561 matches
-
conacului din Pometești, veniți și din Adâncata, conduși fiind de țiganul Drăgușin, urechist la vioară. Alexandru privea mulțimea prin fereastra din sufragerie și nu înțelegea de ce s-a strâns atâta țigănie. Privea la copiii aduși de țigăncile cu fustele largi, înflorate, în zdrențe, agățați de gât, la picioarele desculțe și nespălate ale oamenilor, dar și la cele încălțate cu niște papuci cu talpă groasă din lemn. Oamenii strigau ceva, dar vorbele lor nu le auzea copilul de dincolo de fereastră. Alexandru a
FLORIN ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2248 din 25 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370749_a_372078]
-
de lumina ca staniolul uzat, de pe bancheta de lemn slinos, față în față cu femeia aceea foarte frumoasă și suficient de tristă pentru a-și aduna lacrimile în batistă, proprietara coșului acoperit numai în parte de o basma mare și înflorată vorbea întruna, cotcodăcea ca găina stăpână pe toată ograda. Se ridica, se așeza, iar se ridica ... trosnindu-și încheieturile degetelor boante, dar încărcate de inele multe și grele. Își strunea din instinct gesturile și toate cuvintele, pe care ba ... părea
FRAGMENT DE ROMAN, FEMEIE IN FATA LUI DUMNEZEU de MELANIA CUC în ediţia nr. 214 din 02 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/370866_a_372195]
-
din Breaza, județul Prahova, își dorește o întoarcere la obiectele de îmbrăcăminte tradiționale, fine și elegante, lucrate din fire naturale de pânză topită, țesută în război și brodată cu mătase și mulinè. Județul Bistrița Năsăud este reprezentat prin expoziția bogat înflorată a familiei Gabi și Victoria Colța, solist vocal și meșter popular. Aici pot fi găsite opinci, brâuri și curele din piele pe care sunt imprimate motive florale și mai ales laleaua preluată de la austro-ungari, pălăriuțe din paie, cu panglică de
TÂRGUL CERAMICII POPULARE ROMÂNEŞTI COCOŞUL DE HUREZ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1266 din 19 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/370445_a_371774]
-
crepuscul, le topesc în inima, că într-un viu cuptor atât de minuscul. Împrăștie-mi dor, prin păr diamante , din sufletul senin și pur, sentimente-adunate, prin vremuri nebune , avânturi înalte, săgeți cu noroc, de oameni purtate. Fantastice perle de dragoste înflorate unele negre și gri, altele albe sau viu colorate. Rubine ca de foc în bătaie de inimi curate! Smaralde verzi de vise adânci, uneori ciudate, agate , ametiste sau opale de ape stratificate, cuarț sau jad, toate-s pietrificate. Referință Bibliografică
CALEIDOSCOP de GABRIELA MARIA IONESCU în ediţia nr. 2042 din 03 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/370607_a_371936]
-
bucure de voi și mama! În acest timp, afară, pe ulițe, era o hărmălaie de nedescris. Căpitanul Zefir și soldații săi abia mai făceau față să mențină ordinea. Ce se întâmplase? O ceată de flăcăi, îmbrăcați ca Mărțișor, cu cămăși înflorate, cu pene de păun la pălărie, cu brâuri late, călări pe cai, cântau și chiuiau, zicând că ei merg la măritul Soare-Împărat să-i ceară pe mândra Primăvară ca să-i fie soțioară chipeșului Mărțișor, care-așteaptă cu mult dor... Iar la
MĂRŢIŞOR-26-ULTIMUL EPISOD de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1542 din 22 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353428_a_354757]
-
este unul singur, iar voi sunteți mulți. Îl voi ajuta eu să vă dea la fiecare din inima și Norocul lui, s-aveți și voi parte de fericire ca și el. Primăvara smulse din pieptul lui Mărțișor, din cămașa aurie, înflorată, mai multe fire albe și roșii, peste care suflă, agățându-le în piepturile flăcăilor. Uimiți, vorniceii văzură cum le atârnau în piept inimioare cu fundițe din fire răsucite, albe și roșii, chipul lui Norocel, ca niște iconițe sau flori frumoase
MĂRŢIŞOR-26-ULTIMUL EPISOD de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1542 din 22 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353428_a_354757]
-
