197 matches
-
televizor să aibă cu ce să-și umple timpul. Oricum, avea de gând să se odihnească mai mult, vremea ținea cu el era frig și înnorat -, doar un singur dezavantaj: încăperea nu avea suficientă căldură. Astfel, își va petrece timpul înfofolit în pat sau în fotoliu cu o pătură groasă pe el. Îi părea rău că trebuia să stea închis în cameră, încât nici nu îndrăznea să privească afară pe fereastră orașul încă hibernal. Auzea totuși glasuri de oameni pe stradă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
de când a fost pictat, se afla un tablou original, o acuarelă infantilă. Nu-i rămânea decât să se gândească serios ce să facă până venea ora de plecare la treburile sale. Cel mai comod e să stea tolănit în fotoliu, înfofolit în pătură și să privească la televizor pe toate canalele. Imaginea e bună, atrăgătoare, imagine de televizor bine reglat și de satelit de transmisie care parcă s-a oprit exact deasupra lui. Pe canalul trei muzică de jazz. Saxofoniștii sunt
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
e nimic. Ea, care are un loc important în melancolie, nu există decât în viață și prin viață. După, ea nu mai e nimic. Nel, încă studentă, primi, în redacția ziarului unde făcea stagiu, vizita unui domn cu păr cărunt, înfofolit într-un fular mare, singura lui protecție față de frigul unei ierni deosebit de grele. Se ridică, emoționată, și se îmbrățișară. Era învățătorul. "Am dat peste semnătura ta în ziar, așa te-am găsit. Ai crescut mult, dar te-aș fi recunoscut
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
în mână, la deszăpezit aleile și drumul din fața porților. Noi copiii, ne mai încumetam să scoatem săniuțele pe coastă și fără să ne dăm seama că, timpul nu stă pe loc, ne apucă seara împreună. Ce frumoase erau acele momente! Înfofoliți în cojoace, nu simțeam de loc gerul. Înotam prin troian, aveam obrajii roșii ca sfecla, nasurile înghețate și genele prinse în ciorchini de promoroacă. Făceam pe boierii la vale și pe caii la urcat coasta. Ce mai chiote, ce mai
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
amintit brusc că exista și o altă viață, cea dinainte de război, cu seri obișnuite, banale, ca aceasta. — Hai, Mariane, ia-ți vioara ! Ridică-te și pune ceva pe tine. Jeane, ia-ți acordeonul. Jeane ! strigă la amicul său, care ațipise, înfofolit în pături, fără să apuce să-și mai dea jos bocancii. — Ah, nu mai dormim și noi ? Dumnezeule, e trecut de miezul nopții... N-auzi că mergem la răniți ? — Iară ? Nu putem merge mâine-dimineață ? Nici nu mi se mai mișcă
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
amicului meu de la RFI îi piere invariabilul zâmbet de pe față și-mi întoarce spatele, fără nici o formalitate. Dumnezeule, ce e cu oamenii ăștia? Reacționează din reflex, ca la rostirea unei parole magice. Părăsesc Parisul cu o impresie dezagreabilă. Franța rămâne înfofolită într-o pătură stângistă, în pofida dispariției comunismului ca sistem politic. Mulți intelectuali de aici nu vor în continuare să audă de realitățile ultimilor 50 de ani din țările estice. E ca și cum ar trebui să ia cunoștință de o rudă abandonată
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
un soare nemilos, care abia spre 7 seara începu să dea semne de oboseală. Din tot ce am trăit azi, mai rețin o secvență care m-a bulversat: arăboaica înaltă, cu fața acoperită de feregea, și copilul din brațele ei, înfofolit din cap până-n picioare, răsărind deodată la un colț de stradă. Ce căuta la Dortmund această făptură a deșertului? Întrebarea mea mărturisește o pură inadecvare estetică, revelația unei nepotriviri de decor, nu comportă implicații rasiste, Doamne ferește! O femeie musulmană în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
de observații și codicile. Textul dezbătut acum, constat, nu a reținut mai nimic din amendamentele pe care le-am formulat noi - VASILE GÂRNEȚ, Andrei Bodiu, Richard Wagner și cu mine. A rămas practic intact, cu aceleași accente antiglobaliste și antiliberale înfofolite într-un limbaj fals-egalitarist. Procesul unificării europene, opus globalizării - o frază antiamericană, strecurată de greci și sârbi. Intervin în dezbatere pentru a ne exprima dezacordul de principiu: We are not agree the idea about the „americanisation” versus european literature. It
