de amețit fără leac, adăugă de luare aminte Panacoadă, hiert că „bătrânu” Niță Șerb, verișoru' primar al nevesti-si era tot fedeleș la vorbă. - Bodogăneala pe uliciorică
NIŢĂ ALU DÂRĂ de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 345 din 11 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359542_a_360871]
-
se regăsește - pe langă geometria magic împletita a nodului maramureșan - si fâlfâitul de aripă a Gândului-înger, de care românul nu s-a lipsit niciodată. Pentru că el, românul, a trăit mereu cu tălpile pe Pământul în care coloana să arhetipala este înfipta prin rădăcina și din care a izbucnit, mai apoi, ca un ARBORE COSMIC trimis către Cerul cu care sufletul său a aspirat mereu să se reunească. Iată un gând pe care, într-un chip sau altul, Trăitorul de țară Românească
UNIND CERUL ŞI PĂMÂNTUL, ARIPĂ DE ÎNGER...UN ARTICOL DE TRAIAN-DINOREL STĂNCIULESCU, DESPRE NESFÂRŞIREA COLOANEI LUI BRÂNCUŞI. de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 1872 din 15 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/360439_a_361768]
-
croiala simplă care îi evidenția silueta fusiforma .Pe deasupra rochiei purta o capa de culoare neagră din catifea,până la nivelul ghetelor lăcuite, ,iar pe caps o pălăria din fetru ,întărită pe margine cu o panglică și impodobita.In spatele pălăriei,era înfipta o pană de papagal de un albastru că platoșele cărăbușilor ,care în zilele de vară ,se lăsau ademeniți de lumină felinarelor din gradina.Din capa neagră,se iveau două mâini uscățive ,nemuncite că ale Radellei,însă nu își pierduseră grația
KARON CAP 1 de VIOLETA CATINCU în ediţia nr. 2237 din 14 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/359776_a_361105]
-
croiala simplă care îi evidenția silueta fusiforma .Pe deasupra rochiei purta o capa de culoare neagră din catifea,până la nivelul ghetelor lăcuite, ,iar pe caps o pălăria din fetru ,întărită pe margine cu o panglică și impodobita.In spatele pălăriei,era înfipta o pană de papagal de un albastru că platoșele cărăbușilor ,care în zilele de vară ,se lăsau ademeniți de lumină felinarelor din gradina.Din capa neagră,se iveau două mâini uscățive ,nemuncite că ale Radellei,însă nu își pierduseră grația
KARON CAP 1 de VIOLETA CATINCU în ediţia nr. 2237 din 14 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/359776_a_361105]
-
putință. Poporul și-a făcut datoria.Cine nu și-a făcut datoria față de popor?... VIII. UNU" PE FAȚĂ, UNU" PE DOS, de Dona Tudor, publicat în Ediția nr. 504 din 18 mai 2012. Mă întreb, de multe ori, unde stă înfipta și de unde se înmulțește blestemata rădăcina a dușmăniei dintre oameni? Găsesc de fiecare dată același răspuns. E în același loc în care a fost de când e lumea și pământul. E adânc înrădăcinată și șerpește încolăcita în amară și nefericită diferența
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/359021_a_360350]
-
și a așteptat, aliniat, cu gura deschisă, bobitele cu promisiuni ale candidaților. Cu burtă plină de răbdări prăjite și amețiți de zornăiala cuvintelor s-au proptit în ștampila de vot. Citește mai mult Mă întreb, de multe ori, unde stă înfipta și de unde se înmulțește blestemata rădăcina a dușmăniei dintre oameni? Găsesc de fiecare dată același răspuns. E în același loc în care a fost de când e lumea și pământul. E adânc înrădăcinată și șerpește încolăcita în amară și nefericită diferența
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/359021_a_360350]
-
puterea de a alege iar în stânga o clepsidră plină cu nisip - nisip aspru ca și viața. Și cât de bine le-a rânduit El?! Când nisipul s-a scurs, ca prin farmec, dreapta a anchilozat în neputință imitând un topor înfipt adânc într-un salcâm uscat de timp. Nimic nu-i nou și-ntâmplător gândi bătrânul. - Ah soarta! Soartă, te-am avut odată-n mână! Aerul chilerului căpăta greutate. Tavanul se balansa ca un scrânciob în bătaia vântului răscolind cerul. Pereții
Ultimul ceas () [Corola-blog/BlogPost/339940_a_341269]
-
120 de ani, de la 1820 la 1940, Țările Românești au fost de nenumărate ori invadate și ocupate, dominate și exploatate, sărăcite și umilite, jefuite și ciuntite de oștile rusești. Reamintesc tuturor că 1828, 1848, 1853-1854, 1877-78, 1916-18, 1940-41 sunt pumnale înfipte, numai într-un veac, în ultimul veac, în inima și în mândria românească, în cinstea și în glia strămoșească. Luați aminte și nu uitați. Nu uitați și nu vă temeți că veți putea fi pedepsiți fiindcă vă faceți datoria. Fiți
BASARABIA ŞI IAR BASARABIA! () [Corola-blog/BlogPost/340025_a_341354]