rog, copilărie și iubire, veniți înapoi să aud șoapta băncii tăcerii, acum drept amintire până voi fi la capătul unui nou început. Într-un alt dincolo, tristețile se băteau una cu alta, împărțind banii lumești. O față a unei lumi înflorată, zdrețuită, sprijinea cu colțurile sale uzate o masă înghesuită într-o încăpere mică, de oameni mici făcută. Un abur se zbeguia încet spre o fereastră mică și decojită. Vopseaua bătută de prea lumină, părăsise demult lemnul vechi și bătrân. Ochii
TELEFONUL DE DINCOLO de VIOREL MUHA în ediţia nr. 270 din 27 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/354039_a_355368]
-
absentă alături de Doina, care îi tot explica despre ce reprezintă fiecare clădire, cam în ce perioadă a fost ridicată și de cine și ce ascunde acum în interiorul său, dar gândurile Adrianei au rămas în urmă, la torinezul cu bascul lui înflorat ca a unui clovn, așezat ștrengărește într-o parte și cu penelul în mâna, căutând să dea contur și să surprindă în culori cât mai vii, grandoarea monumentului statuar. Când Doina i-a propus să se întoarcă tot pe același
CAP. VII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1511 din 19 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353193_a_354522]
-
Dumnezeu. Totdeauna purta straie strămoșești, cioareci albi de dimie țesută în casă, opinci de piele, mai puțin din cauciuc, adesea papuci făcuți din felurite corcoațe și materiale textile, cămașe cu râuri lăsată peste brâul cioarecilor, adesea petrecută cu un chimir înflorat, căciulă de miel rotundă și înaltă ce amintea de boierii divanului de pe vremuri, că era vară sau iarnă el a purtat-o, ca pe un rămășag cu viața, o fi fost sau nu așa n-am știre... De multe ori
AMINTIRI DE ION DOREL ENACHE -ANTREIAŞI de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 218 din 06 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/357022_a_358351]
-
perpelit; parcă-s mai mulți prunci vara decât iarna! Ca la un exercițiu de protecție civilă, ferestrele erau camuflate zi-lumină cu jaluzele, pături, fețe de masă, folii de aluminiu. Era lepădată pe un geam, chiar și o fustă de stambă, înflorată, a unei femei măslinii. Iar seara începeau să cânte la ureche țânțarii, puhoaiele de țânțari; în subsolurile de blocuri buhușene bâzâiau îngrozitoare escadrile de țânțari. La Buhuși bate vântul numai prin halele fabricii de postav, în care cântă cucuvelele a
MARIA ŞALARU. ÎMPREUNĂ CU MELODIILE EI, PAHARUL DE COTNARI E VAST de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 920 din 08 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/357189_a_358518]
-
scăpat cârja din mână. A rămas, astfel, într-un picior, fără putința de a se apleca sau de a păși mai departe. Ca la comandă, fetele au izbucnit în râs, uitând de înghețatele ce picurau în voie pe rochiile lor înflorate. Băiatul privea cu disperare la cârja care se odihnea pe asfaltul nins cu puful alb al plopilor din apropiere. Se uită rugător la cele două fete care nu știau ce să facă. La un moment dat s-au ridicat amândouă
FRÂNTURI DE VIAŢĂ de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 324 din 20 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357307_a_358636]
-
toamnă își scutură pălăria peste Sinaia. Lângă pianul din fața mea, la care cântă Leon Moreau, vioară lui Enescu atacă acordurile „Cvartetului cu pian în re major, opus 16” sub baghetă dirijorului Dimitrie Dinicu. În spatele meu, Nineta Ducă, cu pălăria ei înflorata, cumpărată de la Paris, părea o zeița gânditoare. Din când în când, Olga Brăiloiu își răcorea obrazul cu un evantai chinezesc. Notele muzicale alunecau pe lângă noi, se interferau cu foșnetul rochiilor și apoi se întorceau în vibrațiile coardelor viorii, stăpânite cu
FELIA DE PEPENE GALBEN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 319 din 15 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357373_a_358702]
-
microscop, ca urechile doamnelor la teatru, ca submarinele ieșite din adâncuri, aprind lumina și totul se risipește, în fața mea stă mut - profesorul ************************ Numai copacilor morți le place focul, spunea profesorul îngrijorat, cineva se uită la cer și deschise o umbrelă înflorată, un gând mărunt poate fi grădinar pentru întreaga lume, cine ar putea reteza norii? Profesorul luă o afină între dinți și o strivi încet, auzeam geamătul mic al boabei, apoi eliberarea din chinga circulară, sângele ei de pui de balaur