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
ne separau decît cîțiva metri de postul Gărzii Civile care marca intrarea În oraș, dar rucsacurile deja ni se păreau de o sută de ori mai grele decît erau de fapt. Soarele era arzător, dar, ca de obicei, noi eram Înfofoliți În mult prea multe haine decît ar fi fost normal la orele acelea, iar mai tîrziu urma să ni se facă frig. Drumul urca rapid, așa că am ajuns imediat la piramida pe care o văzuserăm din sat, ridicată În memoria
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1962_a_3287]
-
moment dat, am avut și eu un amorez atât de înflăcărat, încât coborâse noaptea pe burlanul foarte solid până la noi în cameră, unde colega pe care o atacasem îi deschisese. A trebuit să se mulțumească să mă contemple complet adormită, înfofolită în pijama, trening, capot gros, pături, cu căciula înfundată pe urechi și cu șosete de lână în picioare, pentru că nopțile erau deja geroase, dar căldură nu se furniza decât două ore pe noapte. Departe de a se lăsa descurajat, admiratorul
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
timp la dispoziție. Iși trase pe ea o rochie cu un minijup acceptabil, o pereche de sandale cu tocul înalt, pe care nu le-ar fi dorit. Își lăsă părul liber pe spate, atingându-i urechile într-un mod plăcut. Înfofoli copilul întrun scutec și îl vârî în două pungi din PVC, una într-alta. Luându-l în brațe se strecura normal pe poarta spitalului. Își mărturisea în gând că avusese destul curaj, simțind că parcă și cerul voia să se
Ultima zvâcnire by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91717_a_93177]
-
omagiu firesc, fiindcă numai noi singuri eram „boierii“. Nu știu cine-mi vârâse asta în cap, dar a durat până pe la unsprezece ani, când, ieșind într-o duminică, am vă zut la poarta școlii un cupeu: vizitiu și valet și o doamnă înfofolită în blănuri, înfumurată și plină de sine, de averea ei... Eram gata să leșin - leșinam deseori pe atunci; mi se oprise inima de uluire și de nedreptate. Doamna aceea mi a furat încrederea în viitorul meu, în superioritatea mea; în privința
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
ca să ne putem culca imediat după saună. Înainte de sauna propriu-zisă Alfonso, ne va face o curățare de aură, care va decurge în cabinetul lui, ceea ce înseamnă că eu automat voi fi ultima pe lista de așteptare. Jo, prima clientă, apare înfofolită în una din pături, cu o figură resemnată în fața a orice urma să se întâmple. Eu voi participa la curățarea fiecăreia dintre fete pe post de traducător, așadar ne îndreptăm toți trei (eu, Jo și Alfonso) spre căsuța mea, nu
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
o definiție. Sartre nu este un om foarte flexibil. El are ceea ce eu numesc sindromul Larousse. Tot ceea ce un parizian are nevoie s) știe despre eschimoși sau despre caiacurile lor el poate g)și În Larousse, unde un omuleț galben, Înfofolit În bl)nuri, st) În caiacul s)u. Charles de Gaulle Îi ofensa adesea pe ruși folosind - când vorbea despre Europa - expresia „de la Atlantic la Urali”, afirm) ambasadorul Charles E. Bohlen În memoriile sale1. Așa era prezentat) Europa În Le
Până la Ierusalim și înapoi by Saul Bellow () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2110_a_3435]
-
scânduri vechi, cu un fel de scaun, totul montat pe două roți de plug. Calul era înhămat cu frânghii și sfori legate una de alta. Tot din sfori de cânepă erau „confecționate” și hățurile. Părintele se suia în „șaretă” se înfofolea bine în piei de oaie, da bici la cal și pornea pe ulițile satului „cu patrafirul în gât” și cu icoana Nașterii sau căldărușa cu „aghiazmă mare” alături, oprind la poarta fiecărei gospodării. Credincioșii îl așteptau cu dragoste, ieșeau în