APOTEOZA de BORIS MEHR în ediţia nr. 1267 din 20 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/357510_a_358839]
-
cuprins de dorul de evadare: Cineva umblă în zid-îi aud pașii grei de fiară- Inima bate departe, mohorâtă, lunară, Liberatoare poezie, târâtă de pământ, Un călăreț cioplește neliniști obosite Pe uriașii arbori de foc, păduri de cer- Un demon vânt, înflorat, metalic, Cu mâini de sunete, bolnav rostogolite. Paginile de solitudine sinceră, ale unui bacovian temperat, duc eul poetic spre un dulce-amar Eldorado, care este iubirea: Nu mai e nimeni în oraș; Străzile au rămas în ploaia becurilor Ca femeile neiubite
DIMITRIE STELARU- POETUL HALUCINŢIEI ŞI AL DISPERĂRII EXISTENŢIALE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 656 din 17 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358082_a_359411]
-
curtea mănăstirii vezi arabescuri - ornamente cu motive geometrice și florale. Ocupațiile principale ale sicilienilor sunt pescuitul și agricultura, atât cât permite relieful. Dar există și ocupații locale, tradiționale. Caltagirone e cunoscut pentru ceramica sa care împodobește, printre altele, celebra scară înflorată. Noto e renumit pentru balcoanele din fier forjat, cu susțineri ornamentale fanteziste. Siracuza are mari cariere de calcar, dintre care una e vizitată de numeroși turiști. Are o acustică excepțională, o formă ciudată și o legendă care a făcut-o
CLANUL SICILIENILOR de DAN NOREA în ediţia nr. 1245 din 29 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/357521_a_358850]
-
stafie, cu creștetul lipit de pragul de sus și cu mâna paralizată pe clămpuș. Îmbrăcați de parcă erau gata de plecare, ori abia sosiți, două momâi stăteau cu capetele plecate pe marginea laviței cu saltea de paie, învelită într-o cuvertură înflorată, țesută în stative. Păreau stane de piatră. Ion îndrăznește, într-un timp, în care peste încăpere stăpânea muțenia, să ridice capul și s-o țintească pe mamă-sa cu ochii săi verzi, gata să-și rostească și vorbele: - Mamă, vrei
ION IONAŞCU ŞI-A...FURAT NEVASTĂ (AMINTIRI MOŞTENITE) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 472 din 16 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357609_a_358938]
-
casa plină de copii și o grămadă de treburi, tot mai des amâna propunerile părintelui făcând-ul pe acesta să dea în păcatul hulirii. Așa că, atunci când Saveta începu să se destăinuie, iar țâțele cât polobocul dădeau să iasă din rochia înflorată părintele nu mai huli însă intră în alt păcat. Unul mult mai ușor și foarte interpretabil. Acela al preacurviei. Ei, dar cine poate spune ce înseamnă prea... Cert este că în duminica următoare bunul părinte a ținut o predică minunată
A DOUA VENIRE de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1373 din 04 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/358521_a_359850]
-
în sfârșit Râul a ajuns să o prezinte părinților săi pe prietena să din liceu, fiica unor oameni cu bani, așa că erau curioși să vadă ce prietena și-a găsit fiul lor. Aveline pași în holul cu dale din gresie înflorata, îngrijit întreținută de către părinții lui Râul. O muzică în surdina se auzea din sufragerie care-i îmbată simțurile. Stilul casei era unul modest, cu holul lung, din care se putea intra în cele patru camere, bucătărie și două băi, cum
AVELINE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1062 din 27 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/344548_a_345877]
-
teamă. Începusem să am transpirații reci. Muream pe picioare, de grija temei viitoare. Din nou, m-am spălat, m-am îmbrăcat, și, deși mort aproape, am mers la biserică. Am îngenuncheat. Preotul a ieșit, cu o măicuță cu o lumânare înflorată, din altar, cu potirul cu sfintele taine în mâna dreaptă. Am îngenuncheat. Și, ca pe fiecare om din biserică, preotul m-a atins ușor, ușor de tot, cu potirul pe cap. În acel moment, parcă țeasta mea, craniul, a suferit