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
Național, pe terenul IMGB, undeva, dincolo de marginea Berceniului. Seara l-am vizitat la hotel, unul cu nume pompos, Veneția, aflat în piața Kogălniceanu. În realitate, o păduchelniță neîncălzită, pe lîngă geamurile căreia vîntul de noiembrie pătrundea în voie. Zoli era înfofolit în pături, cu un fes pe cap. Camera n-avea televizor, toaleta era pe hol, iar, din tavan, un bec lumina palid. În acest spațiu, fostul mare fotbalist frunzărea un volum de Esenin din care știa deja ce urma să
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
un grup... Nu mai pot să le spun numele acuma la toți. Și pe urmă de Sorin Botez mi-aduc aminte și de el la Canal, că noi mergeam la lucru și el venea În schimb de noapte și era Înfofolit complet și avea mustața albă de brumă... Așa mi-l amintesc, cu mustața albă de brumă, Înfrigurat tot. Era un băiat foarte inteligent așa, și când eram la izolare ne povestea din Alexandre Dumas și tot felul de romane dintr-ăstea
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
noaptea); ieri, așadar, dacă aș fi fost lăsat liber să fiu ce vreau, aș fi ales să fiu un mărunt evreu din Est într-un colț al sălii, fără nici o umbră de îngrijorare; tatăl discută în mijloc cu bărbații, mama, înfofolită scotocește printre zdrențele de călătorie, sora sporovăiește cu fetele și se scarpină în părul frumos- și peste câteva săptămâni vor fi în America. Desigur nu este atât de simplu; a fost deja o dizenterie; oamenii de pe stradă îi înjură pe
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
de pe obrazul iubitei/ clătinîndu-se încolo și-ncoace/ era în timpul serviciului printre colacii de sîrmă/ călcînd prin troscotul ars de motorină/ cerul vînăt îi împingea gîtul spre/ vîlceaua cu mîluri răchite și resturi organice// «ai terminat?»/ dar el îi auzea nervii înfofoliți în sînge/ și un mic strigăt subteran/ s-a lipit de scoarța cenușie a unei răchite/ în timp ce o săruta privea peste umărul ei/ un cuvînt se scălîmbîia prin pietrișul de pe mal/ și furnicile îi dădeau tîrcoale" ( scria perfect senin). Contrariat
Epic și antiepic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13660_a_14985]
-
sugerând astfel degradarea psihică progresivă a lui Stavrache. Punctul culminant este reprezentat de momentul întâlnirii reale dintre cei doi frați. Deși afară "viscolul urla", Stavrache aude glasuri de oameni și bătăi în ușa de la drum a prăvăliei. Erau doi oameni înfofoliți din cauza viforului, care solicită găzduire peste noapte, întrucât caii erau „prăpădiți“, iar ei înghețați bocnă. Argații duseră caii în grajd, traseră sania în curtea hanului, iar călătorii intrară la căldură. Când Stavrache veni cu mâncarea, unul dintre cei doi bărbați
În vreme de război () [Corola-website/Science/298997_a_300326]
-
cobora la -20°, la -30° și chiar la -40°. Dușmanul - adică neamțul -, în cele două treimi ale țării pe care le ocupa, și «aliații», adică rușii, și mai brutali decât dușmanul, în Moldova, pe care de asemenea o ocupau, erau înfofoliți în șubele lor, ocupaseră clădirile cele mai bune, din care îi goniseră pe locatari, și puseseră mâna pe lemnele de foc; lor nu le păsa de frigul ce se abătuse și mai năprasnic peste nenumărații români în zdrențe, fără case
Invitație la lectură by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105827_a_107119]
-
din 1968, delirurile lui psihedelice și visurile pe care le-a inspirat. Ele se regăsesc în conturul figurilor de pe rețelele mari, în volutele hippies desenate de mână din imprimeuri muștar sau kaki, în rochiile scurte și ușoare. Tinerele “Chloe” se înfofolesc în canadiene din piele de culoare cognac, cu guler de blană de oaie albă, în bluze de pădurar supradimensionate. Jocul volumelor la Balenciaga Clare Waight Keller croiește pantalonii ca nimeni altcineva. Modele sezonului au talia căzută, sunt ușor strânse pe
Parisul închide balul showurilor de modă toamnă-iarnă 2017-2018 by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105736_a_107028]