PROZĂ DE JIANU LIVIU-FLORIAN de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 328 din 24 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358798_a_360127]
-
Posacul scrânciob sub un măr domnesc, Sub verdele de iarbă sau zăpadă Își plânge lemnele ce-i putrezesc. Mi-e dor de tihna ce-o purtam cu mine Atunci când vântu-n frunze ascultam, Gâlcevi de păsări slobode și-albine Și ia înflorată ce-o purtam. Miros de roade putrede sub rouă Ce se isca pe ulițele strâmte, Frumosul curcubeu atunci când plouă Și nucile - atârnate-n ramuri frânte. Mi-e dor de fânul cel cosit devreme Sub soarele ce răsărea încă pe lună
MI-E DOR... de CIPRIAN ANTOCHE în ediţia nr. 2224 din 01 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/359022_a_360351]
-
Acasă > Poeme > Răsfrângere > VENEZIA Autor: Mihai Condur Publicat în: Ediția nr. 245 din 02 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului Redentore! Ploua oblic peste laguna Leul înaripat adulmeca Umbră bătrânului turn. Pe sub cupole lumină cade Timidă și-nflorată Ca o scumpă țesătura orientala Pierdută fâlfâie aripa nopții Pe sub arcadele vechiului pallazzo Bronzul vorbește răgușit Despre o veche poveste Chiar și acum poți zări Siluete negre pe poduri Șoapte fierbinți de matase Ori suspine adânci de metal ruginit Ploua
VENEZIA de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 245 din 02 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359287_a_360616]
-
Toate Articolele Autorului Mai erau câteva trepte doar câteva ... până la cel mai înalt sunet eu nu mă născusem dar mama știa că orice verticală se va prăbuși odată cu primul cuvânt rostit... Mai erau câteva zile până când orizonturile își puneau cămașă înflorată și eu m-aș fi bucurat de lumină... atunci nu știam dar mama se ghemuise în brațele nopții ca-ntr-o sugrumare ea știa... că orice dimineață va naște un amurg nehotârât înghenuncheat pe cea mai înaltă treaptă... Și ziua
TREPTE ... de VALENTINA BECART în ediţia nr. 651 din 12 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359412_a_360741]
-
zorele Mențiune - Victoria Chitoveanu O fulguială acoperind poteca - croncănit de ciori Etapa 68 - 9 III 2009 Locul I - Virginia Popescu amiază pe câmp - în depărtare un cal păscându-și umbra Locul II - Corina Ion fusta țigăncii - dintr-o dată grădina mai înflorată Locul III - Gabriel Iordan Dorobanțu Noapte senină - salcâmii își leagănă puii din cuiburi Mențiune - Henriette Berge Fântâna seacă - găleata ruginită plină cu flori Etapa 69 - 16 III 2009 Locul I - Ioan Marinescu-Puiu Sunt duși cocorii - numai la vecina mea a
HAIKU de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 353 din 19 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359488_a_360817]
-
bine,daca Dumnezeu ne-a dăruit șansă de a avea în posesie bani acestea să-i cheltuim înțelept. Trecură și cele două săptămâni și se apropia ziua de dinaintea nunții celor doi.Gradina arată minunat ,copacii aveau panglici agățate de ramurile înflorate,mesele fuseseră deja așezate și din fântână curgea apă limpede ,amestecandu-se uneori cu petale roze suflate de vant.Casa fusese și ea aranjată,mobilă nouă cumpărată ,iar camerele de sus urmau să fie amenajate pentru cuplul proaspăt casatorit.Aongus
KARON,CAP 15 de VIOLETA CATINCU în ediţia nr. 2319 din 07 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/360367_a_361696]
-
vaca se prăbușise neputincioasă pe patul de paie, Ilie abia reușise să facă împleticit cei câțiva pași care despărțeau casa de grădină. - În casă-i mai rău, zise femeia fără a-l privi, ștergându-și obrazul transpirat cu colțul șorțului înflorat. Musai să ne luăm ventilator din ală ca-n reclama de la ora șapte. Zoița și-a luat unu’ acu’-i o săptămână și nu mai iese din casă pe arșiță! - Costă prea mult, mormăi Ilie trecându-și dosul palmei peste
VENTILATORUL de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1626 din 14 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/360497_a_361826]